Reteaua Corect

Concluzii dure ale cercetătorilor americani: Izolarea bătrânilor ucide

Exact în urmă cu un an, pe 23 aprilie 2019, prestigioasa Agenție americana de Cercetări în domeniul Îmbătrînirii (NIA), care susține programe la marile universități din SUA, dădea publicității un material dedicat felului în care izolarea afectează bătrînii, iar concluziile nu sunt deloc fericite: singurătatea îmbolnăvește și ucide, în nenumărate feluri. Astfel, izolarea bătrînilor generează o serie de afecțiuni ori agravează altele, rezultatul fiind, în ambele cazuri, nedorit. Vă prezentăm mai jos materialul, preluat și tradus de noi de pe siteul agenției NIA. Un material care i-ar prinde bine medicului Adrian Streinu Cercel, lui Nelu Tătaru și altora care flutură cu ușurință teza izolării pe termen lung a vîrstnicilor ca măsură de ”protecție” a lor, scrie Inpolitics.ro.

”Ființele umane sunt creaturi sociale. Legătura noastră cu ceilalți ne permite să supraviețuim și să prosperăm. Cu toate acestea, pe măsură ce îmbătrânim, mulți dintre noi suntem singuri mai des decât atunci când eram mai tineri, devenind vulnerabili la izolarea socială și la singurătate – și la problemele de sănătate aferente, cum ar fi declinul cognitiv, depresia și bolile de inimă. Din fericire, există modalități de a contracara aceste efecte negative” se arată în studiu.

”Cercetătorii susținuți de NIA studiază diferențele dintre izolarea socială și singurătate, mecanismele și factorii de risc ale acestora și modul în care să ajute persoanele afectate de aceste afecțiuni. „NIA este interesată să studieze modurile în care trebuie abordate izolarea socială și singurătatea, care sunt factori de risc pentru vîrstnici, a declarat dr.Lisbeth Nielsen, din cadrul Diviziei de Cercetări Comportamentale și Sociale al NIA.
Izolarea socială și singurătatea nu merg întotdeauna mînă în mînă. Aproximativ 28% dintre adulții vîrstnici din Statele Unite, cca. 13,8 milioane de oameni, trăiesc singuri, potrivit unui raport al Community Living’s Administration on Aging din cadrul Departamentului pentru Sănătate și Servicii Umane al SUA, dar mulți dintre ei nu sunt neapărat singuri sau izolați social. În același timp, unii oameni se simt singuri, în ciuda faptului că sunt înconjurați de familie și prieteni.

„O întrebare științifică-cheie este dacă izolarea socială și singurătatea sunt două procese independente care afectează sănătatea în mod diferit sau dacă singurătatea doar deschide drumul prin care izolarea socială afectează sănătatea”, a menționat dr. Nielsen.
Cercetările au legat izolarea socială și singurătatea de creșterea riscurilor privind o varietate de afecțiuni fizice și psihice: hipertensiune arterială, boli de inimă, obezitate, sistem imunitar slăbit, anxietate, depresie, declin cognitiv, boala Alzheimer și chiar moarte.

Persoanele care se trezesc în mod neașteptat singure din cauza decesului soțului sau partenerului, a despărțirii de prieteni sau familie, a pensionării, a pierderii mobilității și a dificultăților de a mai circula prezintă un risc deosebit.

În schimb, persoanele care se angajează în activități diverse împreună cu alții tind să trăiască mai mult, să-și îmbunătățească starea de spirit și să aibă și un anumit țel. Aceste activități par să ajute la menținerea stării lor de bine și le pot îmbunătăți funcția cognitivă, arată studiile.

O mare parte din ceea ce știm despre cauzele și efectele izolării sociale și ale singurătății provine din cercetările de ultimă generație ale regretatului dr.John T. Cacioppo, fost director al Centrului pentru Neuroștiințe Cognitive și Sociale de la Universitatea din Chicago și bursier al NIA.

