Reteaua Corect

Navete aero-spatiale (53)

Incepand din al 2-lea razboi mondial, a existat preocuparea realizarii unor vehicule cu echipaj la bord, capabile sa evolueze in statosfera si chiar sa iasa din atmosfera terestra. Majoritatea acestor aparate avand caracter militar, informatiile legate de testarea lor sunt in continuare secrete. In cele ce urmeaza, ne propunem sa urmarim pas cu pas evolutia acestor aparate, pana la naveta autonoma X-37B din zilele noastre si un pic mai departe.

Echipajul Apollo13 la revenirea pe Pamant Echipajul Apollo13 la revenirea pe Pamant

Misiunile Apollo 12 si Apollo 13

Apollo 12 a fost al 6-lea zbor pilotat la programului si al 2-lea care a aselenizat. Misiunea a fost lansata pe 14 noiembrie 1969, la 4 luni dupa Apollo 11, avand un echipaj compus din Charles Conrad-comandant (la al 3-lea zbor in spatiu), Richard Gordon-pilotul modului de comanda (la al 2-lea zbor) si debutantul Alan Bean, pilotul LM. Intrucat lansarea lui Apollo 12 s-a facut in timp ce ploua, la 36 de secunde de la lansare racheta Saturn V a fost lovita de un fulger, 26 de secunde mai tarziu situatia repetandu-se. Sigurantele electrice ale sistemului de alimentare s-au decuplat, o parte din instrumentele CSM au cazut, indicatiile de telemetrie au fost distorsionate. Cu toate acestea, Saturn V a reusit sa plaseze misiunea Apollo pe orbita Pamantului, unde functionarea aparatelor a revenit la normal. A doua aselenizare a LM a fost un exemplu de precizie, procedura fiind realizata aproape in totalitate automat. Astfel ca pe 19 noiembrie 1969 Apollo 12 a luat contactul cu solul lunar in oceanul Furtunilor, la 180 de m de sonda spatiala americana Surveyor 3 care se prabusise acolo in aprilie 1967. Pentru a imbunatati calitatea imaginilor de pe Luna, NASA a dotat echipajul Apollo 12 cu o camera Tv color, mai performanta decat cea alb-negru de pe Apollo 11. Din pacate, cand Bean a incercat s-o monteze langa LM, tubul SEC a fost expus radiatiei solare si transmisia Tv a incetat. Conrad si Bean au petrecut pe suprafata Lunii 1 zi si 7 ore, efectuand 2 iesiri, petrecand in total 7 ore si 45 minute in afara LM. Ei au colectat 34,5 kg de roca lunara, au demontat echipamente de pe sonda Surveyor 3, au montat un seismograf si instrumente de masurare a fluxului solar si a campului magnetic. La terminarea activitatii pe Luna, LM i-a adus pe cei doi astronauti pe orbita lunara (115 x 257 km) unde evolua CSM. Pe drumul de intoarcere spre Pamant, echipajul Apollo 12 a fost martorul primei eclipse de Soare, produsa de discul pamantesc, observata in spatiu. Dupa 10 zile si 4 ore petrecute in cosmos, Apollo 12 a amerizat in Oceanul Pacific, la 800 km est de insulele Samoa. 

