Reteaua Corect

Navete aero-spatiale (44)

Scris de valentin.vasilescu in 22 aprilie 2011 la 10:44, in Stiinta, ScIT. 38 vizualizari 2 comentarii Taguriluna, navete aero-spatiale, X-37B shortlinkhttp://crct.ro/nfav

Incepand din al 2-lea razboi mondial, a existat preocuparea realizarii unor vehicule cu echipaj la bord, capabile sa evolueze in statosfera si chiar sa iasa din atmosfera terestra. Majoritatea acestor aparate avand caracter militar, informatiile legate de testarea lor sunt in continuare secrete. In cele ce urmeaza, ne propunem sa urmarim pas cu pas evolutia acestor aparate, pana la naveta autonoma X-37B din zilele noastre si un pic mai departe

Proiectul esuat al sovieticilor de trimitere a unui om pe Luna

Proiectul N-1 (11A52) a reprezentat versiunea sovietica in cursa pentru trimiterea cosmonautilor pe Luna. Totul a inceput in 1959 cand Serghei Korolev a prezentat plan al colectivului de proiectare OKB-1 care avea ca subiect o noua racheta N-1, cu tractiunea de 4.500.000 kgf, capabila sa plaseze o incarcatura utila de 95.000 kg pe o orbita circumterestra, la inaltimea de 220 km. Pe 23 iunie 1960 guvernul sovietic a aprobat proiectul N1 al lui Korolev care prevedea cateva lansari N1 destinate asamblarii unui tren spatial de 200 t pe orbita. Trenului spatial era compus dintr-un modul de comanda numit Soyuz, un modul lunar destinat aselenizarii si intoarcerii pe orbita Lunii si din treptele de racheta destinate scoaterii de pe orbita Pamantului si transportului pana pe orbita lunara si retur. In mai 1961, proiectul modificat al lui N-1 viza un lansator multifunctional cu sarcini stiintifice si militare, capabil sa satelizeze 50 t, inclusiv o statie spatiala orbitala permanenta. Desi prima lansare a rachetei N-1 era planificata in 1965, in perioada 1961-1963 Korolev a primit prea putini bani pentru a progresa. In aceste conditii Korolev a gasit o alternativa de dimensiuni mai reduse numita N-3 menita sa inlocuiasca racheta R-7, pe care n-a mai realizat-o niciodata. Rasturnarea de la putere a lui Khrushchev in 1964 si moartea in 1966, a lui Serghei Korolev, au intarziat realizarea rachetei N-1. Racheta N1 avea lungimea de 105 m, diametrul de 17 m, cantarea 2.783 t, din care rezervoarele de oxigen lichid 1.780 t si kerosenul 680 t. Racheta era de fapt un complex spatial denumit N1-L3 constand din 5 etaje: 3 trepte pentru plasarea pe orbita terestra (N-1) si alte 2 pentru calatoria spre Luna si inapoi (L3). 