Cercetările dr. Cacioppo au relevat că a fi izolat și a fi singuratic sunt două noțiuni diferite, dar legate. Izolarea socială este separarea fizică obiectivă de ceilalți oameni (traiul de unul singur), în timp ce singurătatea este o percepție subiectivă a faptului că ești singur. Este posibil să te simți singur chiar fiind printre alte persoane, și poți la fel de bine să fii izolat, dar să nu te simți deloc singur.

Pionier în domeniul neuroștiințelor sociale, dr. Cacioppo a murit în martie 2018. Soția și colaboratorul său, dr.Stephnie Cacioppo, continuă această activitate ca profesor de psihiatrie și neuroștiințe comportamentale la Universitatea din Chicago și ca director al Laboratorului de dinamică a creierului, sponsorizat de NIA.

„Mizeria și suferința cauzate de singurătatea cronică sunt foarte reale și necesită atenție”, a spus ea. „Ca ființe sociale, suntem responsabili să ne ajutăm copiii singuri, părinții, vecinii și chiar străinii în același mod în care ne-am trata pe noi înșine. Combaterea singurătății este responsabilitatea noastră colectivă.

Deși mai sunt multe de învățat, înțelegerea mecanismelor de acțiune ale singurătății și a tratamentului contra acesteia au crescut semnificativ de la începerea cercetării științifice pe subiect, cu mai mult de două decenii în urmă, potrivit dr. Stephanie Cacioppo. Printre noile concluzii bazate pe teoria ”Cacioppo” a consecințelor singurătății se numără faptul că singurătatea declanșează automat un set de procese conexe, comportamentale și biologice, care contribuie la asocierea dintre singurătate și moartea prematură la oameni de toate vârstele. Cercetarea este îndreptată către studiul sistematic al acestor procese de-a lungul generațiilor, explică dr. Cacioppo.

Pierderea sentimentului de socializare și a ideii de integrare în comunitate schimbă percepția despre lume a unei persoane. Cineva care se confruntă cu singurătatea cronică se simte amenințat și neîncrezător față de ceilalți, ceea ce activează un mecanism de apărare biologică, potrivit dr.Steve Cole, director al Social Genomics Core Laboratory, de la Universitatea din California, Los Angeles. Cercetarea sa, finanțată de NIA, se concentrează pe înțelegerea căilor fiziologice ale singurătății (diferitele moduri în care singurătatea afectează modul în care funcționează mintea și corpul tău) și pe dezvoltarea intervențiilor sociale și psihologice pentru combaterea acesteia.

De exemplu, singurătatea poate modifica tendința celulelor din sistemul imunitar de a promova inflamații, ceea ce este necesar pentru a ajuta organismul nostru să se vindece de răni, spune dr. Cole. Dar inflamația care durează prea mult crește riscul de boli cronice.

Singurătatea acționează ca îngrășământ pentru alte boli, mai spune dr. Cole. ”Mecanismul singurătății poate accelera acumularea depunerilor pe pereții arteriali, poate ajuta celulele canceroase să crească și să se răspândească și poate agrava inflamația în creier care duce la boala Alzheimer. Singurătatea favorizează mai multe tipuri diferite de uzură a organismului.

Oamenii care se simt singuri pot avea, de asemenea, mecanisme imunitare slăbite, ceea ce îi face mai vulnerabili la unele boli infecțioase, adaugă el.

Cercetările dr. Cole și ale altora arată că, cei care au un sentiment al utilității, al unui scop în viață au sisteme imunitare mai sănătoase. Ajutarea celorlalți prin îngrijire sau voluntariat determină oamenii să se simtă mai puțin singuri.

„Lucrând pentru o cauză sau scop social cu alții care îți împărtășesc valorile și sunt parteneri de încredere, duce la un bun contact cu ceilalți și ajută la dezvoltarea unui sentiment mai mare de integrare în comunitate”, a menționat el.
Într-un alt studiu finanțat de NIA, cercetătorii încearcă să înțeleagă diferențele dintre izolare socială și singurătate și modul în care acestea pot influența sănătatea. De asemenea, încearcă să identifice interacțiunile potențiale dintre gene și mediul în care trăiesc adulții mai în vârstă afectați de izolarea socială și de singurătate.

