Reteaua Corect

Navete aero-spatiale (54)

Incepand din al 2-lea razboi mondial, a existat preocuparea realizarii unor vehicule cu echipaj la bord, capabile sa evolueze in statosfera si chiar sa iasa din atmosfera terestra. Majoritatea acestor aparate avand caracter militar, informatiile legate de testarea lor sunt in continuare secrete. In cele ce urmeaza, ne propunem sa urmarim pas cu pas evolutia acestor aparate, pana la naveta autonoma X-37B din zilele noastre si un pic mai departe.

Apollo 15 Lunar Rover Apollo 15 Lunar Rover

Ultimii pasi pe Luna : Apollo 14-17

Apollo 14 a fost a 8-a misiune pilotata a programului si a 3-a care a aselinzat, durata ei fiind de 9 zile. Racheta Saturn V a decolat pe 31 ianuarie 1971, misiunea Apollo 14 avand un echipaj compus din Alan Shepard - comandant (aflat la al 2-lea zbor in spatiu), Stuart A. Roosa - pilotul modulului de comanda si Edgar Mitchell - pilotul modulului lunar. Shepard era singurul veteran al misiunilor Mercury, ramas in echipa de astronauti ai misiunilor Apollo si care a ajuns pe Luna. Shepard si Mitchell au aselenizat pe 5 februarie in apropierea craterului Fra Mauro indeplinind sarcinile care le-ar fi revenit colegilor lor de pe Apollo 13. Ei au petrecut 33 de ore pe Luna, efectuand 2 iesiri in afara LM cu durata de 9 ore si 30 de minute. Noutatea acestei misiuni a fost caruciorul MET (Modularized Equipment Transporter) pliabil, constituit din tuburi de aluminiu, prevazut cu pneuri, echipat cu dispozitive electronice si  care se putea transporta o greutate de 31 kg. Cu ajutorul lui au fost recoltate si carate in LM 42 kg de roci. Revenirea pe Pamant a avut loc in Oceanul Pacific, pe 9 februarie 1971, la 1.410 km sud de insulele Samoa. 

Apollo 15 a inceput pe 26 iulie 1971 orele 9:34 si a luat sfarsit pe 7 august 1971, dupa 12 zile si 7 ore petrecute in spatiu. Echipajul ei a fost compus din David Scott - comandant (aflat la al 3-lea zbor cosmic), Alfred Worden si James Irwin, debutanti. Una din caracteristicile inedite ale acestei misiuni a fost aceea ca echipajul a fost instruit inainte in domeniul geologiei, Scott si Irwin avand ca lector pe expertul in precambrian Leon Silver, de la Caltech. Silver era cunoscut pentru precizia metodelor sale de a stabili varsta rocilor, cei 2 astronauti fiind instruti la fata locului in muntii din Arizona si New Mexico. Worden, pilotul modulului de comanada a fost preluat de geologul egiptean Farouk El-Baz, impreuna cu care a facut observatii din avion, asupra formatiunilor de roci survolate. NASA a decis ca aselenizarea sa aiba loc pe platoul Hadley, langa o formatiune muntoasa joasa, de formatie vulcanica. Ajungand pe orbita lunara in dimineata zilei de 30 iulie 1971, modulul lunar s-a desprins de CSM si a aselenizat pe Luna la 18:16, unde David Scott si James Irwin urmau sa petreaca 2 zile si 18 ore, din care 18 ore si 30 de minute in afara LM. O alta noutate a acestei misiuni consta in faptul ca LM era echipat pe langa baterii si cu celule fotovoltaice (panouri solare) si cu un autovehicul electric numit Lunar Roving Vehicle sau Rover, in locul caruciorului MET utilizat de Apollo-14. Toate aceste modificari au marit masa LM cu 1.800 kg. Rverul avea lungimea de 3 m, latimea de 1,83 m, inaltimea de 1,8 m si garda la sol 35 cm. Proiectarea lui incepuse in mai 1969 la firma Boeing, una din conditiile din caietul de sarcini fiind aceea de a putea fi pliat intr-un compartiment al LM cu dimensiunile 1,5 x 0,5 m. Alimentarea cu energie era furnizata de baterii cu elementi argint-zinc, avand ca electrolit hidroxidul de potasiu. Curentul electric actiona 4 electromotoare de 200 W care antrenau fiecare cele 4 roti independente ale vehiculului, asigurand o viteza pe solul lunar de 10-12 km/h si o raza de actiune de 65 km. Masa vehiculului gol era 209 kg, masa maxim admisa, cu echipaj si instrumente fiind de 700 kg. Pretul acestui automobil electric era de 13 milioane USD. Prima iesire din LM a astronautilor Scott si Irwin a durat 6 ore si 30 de minute, in acest timp, ei explorand pedestru marginea platoului Hadley. In 2-a iesire, a fost folosit Roverul timp de 7 ore si 12 minute, pentru a ajunge pe culmea colinei Hadley Delta. De aici a fost recoltata cea mai faimoasa roca lunara, esantionul nr. 15.415 sau "piatra Genezei". Aceasta roca a fost datata, cu ajutorul izotopului de carbon C14, ca avand o vechime de cel putin 4,5 miliarde de ani, fiind anterioara formarii Pamantului. Dupa ce-a de-a 3-a iesire din LM si ultima, echipajul a parasit Luna aducand pe Pamant 77 kg de roca lunara. In timp ce colegii sai se plimbau cu Roverul pe suprafata Lunii, Alfred Worden orbita in jurul acesteia. Misiunea lui a fost aceea de a plasa pe orbita un mini satelit (PFS-1) cantarind 40 kg, transportat in cala de instrumente stiintifice (SIM) a modulului de serviciu. Satelitul avea la bord instrumente care masurau fluxul de particule care bombarda Luna. In aceasta misiune, astronautii au imbracat noile costumele spatiale A7L-B, cu fermoare in diagonala (de la umarul drept la soldul stang), care permiteau asezarea pe scaunul Roverului.

