Reteaua Corect

Navete aero-spatiale (48)

Scris de valentin.vasilescu in 28 aprilie 2011 la 13:10, in Stiinta, ScIT. 37 vizualizari Intra in discutie Tagurinavete aero-spatiale, Soyuz, X-37B shortlinkhttp://crct.ro/nfhO

Incepand din al 2-lea razboi mondial, a existat preocuparea realizarii unor vehicule cu echipaj la bord, capabile sa evolueze in statosfera si chiar sa iasa din atmosfera terestra. Majoritatea acestor aparate avand caracter militar, informatiile legate de testarea lor sunt in continuare secrete. In cele ce urmeaza, ne propunem sa urmarim pas cu pas evolutia acestor aparate, pana la naveta autonoma X-37B din zilele noastre si un pic mai departe

Soyuz 7-8 Soyuz 7-8

Primele misiuni Soyuz si Zond

Misiunile automate Cosmos 212 si Cosmos 213 au utilizat nave Soyuz si au avut loc pe 15 aprilie 1968. Pe 28 august 1968 a avut loc ultimul test, inaintea reluarii zborurilor cu echipaj uman, prin misiunea Cosmos 238. Cu aceasta ocazie s-a verificat functionarea sistemului de orientare, de reintrare, coborare si aterizare al navei Soyuz modificata. Misiunea Soyuz 2 a decolat de la Baiconur pe 25 octombrie 1968 orele 10:51, fara echipaj la bord si s-a inscris pe o orbita cu parametri 191 x 229 km si perioada 88 minute. La o zi diferenta a fost lansata misiunea Soyuz 3, avandu-l la bord pe colonelul aviator Georgy Beregovoy. Acesta a pilotat manual nava Soyuz 3 in formatie cu Soyuz 2 la distanta de 200 m, fara a se cupla cu ea. Manevra a fost repetata a 2-a zi la aceasi distanta, dupa care centrul de comanda al zborului din Crimeea a comandat reintrarea in atmosfera a navei automate Soyuz 2. Pe 30 octombrie 1968, dupa 88 de orbite circumterestre si 4 zile petrecute in spatiu, cosmonautul Beregovoy a aterizat langa localitatea Karaganda din Kazakhstan.

Dupa acest zbor, Beregovoy a fost avansat la gradul de general si numit director al centrului de pregatire al cosmonautilor din oraselul stelar de langa Moscova. Programul Soyuz a continuat pe 14 ianuarie 1969 cu lansarea misiunii Soyuz 4, avandu-l la bord pe cosmonautul Vladimir Shatalov, aflat la primul sau zbor in spatiu. Obiectivul misiunii era acela de a se cupla la nava Soyuz 5, lansata a 2-a zi, de a transfera 2 dintre cosmonautii de pe Soyuz 5 la bordul lui Soyuz 4 si de a se intoarce pe Pamant. Cele 2 nave spatiale au realizat in premiera mondiala cuplarea pe orbita pe 16 ianuarie. Navele sovietice Soyuz nu erau prevazute atunci cu un tunel montat in mecanismul de andocare si dupa parcurgerea celei de-a 35-a orbite la bordul navei Soyuz 5, inginerii Yevgeny Khrunov si Aleksei Yeliseyev s-au echipat in noile costumele spatiale Yastreb, cu armatura metalica si au iesit in spatiul cosmic si au intrat in Soyuz 4. La 4 ore si 35 de minute de la andocare, Shatalov a comandat separarea lui Soyuz 4 de Soyuz 5 si a aterizat la 100 de km sud-vest de Karaganda pe 17 ianuarie 1969. Boris Volynov, ramas singur la bordul navei Soyuz 5, a inceput procedura de reintrare insa nu a reusit sa separe pirotehnic modulul de serviciu de cel de comanda. Cauza a fost un manunchi de cabluri de la echipamentul electronic pentru andocare dispus pe cadrul motorului, in spatele modulului de serviciu. In faza de franare din straturile inalte ale atmosferei, cele 2 module s-au fixat in cea mai stabila pozitie, din punct de vedere aerodinamic, impiedicandu-l pe Volynov sa directioneze scutul termic in fata. La un moment dat, garniturile de etansare a trapei de evacuare au inceput sa arda, umpland capsula de comanda cu fum. Din fericire, socul termic si momentele aerodinamice crescand au condus la separarea modulului de serviciu de cel de comanda, inainte ca trapa cabinei sa cedeze. Imediat, modulul de comanda a fost intors de computerul de control al zborului cu scutul termic in fata. La deschidere, una din cele 3 parasute principale s-a facut fuior, iar sistemul de rachete de franare, care trebuiau sa functioneze la 2-5 m de sol, nu a lucrat. Impactul dur cu solul l-a lasat pe Volynov fara cativa dinti, capsula aterizand langa Orenburg, in muntii Urali. Cum locul de aterizare unde era asteptata capsula era undeva prin Kazakhstan si temperatura aerului indica -38 de grade Celsius, Volynov a abandonat capsula si s-a deplasat pret de cativa km, adapostindu-se cateva ore in casa unui localnic. Soyuz 6, 7 si 8 au fost lansate pe 11, 12 si 13 octombrie 1969 pentru a testa functionarea simultana a 3 nave spatiale cu 7 cosmonauti pe orbita terestra.  Echipajul format din Georgi Shonin si Valeri Kubasov a testat la bordul lui Soyuz 6, 3 metode de sudura in spatiul cosmic, utilizand aparatura proiectata de institutul Tehnic de la Kiev. In timp ce Soyuz 7 si Soyuz 8 au reusit andocarea, mecanismul de pe Soyuz 6 s-a blocat, nava zburand in formatie cu celelalte 2.

