În Constituția României, la fel ca în orice constituție a unei democrații, se vorbește de independența judecătorilor. Dar, în cuprinsul ei, se previne și ceea ce se acuză tot mai insistent astăzi: degradarea justiției în „juridism” (Daniel Loick, Juridismus, Suhrkamp, Frankfurt am Main, 2017), adică, în „ideologizare, deformare psihologică, pierderea calității comunicative și paralizarea prin politica cuiva” (p.13) și, chiar și mai rău, în „justițiocrație”. Adică în urcarea unor justițiari peste Parlament, guvern și națiune, în numele luat în deșert al „independenței justiției”. Democrația, știm bine, nu este compatibilă cu plutocrația sau cu tehnocrația, dar nici justițiocrația nu este acceptabilă. Cum se poate lesne constata în România ultimului deceniu și jumătate, aceasta amenință, de asemenea, democrația.
Citeste mai departe » |