A început votul pentru preşedinţia USR. Cine sunt candidații înscriși în cursa internă

Conferința de presă a președintelui anunțată marți pe nepusă masă, a sfîrșit prin a fi un moment fără precedent nu doar din cariera sa de președinte ci, foarte probabil, inclusiv din cea de primar. Pentru prima dată Iohannis a fost mitraliat cu întrebări complicate, pentru prima dată a acceptat ca ziariștii să polemizeze cu el, pentru prima dată i s-au aruncat acuzații în față, a fost pus la punct. Nu știm ce s-a întîmplat, ce motive au dus la această ieșire la rampă, dar anumite elemente ar putea creiona o ipoteză fierbinte: pentru Iohannis, perioada de huzur politic se apropie de final.

O mișcare care va da peste cap toate calculele unor analiști improvizați este plecare anticipată a lui Klaus Iohannis din poziția de președinte al României. Oricât ar părea de hazardată, o asemenea mutare este în realitate previzibilă. Și anunțată anticipat. În cele din urmă, chiar și Klaus Iohannis a comentat ieri acest scenariu. Semn că-l ia în serios. Iohannis șef la NATO și Mircea Geoană președinte. Iar Laura Codruța Kovesi, atât de gonflată, rămâne pe loc. Acolo unde e.

La sfîrșitul lunii mai, Rada Supremă a Ucrainei l-a demis brusc pe comisarul pentru drepturile omului, Lyudmila Denisova, extrem de activă în denunțarea ororilor comise de soldații ruși pe front. Șocanta decizie a fost explicată oficial prin aceea că Denisova nu ar fi obținut suficiente probe pentru faptele comise de ruși, care să poată duce la incriminarea lor legală. Adevărul – deși intuit pe alocuri încă de atunci – a ieșit la iveală săptămîna trecută, cînd un mare ziar ucrainean a dezvăluit că Denisova inventase fapte pe bandă rulantă, ”în numele victoriei”. Trei zile mai tîrziu, autorii articolului ar fi primit amenințări cu moartea, sub acuzația de trădători ai poporului, obligînd organisme internaționale să intervină. Marea întrebare în scandalul-mamut Denisova: chiar să se fi oprit minciunile oficiale?

Mă număr și eu printre analiștii care, supuși tirurilor de întrebări, au cochetat cu ideea năstrușnică, cunoscută sub sintagma „Laura Codruța Kovesi președinte”. Întrucât această temă văd că revine din ce în ce mai frecvent în dezbaterea publică, mă văd silit să analizez prezumtiva candidatură a procurorului șef european din perspectiva condițiilor care ar trebui întrunite pentru ca ea să se realizeze.

Noua strategie NATO poate fi sintetizată în următoarele cuvinte: să ne provocăm concurenții (strategici) la acțiuni ce ne oferă pretextul intervenției militare “preventive” oriunde în lume.

Astăzi, la Lugano, în Elveția, experții Băncii Europene de Investiții încearcă să pună la cale un plan financiar pentru refacerea Ucrainei. Pentru început, în valoare de 100 de miliarde de euro. Acesta ar urma să fie realizat după modelul aplicat deja cu ocazia achiziționării scandaloase a vaccinurilor anti-Covid. Și, firește, în această ipoteză, Europa va plăti oalele sparte în Ucraina de către Federația Rusă.

Executivul de la București și-a dat cu stângul în dreptul într-o manieră absolut spectaculoasă. În prezent, sunt circa 17.000 de acțiuni de executare silită îndreptate împotriva Secretariatului General al Guvernului. Conform unei hotărâri judecătorești definitive, Executivul este dator pentru fiecare zi de întârziere cu 4,6 milioane de euro. Și, atenție, au trecut deja 100 de zile de când această operațiune este în plină desfășurare. În cele ce urmează, voi descrie situația limită la care ar putea ajunge cetățenii României, atunci când vor trebui plătite oalele sparte.