Reteaua Corect

Lansare reusita la cosmodromul Baikonur

Scris de newsreporter in 27 decembrie 2010 la 16:28, in Stiinta. 103 vizualizari Intra in discutie Taguribaikonur, eutelsat, GLONASS, internet, lansare, proton-m, racheta, sateliti, uragan shortlinkhttp://crct.ro/na3X

Dupa esecul de acum trei saptamani, prin pierderea a 3 sateliti militari Uragan, din reteaua ruseasca Glonass, agentia spatiala rusa a reusit sa lanseze cu succes a 12-a racheta Proton-M de anul acesta, care a plasat pe orbita satelitul KA-SAT.

Racheta Proton la decolare. Racheta Proton la decolare.

Satelitul de 6.150 kg, realizat de EADS Astrium pentru reteaua Eutelsat (utilizata pentru internet si servicii de televiziune), acopera intreaga Europa, bazinul mediteranean si o mica parte din Orientul apropiat, transmite 70 Gigabiti pe secunda, de 35 de ori mai mult decit ceilati sateliti care utilizeaza aceasi banda de frecventa Ku (12 - 18 GH) ceea ce permite deservirea a peste 1 milon de utilizatori.

La 00:01 (ora Romaniei), dupa 9 minute de la lansare, a avut loc separarea modului de serviciu Briz-M (care transporta satelitul), de a 3-a treapta a rachetei Proton M. Doua minute mai tarziu a avut loc prima aprindere a rachetelor modului de serviciu, pentru plasarea pe orbita intermediara de joasa altitudine. Dupa 9 ore si 12 minute de la lansare, la orele 09:03, satelitul a fost adus pe o orbita geostationara cu parametrii: apogeu 35.786 km, perigeu 3.713 km, inclinatie 24,6 grade fata de Ecuator.

Racheta Proton, cea mai puternica la ora actuala

Racheta Proton a fost cunoscuta initial sub indicativul UR500 facandu-si debutul intr-un zbor din 16 iulie 1965, ca racheta balistica intercontinentala cu focos nuclear (ICBM) cu 2 trepte si cu o bataia maxima de 12.000 km. In competitia dintre SUA si URSS in a trimite oameni pe Luna, sovieticii au suferit un esec in testarea uriasei lor rachete N-1 si s-au apucat sa transforme racheta militara UR500 in Proton, pentru a-i lua locul lui N-1. A rezultat Proton M, o racheta cu trei trepte, de 53 m lungime, cu un diametrul variind intre 4,1m si 7,4 m si cantarind 712 tone in configuratia nominala.

Prima treapta a rachetei este propulsata de 6 motoare de tip RD 275 cu o forta de 10.5 MN, care functioneaza in primele 130 de secunde de la lansare. A doua treapta este compusa din 4 motoare de tip RD 210, cu o forta de 2.3 MN care functioneaza 230 de secunde, dupa separarea de prima treapta, iar treapta a treia este inzestrata cu un motor de tip RD212, avand tractiunea de 0.6 MN.

Racheta Proton M, proiectata pentru drumul catre Luna

Pe 10 martie 1967, racheta Proton M echipata cu un modul de serviciu Block D si cu prototipul modului lunar L1 a fost lansata in spatiu. Pentru a masca pregatirile, sovieticii au anuntat ca a fost vorba de punerea pe orbita a satelitului Cosmos-146. Ca si programul Apollo al americanilor, proiectul sovieticilor de a duce echipaje umane pe satelitul natural al Pamantului era realizat in 2 timpi.

Primul era lansarea rachetei (purtatoare a complexului spatial compus din 3 modulele: lunar, de comanda si de serviciu) si plasarea ei pe o orbita joasa in jurul Terrei (la 168 km altitudine). Acest lucru implica scoaterea complexului spatial din atmosfera terestra si plasarea sa, de catre cele 3 trepte ale rachetei, pe o traiectorie suborbitala, urmata de imprimarea de catre modulul de serviciu Block D a unei viteze de 7,9 km/s (prima viteza cosmica), astfel incat trenul spatial sa nu cada inapoi pe Pamant, ci sa devina pentru scurt timp satelit.

A doua etapa consta in scoaterea complexului spatial de pe orbita Pamantului si deplasarea lui catre Luna. Acest lucru se facea printr-un impuls dat de motorului modulul de serviciu Block D, cu scopul accelerarii de la 7,9 km/s la 11,2 km/s (a doua viteza cosmica). Prin aceasta, orbita care initial era circulara, datorita sporirii vitezei, se transforma intr-o elipsa tot mai alungita, pana ce, atingand a doua viteza cosmica, complexul spatial scapa de atractia gravitationala a Pamantului si pornea catre Luna.

Chiar daca misiunea sovieticilor spre Luna a fost anulata, din 1974 si pana in prezent, racheta Proton a reusit sa efectueze 362 de zboruri cu misiuni dintre cele mai complexe: pentru lansarea misiunilor rusesti interplanetare catre Luna, Marte, Venus si cometa Halley; a transportat incarcaturi catre statiile Mir si catre actuala statie internationala ISS. Insa cel mai des a fost utilizata pentru plasarea satelitilor comerciali si militari pe orbita. In acest ultim tip de misiuni, racheta Proton este capabila sa ridice pe orbita o incarcatura de 22 tone in cazul unei misiuni LEO (low earth orbit) sau 6 tone pentru o misiune GTO (orbita de transfer geostationara).

Din complexul spatial creat pentru racheta Proton in vederea cuceririi Lunii, acum s-a mai mentinut doar modulul de serviciu denumit Block D3 (urmat din anul 2000 si de Briz-M ). Block D are o lungime de 5,5 m si un diametru de 4 m, avionica este incorporata, la fel si propriile surse de energie ca si echipamentele de transmitere a parametrilor la statiile de la sol.

Motorul principal al Blok DM3 este un RD-58M, care functioneaza cu kerosen si oxigen lichid, dezvoltand 85 kN, tractiunea sa putind fi reglata aidoma celei de la motorul de avion. Block D3 (care este de fapt o platforma cargo pentru sateliti) este denumit impropriu cea de-a 4-a treapta a rachetei Proton, deoarece
dupa ce a imprimat o traiectorie suborbitala complexului spatial, a treia treapta este abandonata, iar accelerarea de la viteza de 5,6 km/s pana la viteza de 7,9 km/s, pentru parcarea pe orbita joasa, este realizata de motoarelele auxiliare ale Block D3, alimentate cu dimetil hidrazina (UDMH) si tetraoxid de azot (NTO). In scoaterea complexului spatial de pe orbita joasa a Pamintului, rolul de propulsor ii revine tot lui Block D3.

Motorul principal al Blok DM3 este de tip RD-58M, care functioneaza cu kerosen si oxigen lichid, dezvoltind 85 kN. Rezervele de carburant de la bord permit o functionare neintrerupta a motoarelor auxiliare si a motorului RD-58M timp de 600 de secunde. Prin nenumarate activari successive si de scurta durata ale motorului principal, Blok DM3 aduce satelitii pe orbita dorita intre 19.100 - 60.000 km altitudine. Tot Blok DM3 face corectiile de traiectorie modificind inclinarea pozitiei satelitilor cu ajutorul motoarelor auxiliare.

(Valentin Vasilescu)


Racheta Proton M

Amiralul rachetelor rusesti.

3 imagini in galerie

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.