Vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans, în vizită oficială la București

În anul electoral 2009, Rusia a fost, intenționat ori ba, un puternic agent electoral în România. O componentă imensă a discursului candidatului Băsescu a fost conexiunea cu Moscova și cu serviciile secrete ruse ale contracandidatului Geoană. Era vremea cînd sondajele europene dădeau românii drept cel mai entuziast popor în privința apartenenței la Occident. Vremurile s-au schimbat dramatic. Azi, euroscepticismul face ravagii în Europa, iar România e vîrf de lance. De aici întrebarea dacă nu cumva am putea asista la fenomenul invers, adică legăturile cu Rusia să ajute, nu să dăuneze candidaților de anul viitor? Din această perspectivă, recentul scandal ”Simion, omul Moscovei”, ar putea avea cu totul alte dedesubturi decît pare.

Rupert Murdoch, miliardarul de 92 de ani care tocmai s-a recăsătorit, este nu doar proprietarul televiziunilor FOX, ci și al vechiului și influentului cotidian financiar Wall Street Journal. Din această poziție, el a fost singurul mogul media care i-a dat posibilitatea lui Trump să se exprime liber în campaniile electorale din 2016, dar mai ales în 2020, când restul presei l-a demonizat pe fostul președinte.

La Washington a fost deschisă cutia Pandorei. Donald Trump este penal. Pus sub o anchetă, la capătul căreia, teoretic cel puțin, se poate trezi după gratii. Primul președinte din istoria Statelor Unite aflat în această situație. Dar, ca și la noi, asta nu îl împiedică să candideze pentru un nou mandat. Și nici să câștige. „Fără penali în funcții publice” nu funcționează atunci când este vorba despre cea mai înaltă poziție în stat. Care va fi totuși efectul în plan electoral?

Generația actuală nu a crezut că britanicii vor ieși din UE, că turbulentul Trump va deveni președintele SUA, că pandemia va ține popoare întregi prizoniere în case ori că vom avea din nou un război în coasta Europei, la opt decenii după al doilea război mondial. Și totuși s-au întîmplat toate astea. De aceea, scenariul tot mai vehiculat de la o vreme privind modificări ale frontierelor unor state europene nu trebuie ignorat. Dinspre America începe să se audă cîntecul de sirene ale redesenării Europei, ceva de-a dreptul inimaginabil pînă acum. România unită cu Moldova, Polonia cu Ucraina și cine mai știe ce alte idei. Marea întrebare e cum vor reacționa rușii?

Au loc percheziții. Se produc primele arestări. Sunt vizați mai marii duty-free-urilor. Pentru început. E vorba despre cei care practicau cele mai mari prețuri din Europa. Suportate de călători. Sub pretextul costurilor extrem de ridicate ale chiriilor pentru spațiile comerciale. Este vorba de trafic de influență. De luare și dare de mită. Dar atenție: acesta este doar începutul. Vine și sfârșitul.

Acum trei ani mă număram printre primii ziariști care remarcau o bizarerie: premierul Viorica Dăncilă, devenită o campioană a gafelor în public, nu o zbîrcea doar în vorbirea liberă, ci și în discursurile pe care le citea. Ceea ce însemna că cine îi scria discursurile gafa în contul premierului și foarte probabil deloc neintenționat, pentru a-i menține imaginea de politician, să zicem, neinspirat. După ce nu a mai fost premier, Dăncilă însăși a confirmat acest lucru. Un fenomen similar pare să se petreacă și în cazul premierului Ciucă, ale cărui mesaje ori discursuri scrise sunt de-a dreptul halucinante, pe alocuri, precum mesajul de ziua SRI, astăzi. Să fie împachetat și Ciucă de proprii consilieri, după modelul Dăncilă?

Credeam că asistăm doar la derapaje. La fantezii geopolitice. Dar se pare că lucrurile nu stau așa. Insistența cu care în ultima vreme se vorbește, de o parte a baricadei, despre unirea Poloniei cu Ucraina și despre reîntoarcerea Basarabiei la România, iar de cealaltă parte a baricadei despre pericolul destrămării Federației Ruse, ne obligă să reevaluăm aceste teme explozive. Și să vedem în ce măsură ele sunt lansate de laboratoare serioase și discrete în materie de geopolitică.

În vreme ce proletariatul digital mărșăluiește ca Lelea Nebuna pe rețelele de socializare cu #slavăucraina-n gură, fermierii români au ajuns bătaia de joc a nomenclaturii de la Bruxelles. Li se oferă compensări de 1,4 Euro pe hectar pentru criza cerealelor, indusă de înecarea pieței est-europene cu produsele agricole ale țării aflată în război.