Primele 3 trepte N-1 erau astfel asamblate incat sa creeze un trunchi de con cu diametrul bazei de peste 10 m in timp ce L3 avea o forma cilindrica cu diametrul de 4,4 m. Prima treapta a rachetei N-1 era numita Block A si era propulsata de 30 de motoare racheta NK-15 montate pe 2 inele concentrice. Motorul NK-15, cantarea 1.247 kg, avea diametrul de 1,5 m. Lungimea de 2,7 m si dezvolta 164.000 kgf. Primul inel (exterior) era format dintr-un grup de 24 de motoare iar cel interior din 6. Sistemul de control al traiectoriei se baza pe diferenta de tractiune intre anumite sectiuni, inelul exterior realizand modificarea unghiului de picaj sau cabraj si al celui de directie. Prin intermediul motoarelor din inelul interior se obtinea rotirea rachetei pe traiectorie. Block A cantarea 1.934 t, avea lungimea de 30 m, functiona 110 s si producea 4.640.000 kgf. A 2-a treapta era numita Block B, avea lungimea de 20 m, diametrul de 6,8 m, anvergura de 9,8 m, cantarea 506 t, fiind propulsata de 8 motoare NK-15V. Block B functiona tot cu oxigen lichid si kerosen, functiona 110 s, dezvoltand 1.432.000 kgf. A 3-a treapta a rachetei N-1 se numea Block V si era compusa din 4 motoare NK-21 functionand tot cu oxigen lichid si kerosen. Lungimea lui Block V era de 12 m, diametrul de 4,8 m, masa de 193 t, timpul de functionare de 380 s si tractiunea de 160.000 kgf. 
Inceperea dezvoltarii sectiunii L-3 destinata calatoriei spre Luna si revenirii pe Pamant a fost aprobata in decembrie 1963. In versiunea N1-L3 din 1964, trenul spatial cantarea 75 t si era plasat pe orbita terestra de o singura racheta N1. El era compus din treapta de injectie pe traiectoria spre Luna si de asigurare a intoarcerii pe Pamant, cu masa de 58 t si treapta pentru manevre pe orbita lunara cu masa de 11,5 t. Treapta de racheta Block G propulsata de un motor NK-21 de 40.800 kgf, functionand 365 de secunde, cu kerosen si oxigen lichid, accelera trenul spatial pana in apropierea celei de-a 2-a viteze cosmice, de 11,2 km/s, necesara scoaterii lui de pe orbita si evadarii de sub atractia gravitationala a Pamantului, dupa care era largata in spatiu. Ramaneau modulul de asteptare pe orbita lunara (LOK), modulul de aselenizare (LK) si treapta de racheta Block D. In apropierea Lunii, treapta de racheta Block D, echipata cu un motor RD-58M de 8.700 kgf, cu timp de functionare de 600 de secunde, incepea franarea trenului spatial pana la prima viteza cosmica lunara de 2,38 km/s, necesara inscrierii pe o orbita circum-lunara cu parametrii: 20 x 100 km. Pe orbita, unul din cei 2 cosmonauti iesea din LOK si lua loc la bordul LK. Dupa separearea de LOK, Block D ramanea cuplat de LK, asigurand initial franarea acestuia la 100 m/s, pana la inaltimea de 4 km de suprafata Lunii, urmata de scaderea treptata a vitezei verticale si executarea manevrelor pe orizontala in vederea aselenizarii. Block D era abandonat pe Luna. La terminarea misiunii pe suprafata Lunii, cosmonautul reintra in LK, care dispunea de propriul motor de urcare pe orbita, in timp ce colegul sau din LOK executa andocarea celor 2 module, utilizand motorul de manevra al LOK care dezvolta 470 kgf. Odata incheiata aceasta etapa, cosmonautul din LK reintra in LOK si LK era parasit pe orbita. LK era constituit din 2 corpuri: LPA care impreuna cu Block D servea la aselenizarea pe Luna si LVA, care asigura decolarea de pe solul lunar si intoarcerea pe orbita Lunii. LVA era compus din compartimentul cosmonautului, cel al avionicii, care cuprindea si radarul de aselenizare si cel de propulsie numit Block E. Block E cuprindea 1 motor principal 11D411, unul auxiliar 11D412 care functiona impreuna cu 4 mici motoare vernier. Motoarele LK functionau cu dimetil hidrazina si peroxid de azot. LK avea inaltimea de 5,2 m, ecartamentul de 5,5 m si cantarea 5,5 t. Dupa parcurgerea unei orbite complete, LOK pornea motorul de mars cu tractiunea de 3.400 kgf, care scotea nava de pe orbita lunara si o dirija spre Pamant. Aceasta manevra era mult simplificata de faptul ca prima viteza cosmica lunara este de 2,38 km/s, fata de 7,9 km/s in cazul Pamantului. LOK urma sa petreaca de 77 ore pe orbita Lunii si 82 de ore pe drum, la intoarcerea catre casa. LOK avea masa de 9,8 t si continea si o capsula de revenire pe Pamant cu masa de 2,5 t. El era numit 7K-OK, avea capacitatea maxima de 3 cosmonauti, fiind o versiune a navei 7K Soyuz proiectata initial pentru cuplarea si andocarea pe orbita Pamantului.

Datorita dificultatilor intampinate, proiectul N-1/ L-3 a fost in cele din urma abandonat. Toate cele 4 teste cu racheta N-1 din 12 planificate au fost esecuri. Prima lansare a rachetei a avut loc pe 21 februarie 1969, ea incheindu-se dupa 71 de secunde cu o explozie. 5 luni mai tarziu, era obtinut acelasi rezultat la 51 de secunde de la lansare. Singurul lucru ramas de la acest proiect a fost LOK devenit celebra nava cosmica cu 3 locuri Soyuz 7K-OK, care pe 28 noiembrie 1966 a fost testata pentru prima data fara echipaj, lansata sub denumirea de misiunea Cosmos 133. 

Racheta N-1

Modulul lunar si modulul de asteptare pe orbita Lunii

1.

Navete aero-spatiale (43)

Publicat in 21 aprilie 2011 la 10:39

Incepand din al 2-lea razboi mondial, a existat preocuparea realizarii unor vehicule cu echipaj la bord, capabile sa evolueze in statosfera si chiar sa iasa din atmosfera terestra. Majoritatea acestor aparate avand caracter militar, informatiile legate de testarea lor sunt in continuare secrete. In cele ce urmeaza, ne propunem sa urmarim pas cu pas evolutia acestor aparate, pana la naveta autonoma X-37B din zilele noastre si un pic mai departe.

Comentarii (2):
Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.