Studiile anterioare au estimat că între 37% și 55% dintre oameni suferă de singurătate ereditară, bazîndu-se pe studiul gemenilor și pe observarea unor familii. „Indivizii care nu sunt predispuși genetic să se simtă singuri pot, de exemplu, să sufere mult mai puțin de izolare socială, în timp ce alții se simt singuri, chiar dacă sunt înconjurați și fac parte dintr-o viață socială bogată”, spune dr.Nancy Pedersen, profesor de epidemiologie genetică la Karolinska Institutet din Stockholm, Suedia. „De asemenea, suntem interesați să înțelegem ce rol joacă statutul socio-economic în astfel de asociații.”

Folosind date din observațiile asupra gemenilor, dr. Pedersen și cercetătorii au descoperit că atât izolarea socială cît și singurătatea sunt factori de risc independenți și că predispoziția genetică pentru singurătate s-a corelat în mod semnificativ cu aparația afecțiunilor cardiovasculare, psihiatrice (tulburări depresive majore) și trăsături metabolice.

„Trebuie să identificăm persoanele care sunt cel mai predispuse să sufere de izolare socială și singurătate și pe cele care ar beneficia cel mai mult de tratamente”, a spus dr. Pedersen. „Tratamentele pentru izolarea socială pot arăta foarte diferit de tratamentele pentru cei care se simt singuri.”

„Cercetările viitoare vor trebui să clarifice măsura în care singurătatea și izolarea socială sunt tratabile și, dacă da, care sunt cele mai eficiente abordări? A demonstra că aceste stări pot fi depășite este un prim pas major spre dezvoltarea tratamentelor eficiente”, spune dr. Nielsen. De asemenea, este necesară cercetarea pentru a clarifica cât de mare trebuie să fie o schimbare în cazul celor afectați de singurătate ori de izolare socială pentru a conduce la o îmbunătățire semnificativă a sănătății, mai spune ea.

Adulții mai în vârstă care trăiesc singuri, cu deficiențe cognitive – o populație în creștere și vulnerabilă – se confruntă cu provocări unice. Dr.Elena Portacolone, sociolog la Universitatea din California, San Francisco, conduce un studiu finanțat de NIA pentru a înțelege experiențele lor zilnice, interacțiunile pe rețelele sociale și capacitatea de luare a deciziilor, cu scopul de a îmbunătăți sănătatea, bunăstarea și integrarea socială a acestora.
„În timp ce majoritatea cercetătorilor studiază trăsăturile și comportamentele personale ale persoanelor izolate, cercetarea mea se concentrează pe rolul pe care îl joacă factorii structurali (adică instituții, politici sociale, ideologii) în exacerbarea izolării sociale a persoanelor vulnerabile”, spune dr. Portacolone. „De exemplu, în investigația mea anterioară asupra rezidenților mai în vârstă din cartierele rău-famate, care erau în mare parte afro-americani, a apărut un clivaj între dorința participanților de a interacționa social și obstacolele care făceau ca această participare să fie dificilă.”

Aceste obstacole structurale includeau frica de a fi jefuit, neîncrederea față de vecini, disponibilitatea limitată a serviciilor adecvate, mediul înconjurător etc.

Tipare similare apar în investigațiile dr. Portacolone privind adulții în vârstă cu deficiențe cognitive care trăiesc singuri. „O participantă afro-americană la studiu mi-a spus despre tendința ei de a se bloca în baie în timpul reuniunilor de familie pentru a plânge și a se descătușa psihic, deoarece membrii familiei sale își dau seama cât de îngrijorată este ea de pierderea memoriei”, spune dr. Portacolone. „Alți participanți cu boala Alzheimer au remarcat că prietenii lor erau mai puțin dornici să-i vadă după ce le-au împărtășit diagnosticul.”
„Ponderea principală a acestei cercetări este că intervențiile pentru creșterea integrării sociale a adulților în vârstă ar trebui să se adreseze nu numai comportamentelor lor, ci și mediului în care trăiesc. Trebuie să ne concentrăm atenția asupra influenței politicilor, instituțiilor și ideologiilor sociale în experiența de zi cu zi a adulților în vârstă izolați ”, mai spune dr. Portacolone”.

Inpolitics.ro

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.