Apollo 16 a fost a 5-a misiune care a aselenizat pe Luna si prima care a facut-o intr-un teren muntos, rezultat ca urmare a impactului unui meteorit de mari dimensiuni. Lansarea rachetei Saturn V a avut loc pe 16 aprilie 1972, avand la lord un echipaj compus din John Young -comandant (la al 4-lea voiaj in spatiu), Kenneth Mattingly si Charles Duke, debutanti. Modulul lunar a aselenizat in muntii Descartes pe 21 aprilie, John Young si Charles Duke petrecand aproape 3 zile pe Luna, efectuand 3 iesiri in afara LM, toate la bordul Roverului. Echipajul Apollo 16 a adus pe Terra 94, 7 kg de sol lunar, intre care si un bolovan de 11 kg. Mattingly, care a ramas la bordul modulului de comanda, a lansat si el un satelit (PFS-2) pe orbita lunara, catarind 36,3 kg. Apollo 16 a revenit cu bine in oceanul Pacific pe 27 aprilie 1972.
Apollo 17, ultima misiune a programului Apollo a fost lansata pe 7 decembrie 1972 la 12:33, avand la bord un echipaj compus din Eugene Cernan (la al 3-lea zbor spatial), Ronald Evans si Harrison Schmitt (geolog), debutanti. Misiunea Apollo 17 a devenit celebra, ca urmare a faimoasei fotografii Blue Marble a Pamantului, realizata pe 7 decembrie 1972, de la distanta de 45.000 km (http://en.wikipedia.org/wiki/File:The_Earth_seen_from_Apollo_17.jpg ). Trecusera 5 ore si 6 minute de la lansare si de o ora si 54 de minute, Apollo-17 parasise orbita terestra si se inscrisese pe traiectoria spre Luna. Modulul lunar avandu-i la bord pe Cernan si Schmitt a aselenizat in valea Taurus-Littrow, unde au stat timp de 3 zile. Utilizand Roverul, au executat 3 excursii de 34 km cu durata de peste 7 ore fiecare, colectand 50 kg de roci lunare. Modulul de comanda a amerizat pe 19 decembrie 1972 in Oceanul Pacific, langa insulele Samoa, dupa 12 zile si 13 ore petrecute in spatiul cosmic.

Misiunea Apollo-14

Lunar Rover

1.

Navete aero-spatiale (53)

Publicat in 03 Mai 2011 la 18:37

Incepand din al 2-lea razboi mondial, a existat preocuparea realizarii unor vehicule cu echipaj la bord, capabile sa evolueze in statosfera si chiar sa iasa din atmosfera terestra. Majoritatea acestor aparate avand caracter militar, informatiile legate de testarea lor sunt in continuare secrete. In cele ce urmeaza, ne propunem sa urmarim pas cu pas evolutia acestor aparate, pana la naveta autonoma X-37B din zilele noastre si un pic mai departe.

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.