Criticile modificării legilor justiției din România țin agenda. Se trece însă peste fapte cu o retorică goală.

Nu mai există nicio îndoială. Klaus Iohannis a decis. Pentru a-și maximaliza șansele în încercarea de a obține un al doilea mandat, el a intrat în campanie electorală extinsă. Și anticipată. În acest scop, a recurs la un truc. Sub pretextul referendumului și agățându-se de europarlamentare. Este aceasta cea mai inteligentă soluție?
Chiar dacă îmi este greu, încerc să mă pun în pielea unui strateg electoral aflat în slujba lui Klaus Iohannis. Ce l-aș sfătui să facă? Aș începe cu analiza. A situației date. Realist vorbind, el pleacă în competiție atât cu avantaje față de ceilalți potențiali candidați, cât și cu puncte slabe.

Cazul procurorului general Augustin Lazăr devine de-a dreptul tulburător. Dovezile incompatibilității sale totale cu postul pe care îl ocupă vin una după alta. Dar, în loc să conducă la scoaterea sa din peisaj, ceea ce ar fi închis, în mod firesc, scandalul, pare ele că mai degrabă întăresc determinarea susținătorilor procurorului general de a-l menține în post, indiferent de pagubele de imagine.

„Tăcerea asupra tratamentului aplicat lui Assange nu este numai o trădare în ceea ce-l priveşte, ci şi o trădare a însăşi libertăţii presei. Vom plăti scump această complicitate” (Chris Hedges). Julian Assange a fost arestat în Ambasada Ecuadorului de la Londra şi târât într-o dubă a poliţiei. Un patriarh cu păr alb şi barbă albă, cu ochi încă vii – are doar 47 de ani –, bruscat de patru sau cinci poliţişti, făcea semne ciudate şi încerca să transmită întregii lumi ceva foarte important. Va fi această imagine „ultimul articol” al editorului Julian Assange ?

Liviu Dragnea este grăbit. Intenționează să declanșeze în mare viteză o remaniere extinsă. În acest sens, a și făcut nominalizări. În schimb, premierul Viorica Dăncilă apasă puternic pe frână. Din perspectiva ei, remanierea va avea loc mai târziu. După europarlamentare. Ce argumente vor prevala, în condițiile în care factorul intern și-a dat mâna cu factorul extern, fiind vizată nici mai mult nici mai puțin decât trimiterea după gratii a liderului PSD?

De ani buni, de cînd tot ies la lumină dovezi ale abuzurilor justiției în tandem cu serviciile secrete, începînd chiar cu imixitiunea ilegală și imorală a SRI în anchetele penale, oficialii europeni se fac că plouă. Aproape lasă impresia că regretă destrămarea binomului de tristă amintire SRI-DNA. În mod foarte ciudat, am spunem pentru că înaintea integrării României, UE părea extrem de îngrijorată de acest aspect. Și nu o spunem noi, ci chiar șeful de atunci al DNA, Daniel Morar.

Telenovela alegerilor din Israel a avut un final cum nu se poate mai spectaculos si mai dramatic. Cateva ore inaintea inchiderii sectiilor de votare, toate sondajele, toti specialistii, toti profetii alegerilor ii proclamau pe cei patru muschetari, fondatori cu numai 60 de zile in urma a unui partid hibrid pe nume „Kahol Lavan” (Alb Albastru) invingatori. Cei trei generali in rezerva, Beni Gantz, Bughi Yaalon si Gabi Ashkenazi, cu totii fosti sefi ai Statului Major al Armatei israeliene, plus Yair Lapid, fost jurnalist si presedintele unui partid puternic (Yeș Atid – Exista viitor), au fost vazuti dansand hora beti de fericire. O hora la care s-au alaturat cei peste un milion de votanti Gantz. Dusul rece al Comunicatului final i-a trezit pe toti la realitate: după numaratoarea voturilor militarilor, marinarilor si bolnavilor din spitale Netanyahu il depasea pe Gantz cu un mandat in plus.

Nu este deloc exclus să ne apropiem de un moment extrem de interesant. Pe care l-am prognozat ca scenariu posibil. Și anume ca majoritatea PSD plus ALDE să se ejecteze de la guvernare. Și să-și regizeze această ieșire ca și când Executivul a căzut fiindcă nu mai are suficentă susținere parlamentară. Momentul ar putea fi chiar remanierea extinsă.