Apollo 13 ce-a de-a 7-ea misiune a programului era destinata sa aselenizeze intr-o zona geologica deosebit de intersanta numita bazinul Imbrium, rezultata din impactul cu un meteorit de mari dimensiuni. Locul de aselenizare ales era situat la marginea craterului Fra Mauro, cu diametrul de 80 km. Racheta Saturn V a fost lansata pe 11 aprilie 1970 la orele 13:13, avand la bord un echipaj format din James Lovell - comandant (la al 4-lea zbor in spatiu) si debutantii Jack Swigert - pilotul modulului de comanda si Fred Haise - pilotul LM. Motorul central al treptei a 2-a a rachetei a fost oprit automat cu 2 minute mai devreme, datorita aparitiei unei oscilatii cu frecventa de 16 Hz, de tip "pogo" care a comprimat invelisul rachetei cu 76 mm. Cele 4 motoare ramase au functionat mai mult decat era planificat, reusind sa compenseze scaderea tractiunii si vehiculul spatial si-a continuat misiunea. In a 3-a zi a misiunii, pe 13 aprilie, la 21:07, dupa 55 de ore si 54 de minute de la decolare, echipajul tocmai finalizase o transmisie televizata si se afla la 321.869 km de Pamant. In ziua urmatoare, Apollo 13 trebuia sa intre pe orbita Lunii, urmand ca la scurt timp dupa aceasta, Lovell si Haise pe porneasca cu LM spre suprafata Lunii. Rezervoarele de oxigen lichid, din modulul de serviciu, erau folosite pentru asigurarea aerului de respirat al echipajului si impreuna cu hidrogenul lichid se combina si producea energie electrica la bordul CSM. Pe timpul lansarii rachetei Saturn V, temperatura invelisului acesteia a ajuns la 540 de grade C si continutul rezervoarelor criogenice a fost racit prin functionarea indelungata a unor ventilatoare de destratificare, aflate in rezervoare. Pe timpul calatoriei spre Luna, termostatele ventilatoarelor ar fi trebuit sa deschida automat circuitul, incepand de la 27 de grade C si cu toate acestea telemetria indica centrului de la Huston ca temperatura ajunsese la 38 de grade C si unul din ventilatoare nu a pornit automat. Centrul de control de la Huston a cerut atunci echipajului sa cupleze manual echipamentul de destratificare a continutului rezervoarelor criogenice, continand hidrogen si oxigen lichid. Temperatura foarte mare inregistrata la lansare topise izolatia de teflon a conductorilor electrici ai ventilatorului in cauza. Cuplarea manuala a ventilatorului de catre echipaj, a produs un scurt circuit, supraincalzirea rezervorului de oxigen nr. 2, aparitia unui incendiu, urmat de explozie. Pe loc, a fost sistata alimentarea normala cu oxigen, electricitate, lumina si apa a CSM. Presiunea rezultata din explozie a rupt sistemul de prindere al scheletului de aluminiu al sectorului nr. 4 al CSM. Socul mecanic rezultat a inchis si supapele de admisie a oxigenului si hidrogenului in celulele nr. 1 si 3 ale generatorului de curent electric, celula nr. 2 preluand pentru cateva minute consumatorii, dupa care Apollo 13 a ramas pe baterii. Conductele rezervorului de oxigen nr.1 au fost si ele sectionate, producand scurgerea oxigenului lichid in afara rezervorului timp de 130 de secunde. Antena in banda S, folosita pentru comunicatiile cu centrul Huston si pentru telemetrie, a fost distrusa, echipajul comutand emisia pe antena de rezerva, functionand in banda larga de frecventa. Cateva secunde mai tarziu, Lovell s-a uitat pe fereastra din stanga si a vazut ca din nava spatiala iesea un anumit gaz, care s-a dovedit a fi oxigenul modulului de comanda, el crezand initial ca LM fusese lovit de un meteorit. Iesirea din functiune a sursei de energie electrica care alimenta convertizori CSM, facea imposibila pornirea puternicului motor al modulului de serviciu si de accea nu se putea realiza franarea trenului spatial, schimbarea directiei de deplasare si accelerarea lui spre Pamant. In plus, in momentul producerii incidentului, traiectoria misiunii Apollo era influentata mai puternic de campul gravitational al Lunii decat de cel al Pamantului, fapt ce impiedica o modificare a traiectoriei pentru revenirea directa pe orbita terestra. Motiv pentru care la o ora de la producerea incidentului, echipajul a fost nevoit sa paraseasca modulul de comanda si sa se mute in LM. Cu toate acestea, modulul de comanda trebuia sa fie reactivat intrucat revenirea echipajului pe Pamant nu se putea face decat prin intermediul sau. LM a fost proiectat sa transporte astronautii din modulul de comanda, aflat pe orbita, pe suprafata Lunii si inapoi, prin urmare sursa sa de energie era limitata la sustinerea vietii a 2 astronauti, timp de 45 de ore. Ori revenirea pe Pamant a echipajul lui Apollo 13, compus din 3 oameni, urma sa dureze cel putin 90 de ore, el avand de parcurs in spatiu peste 300.000 km. Spre deosebire de CSM, care dispunea de generatoare puternice de curent de tipul celulelor electrice, LM era alimentat de la bateriile cu elementi de argint-zinc, mult mai slabe. Pentru a putea mentine operational sistemul de asigurare a vietii si pe cel de comunicatii pana la reintrarea in atmosfera terestra, LM trebuia sa consume cat mai putin curent.

Oxigenul si apa trebuiau si ele conservate in detrimentul confortului echipajului, care avea sa foloseasca ratii de apa mult mai mici si sa suporte temperaturi ale cabinei apropiate de 0 grade C. Totusi, filtarea bioxidului de carbon din aerul respirat a devenit cea mai importanta problema, deoarece cartusele de filtare continand hidroxid de litiu (LiOH) de la bordul LM, aveau durata de functionare limitata si trebuiau demontate si folosite cele din modulul de comanda. Dar cuplele de forma patrata ale recipientelor de filtrare din modulul de comanda, nu erau compatibile cu prizele rotunde de pe avioanele de vanatoare, montate pe modulul lunar. Si atunci echipa de astronauti de la centrul de control Huston a construit un adaptor improvizat din materialele de la bord, iar echipajul l-a copiat cu succes. Navigatia era de asemenea o problema majora, intrucat computerul modulului lunar era proiectat pentru a opera pe orbita Lunii, motiv pentru care echipajul era obligat sa efectueze manual modificarile de propulsie si de directie, necesare pentru a dirija misiunea Apollo 13 spre Pamant. La doua ore dupa ce Apollo 13 a ajuns sa inconjoare Luna pe partea opusa Pamantului, echipajul a ajuns in cel mai apropiat punct de ea, la 254 km. Luand Soarele ca punct de reper, a pus in functiune motorul de coborare a modulului lunar, timp de 5 minute, pentru a folosi gravitatia Lunii in scopul accelerarii trenului spatial. Corectia a condus la inscrierea trenului spatial pe o traiectorie de apropiere de Pamant. In urmatoarele 3 zile, Lovell, Haise si Swigert au calatorit inghesuiti in modulul lunar inghetat, pentru ca pe 17 aprilie, ei sa faca o noua corectie, folosind de aceasta data motorul treptei de urcare a LM si utilizand Pamantul ca punct de reper.  Cu o ora inainte de initierea procedurii de reintrare in atmosfera, echipajul a represurizat si a repus in functiune modulul de comanda, modulul lunar fiind abandonat. Echipajul a amerizat cu bine in Oceanul Pacific la 4 zile dupa accidentul generat de explozia rezervorului de oxigen.

Apollo 12

Apollo 13

1.

Navete aero-spatiale (52)

Publicat in 02 Mai 2011 la 10:30

Incepand din al 2-lea razboi mondial, a existat preocuparea realizarii unor vehicule cu echipaj la bord, capabile sa evolueze in statosfera si chiar sa iasa din atmosfera terestra. Majoritatea acestor aparate avand caracter militar, informatiile legate de testarea lor sunt in continuare secrete. In cele ce urmeaza, ne propunem sa urmarim pas cu pas evolutia acestor aparate, pana la naveta autonoma X-37B din zilele noastre si un pic mai departe.

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.