Xi Jinping, gest de sfidare la adresa Rusiei, chiar în timpul întâlnirii cu Putin de la Moscova

Altă explicație nu am. În schimb, am primit două argumente puternice din direcții total diferite, care ar putea să stea la baza afirmației din titlu. Adrian Severin și autoritățile de la Kiev. Primul face o demonstrație de forță și propune resetarea relațiilor româno-americane. Autoritățile de la Kiev ne trag pe sfoară la vedere, în timp ce autoritățile române se fac că nu văd.

De Santis nu pare a fi un pericol pentru coaliția dintre statul paralel american și Partidul Democrat. Astfel, Donald Trump devine țintă. Procurorii, la fel ca în cazul lui Liviu Dragnea, au instrumentat un dosar de presupusă șpagă dată unei vedete porno, pentru a nu mărturisi în public relațiile neconforme. Democrații susțin că Trump suferă de-o criză de imagine și face anunțuri prăpăstioase.

Adică a săvârșit o fărădelege. Instituția a stabilit în mod ferm și în conformitate cu normele europene că nu pot fi difuzate imagini ale unor copii minori, mai ales dacă nu există acordul părinților în acest sens. Și a comis-o. Mai marii CNA au postat pe site-ul instituției fotografii în care apare imaginea unor copii invitați acolo pentru a discuta despre rostul și rolul Consiliului Național al Audiovizualului. Printre acestea este și imaginea fiului meu. Așa că sunt silit să reacționez.

Pax Americana este un concept prin care geopoliticienii descriu perioada de dominație a SUA asupra lumii, începută imediat după al doilea război mondial, cu o durată de aproape opt decenii.

Deși au existat peste 40 de întâlniri la ce mai înalt nivel China-Rusia, cea care are loc acum pe parcursul a două zile este cu siguranță cea mai importantă. Cu ce intenții vine Xi Jinping la Moscova? Ce îi va cere acesta lui Vladimir Putin? Ce este pregătit să ofere liderul Federației Ruse? În ce direcție se poate schimba istoria dramatică pe care o traversăm?

„Războiul rece" al erei postbelice, ce părea implacabil și de nedepășit, a trebuit să cedeze sub presiunea perspectivelor mai bune. Prin acordul americano-chinez de la Shanghai (1972), trecând prin acordurile europene de la Helsinki (1975), la deciziile de la Geneva (1985), Rejkjavik (1986), Washington DC (1987), Moscova (1988), Malta (1989), Stravropol (1990), cooperarea a luat locul ostilităților, iar lumea s-a schimbat benefic. Au urmat deschideri, înnoiri și dezvoltări în diferite țări, iar oamenii de bună credință au sprijinit schimbarea.

Vladimir Putin s-a ales ieri cu mandat de arestare din partea Curții Penale Internaționale de la Haga pentru crime de război ținînd de deportarea unor copii ucraineni. Se repetă cumva povestea marelui gangster criminal Al Capone, condamnat pentru neplata unor chitanțe și taxe pentru că poliția nu a reușit să-l dovedească drept criminal mafiot. Marea întrebare e, dacă tot ne jucăm cu mandate, de ce se vrea arestarea lui Putin pentru crime de război și nu pentru crima mult mai cuprinzătoare de agresiune împotriva unui stat independent? Un răspuns sec ar fi că occidentul se teme să muște mai mult decît poate înghiți. Nu de alta, dar crima de agresiune deja face de vreun sfert de secol să se încaiere marii specialiști în drept ai omenirii, iar povestea CPI îmbracă din acest punct de vedere aspecte aproape ridicole.

Curtea Penală de la Haga s-a pronunțat. A emis un document oficial, pe care l-a denumit mandat de arestare, împotriva președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, la pachet cu Maria Belova. Ambii sunt acuzați de crime de război. Care este până la urmă valoarea acestei decizii fără precedent?