VIZITA LUI HELLVIG IN SUA: UN MOMENT BUN SA NE PANICAM?

Ce am aflat de la SRI, oficial:

”Zilele acestea, directorul SRI, dl Eduard Hellvig, însoțit de o delegație din conducerea instituției, a realizat o vizită partenerială la Bruxelles și în SUA.
Pe parcursul întâlnirilor, conducerea SRI a avut întâlniri cu o serie de oficiali americani din domeniul informațiilor – Avril Haines, directorul Comunității Naționale de Informații a SUA, William J. Burns, directorul CIA și Christopher Wray, directorul FBI. De asemenea, au avut loc discuții cu Robin Dunnigan, Adjunct al Secretarului de Stat pentru Europa Centrală şi de Est în Biroul de Afaceri Europene şi Euroasiatice.
Pe agenda convorbirilor s-au regăsit subiecte de actualitate care privesc securitatea regională și globală, cu accent pe importanța schimbului de informații si al cooperării în domeniul intelligence. Discuțiile au prilejuit în egală măsură o analiză a situației de securitate din regiune și a capacităților comune prin care se poate crește nivelul rezilienței în fața amenințărilor constante la adresa securității naționale a ambelor state”.

Pentru vizita în SUA, Hellvig și alți membri ai conducerii serviciului au ratat prezența la parada militară de Ziua Națională, devenită, de niște ani încoace, un prilej de omagiere mai degrabă a serviciilor secrete decît a armatei.
Nu știm exact de ce au chemat americanii cu ușile-n cap o întreagă delegație a SRI la Washington, pentru că informațiile oficiale sunt extrem de lapidare.

Dar, cum spuneam, evenimente trecute induc posibilitatea ca situația să fie mai mult decît îngrijorătoare.

Pentru că ultima oară cînd Eduard Hellvig a făcut un asemenea turneu a fost în aprilie 2018, cînd a plecat în SUA și s-a întâlnit, ca și acum, cu şefii CIA, FBI, Homeland Security, cu membrii Comitetului Camerei Reprezentanților pentru controlul comunității americane de intelligence (HPSCI), dar şi cu membri din cadrul Departamentului de Stat. La fel ca și acum, aflam atunci dintr-un comunicat oficial că Hellvig ”a avut discuţii la sediul CIA cu conducerea instituției, dar și cu înalți responsabili din principalele domenii de activitate ale agenției. Discuțiile s-au concentrat pe cooperarea dintre cele două servicii partenere privind prevenirea și combaterea riscurilor și amenințărilor la adresa securității. Colaborarea se derulează în toate domeniile de interes actual pentru securitatea celor două state, cu accente pe domenii precum prevenirea și contracararea agresiunilor cibernetice, a terorismului, proliferării armelor de distrugere în masă și amenințărilor de tip hibrid”.

Iar aprilie 2018 a fost o lună foarte fierbinte, care putea declanșa al treilea război mondial.

Să reamintim: pe 4 aprilie 2017 a avut loc în Siria celebrul atac chimic de la Khan Shaykhun, în Idlib, guvernul sirian fiind acuzat că a bombardat zona cu arme chimice, eliberând un gaz toxic, inclusiv sarin, ucigând 74 de oameni și rănind alți 557. În urmă investigației condusă de SUA, Marea Britanie, Turcia, Franța, Arabia Saudită și Israel, atacul i-a fost atribuit regimului sirian. Pe 7 aprilie 2017, nu înainte de a avertiza forțele militare rusești, SUA a lansat 59 de rachete de croazieră din Marea Mediterana asupra bazei aeriene Shayrat din Siria ce aparținea guvernului sirian. Bombardamentul a fost ordonat de președintele american Donald Trump ca răspuns direct pentru atacul chimic de la Khan Shaykhun.

Exact un an mai tîrziu, figura s-a repetat: pe 7 aprilie 2018, orașul Douma a fost atacat chimic, fiind uciși 70 de oameni și rănind alți 500. Atât SUA, Franța și Marea Britanie au atribuit atacul chimic regimului sirian Assad. Ministerele de apărare din Rusia și Siria au continuat să nege atacul chimic și de această dată, susțînând că nu a avut niciodată loc, iar ulterior au susținut că a fost orchestrat de spionajul britanic sau de organizația Căștilor Albe.
Pe 11 aprilie 2018, Trump a avertizat Rusia că va bombarda Siria, iar pe 13 aprilie Trump a anunțat că a și făcut-o, bombardînd Siria – cu avioane de vînătoare, distrugătoare, crucișătoare și submarine care au tras rachete – alături de aliații săi, Emmanuel Macron și premierul Marii Britanii, Theresa May.
Rusia a reacționat dur, denunțînd SUA drept agresor și inițiind o întâlnire de urgență la Consiliul de Securitate ONU, dar rezoluția prin care condamna intervenția n-a trecut, fiind votată doar de Bolivia și China. În prealabil, Rusia anunțase, oricum, că va riposta militar dacă SUA va ataca Damascul, dar asta nu s-a întîmplat.
Din fericire, situația a fost menținută pînă la urmă sub control, deși tensiunile au mai continuat o vreme, în luna mai Israelul lansînd o ploaie de rachete pe teritoriul sirian, în baze ale Iranului.

Hellvig a fost chemat la Washington exact în toiul acestor evenimente, la jumătatea lunii aprilie 2018.

Coincidență?

Cum stăm în contextul vizitei actuale peste ocean?

Președintele SUA, Joe Biden, tocmai a anunțat azi că pregătește inițiative ample pentru a bloca invadarea Ucrainei de către președintele rus Vladimir Putin, într-un moment cînd unul dintre cele mai fierbinți subiecte globale e izbucnirea unui conflict militar provocat de Rusia în Ucraina.
Presa mondială relatează că cca.100.000 de soldați ruși au fost aduși la granițele Ucrainei pentru o nouă invazie, președintele Zelenski vorbește de lovituri de stat, în timp ce Moscova acuză, dimpotrivă, o ofensivă pregătită împotriva sa de către ucraineni. Se dă ca sigură declanșarea unui conflict militar peste cîteva săptămîni implicînd 175.000 de soldați ruși.

În contextul în care România are o poziție geostrategică importantă atît în raport cu Orientul Mijlociu cît și cu Ucraina, chemarea lui Hellvig la Washington pare să transmită mesajul că situația e serioasă și am putea avea din nou evenimente sîngeroase în regiune, încă mai aproape de țara noastră decît în 2018.
O fi un moment bun să ne panicăm? (Bogdan Tiberiu IACOB)