Dupa 80 de orbite circumterestre cu parametri 212 x 218 km, Soyuz-6 a revenit pe Pamant pe 16 octombrie 1969. La bordul navei Soyuz 7 s-a aflat un echipaj compus din Anatoly Filipchenko-comandant, Vladislav Volkov si Viktor Gorbatko, ambii ingineri, care a zburat in spatiu timp de 4 zile. La bordul lui Soyuz 8 s-a aflat comandantul Vladimir Shatalov si inginerul Aleksei Yeliseyev, nava spatiala efectuand tot 80 de orbite timp de 4 zile. Misiunea Soyuz 9 a fost ultima din aceasta serie, fiind lansata pe 1 iunie 1970 la orele 23:00, avand la bord pe Andrian Nikolayev (aflat la al 2-lea zbor spatial) si pe inginerul Vitali Sevastyanov. Aceasta misiune a avut scopul de a depasi recordul de durata stabilit cu 5 ani in urma (de 17 zile si 16 ore). Pana la revenirea pe Pamant, care a avut loc pe 19 iunie 1970, echipajul lui Soyuz 9 a efectuat 288 de experimente stiintifice. Medicii sovietici au sesizat ca starea de imponderabilitate prelungita, cumulata cu lipsa din programul zilnic a miscarii, a facut ca muschii sa se atrofieze, echipajul odata ajuns pe Pamant necesitind 10 zile de refacere. 

Dupa reusita misiunii americane Apollo 8 care a inconjurat Luna si a revenit pe Pamant, interesul sovieticilor pentru misiunile similare cu echipaj la bord a disparut pentru o vreme. In primele misiuni din apropierea Lunii, cu un echipaj compus din 2 cosmonauti, 7K urma sa fie echipat cu senzori si camere Tv pentru studierea suprafetei selenare de pe orbita Lunii, de la o distanta de 1.000- 20.000 km. Durata unei misiuni circum-lunare era estimata la 7 - 8 zile. Primul zbor de acest tip, avandu-i ca protagonisti pe Alexey Leonov si Valery Bykovsky, planificat pentru sfarsitul anului 1968, la bordul unei nave Soyuz 7K-L1 a fost anulat, misiunile fiind transferate sondelor spatiale automate Zond 4- Zond 8. Acest program functiona in paralel cu Soyuz si utiliza tot nave de tip Soyuz pentru zborul circumlunar, la care modulul orbital, care era si compartimentul locuit de echipaj, a fost eliminat. 4 din cele 5 misiuni Zond au ajuns in spatiu, lansatorul fiind noua racheta Proton-K/D, dar ele au inregistrat si unele defectiuni. Sonda Zond 4 s-a autodistrus la 15 km altitudine, la reintrarea in atmosfera, la 180–200 km de coasta africana a Guineii. Zond 5, lansata pe 15 septembrie 1968, a devenit prina sonda spatiala care a inconjurat Luna la distanta de 1.950 km (pe 18 septembrie) si a revenit cu bine pe Pamant (21 septembrie), in Oceanul Indian. Zond 7 si-a atins scopul, Zond 8 revenind pe Pamant tot in apropierea insulelor Maldive din Oceanul Indian, fiind recuperata de nava sovietica Taman. Sovieticii au experimentat cu capsulele Zond, procedeul de reintrare in atmosfera descris de Eugene Albert Sanger in al 2-lea razboi mondial. Acesta consta in ricoseu repetat, in atmosfera supreioara, menit sa disipeze energia cinetica a vehicului de reintrare, micsorand astefel si temperatura la care scutul termic era expus.

Prima serie de nave Soyuz

Cuplarea navelor Soyuz 5 si Soyuz 6

1.

Navete aero-spatiale (47)

Publicat in 27 aprilie 2011 la 12:11

Incepand din al 2-lea razboi mondial, a existat preocuparea realizarii unor vehicule cu echipaj la bord, capabile sa evolueze in statosfera si chiar sa iasa din atmosfera terestra. Majoritatea acestor aparate avand caracter militar, informatiile legate de testarea lor sunt in continuare secrete. In cele ce urmeaza, ne propunem sa urmarim pas cu pas evolutia acestor aparate, pana la naveta autonoma X-37B din zilele noastre si un pic mai departe

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.