Reteaua Corect
Adrian Severin

Un raționament gangsteresc inacceptabil

Scris de Adrian Severin in 16 aprilie 2018 la 10:59, in Politics. 385 vizualizari Intra in discutie Taguriamerica, amre chimice, atac, bashar al assad, chimic, NATO, rusia, Siria, UE shortlinkhttp://crct.ro/nsxR

Sesizând că se pierde teren pe frontul convingerii publicului cu privire la justețea atacului armat americano-britanico-francez împotriva Siriei, specialiștii în manipularea conștiinței publice au creat o nouă teorie menită a conserva susținerea populară pentru politicile neo-conservatoare. Faptul că presupusa utilizare a armamentului chimic de către guvernul sirian nu poate fi explicată logic este minimizat ca importanță, spre a fi împins în prim plan argumentul succesului militar al aliaților occidentali. Căci, vorba Președintelui Reagan, “cu succesul nu te iei de piept”.

Implicit se admite că folosirea armei chimice împotriva populației civile de către forțele guvernamentale siriene nu este certă și cu atât mai puțin dovedită, dar se subliniază că atacul american a probat superioritatea militară a Americii… nu raportat la Siria, căci aceasta era deja cunoscută, ci la Rusia și în subsidiar, la China. Acestea i-au lăsat pe sirieni singuri în fața agresorului, incapabile de vreo opoziție armată. (O posibilă înțelegere tainică între puterile globale și regionale pentru evitarea unei confruntări directe, ca și în cazul crizei rachetelor cubaneze din 1961, este intenționat ignorată.) Concluzia: cine se aliază cu rușii așa va păți; cine acceptă dominația americană este în siguranță. Mai bine vasal decât mort!

 

“Comunitatea internațională” suntem noi. Legitimitatea judecății noastre și legalitatea sancțiunilor impuse de noi își are temelia în puterea noastră. Dreptul nostru este dreptul puterii noastre. Puterea este valoarea noastră. Tot ceea ce puterea ne permite să facem este legal și moral.

 

Ce contează ca Bashar al Assad nu mai dispunea de arme chimice? El este un om rău. Nici Saddam Hussein nu mai dispunea de armele nucleare pentru neutralizarea cărora a fost ocupat militaricește Irakul. Nu are importanță! El era rău și schimbarea regimului său este un bine. Că este așa o probează victoria noastră armată. Criteriul adevărului este victoria. Dumnezeu nu ar fi îngăduit-o dacă ar fi fost altfel. Învingătorul este Dumnezeu. Noi am învins, deci noi suntem Dumnezeu. Suntem Dumnezeul lumii și împotriva lui Dumnezeu nu trebuie să te pui.

 

Din acest discurs vechi testamentar (la urma urmelor Vechiul Testament autorizează genocidul dacă este săvârșit de “poporul ales”) derivă și o concluzie pentru români: câtă vreme vom fi fideli Dumnezeului euro-atlantic suntem siguri că vom supraviețui pe pământul pe care ni l-a promis, căci un alt Dumnezeu mai puternic decât el, mai răzbunător, mai hotărât și mai capabil să își apere legile Lui nu există. Desigur, în acest context, libertatea și demnitatea se disociază de securitate.

 

Am auzit rostindu-se cu subiect și predicat în aceste zile, iar locurile unde s-a spus și modul în care s-a spus atestă producerea tezei în același laborator, că apartenența la NATO și UE sunt garanția evitării unor tragedii similare celei siriene. De aceea trebuie să fim solidari cu intervenția militară a celor trei membri NATO în Siria, iar nicidecum să o criticăm sau să îi punem la îndoială legitimitatea. Cu atât mai puțin să ne gândim la o apropiere de Rusia. Rusia nu vrea, nu știe și nu poate să ne apere.

 

Să fim bine înțeleși. Nu sunt un susținător al regimului lui Bashar al Assad. Ba mai mult, cred că spre binele lor sirienii vor trebui să găsească o soluție politică pentru trecerea la un alt regim, adecvat adevăratelor lor interese fundamentale.

 

Nu susțin că actualul guvern sirian nu a folosit arma chimică. Ceea ce spun este că am dubii rezonabile cu privire la folosirea ei de către guvernul Assad și aceste dubii, ca și respectul pentru normele răposatului drept internațional, mă fac a contesta legitimitatea oricărei sancțiuni aplicate de o așa zisă “comunitate internațională”; din care, în orice caz și țara mea dragă face parte. Aceasta cu atât mai mult cu cât o asemenea intervenție este susceptibilă să schimbe raportul de forțe pe teren în favoarea unora care nu ne sunt sau nu ne vor rămâne “prieteni”.

 

Sunt conștient de superioritatea militară actuală a Occidentului euro-atlantic în raport cu Rusia, deși mai știu că raporturile de putere sunt schimbătoare și că puterea militară, cu precădere pe termen lung, nu este totul. Tocmai de aceea am luptat pentru ca România să își consolideze securitatea intrând în NATO și în UE. Nu regret că am făcut-o. Nu am gândit, însă, niciodată aderarea la NATO și la UE ca pe o “taxă de protecție” plătibilă în unități de suveranitate națională, de libertate individuală și de demnitate umană.

 

Prefer modul de viață vest-european și admir organizarea socială bazată pe valorile proclamate de acel Occident care a permis un progres tehnologic fără seamăn și ne-a dat speranța libertății, solidarității și respectului diversității. În lumina acestor valori și a adeziuni nedezmințite la ele, respect, fără a dori neapărat să le și adopt, valorile Orientului și mă simt solidar cu dorința lui de prosperitate, demnitate și securitate. Și tot în lumina unor atari valori, precum și ca expresie a adevăratei mele iubiri și fidelități față de aliații doriți și deocamdată oficiali (nu mai știu dacă și reali) ai României, denunț și deplâng abandonarea lor, trădarea lor și răsturnarea lor de către chiar cei care le-au proclamat, împinși de egoisme naționale sau șovinism de mare putere. Așa am ajuns ca în lumea libertății să fim mai nesiguri - de ziua de mâine și chiar de libertatea noastră - decât în lumea dictaturii. A critica derapajele partenerilor nu înseamnă a-i lăuda pe adversari. În schimb, a încuraja nebuniile partenerilor înseamnă a face servicii adversarilor.

 

Cu aceste precizări, pare-se necesare, se poate spune că raționamentul potrivit căruia România sau oricare altă națiune își găsește siguranța în tabăra celui mai puternic sub aspectul forței, chiar dacă asta înseamnă renunțarea la lege și la morală, este unul luat din lumea gangsterilor și de aceea este intolerabil. El trimite la legea junglei.

 

Aparținem unui popor nici mic dar nici mare, care și-a păstrat ființa în istorie strecurându-se printre dușmani nemiloși și prieteni nesinceri, ieșind întărit din războaiele pe care le-a pierdut și făcând compromisuri care nu i-au compromis existența, tocmai pentru că a folosit forța dreptului împotriva dreptului forței și a știut, în momentele esențiale, să asocieze sabia sa, chiar dacă nu prea ascuțită, cu morala, într-o unitate imbatabilă. Morala împotriva forței va pierde întotdeauna. Morala unită cu forța, niciodată. De aceea aliații noștri câștigă războaiele dar nu mai câștigă păcile.

 

Or, păcile sunt singurele care contează. Ce importanță are că am câștigat războiul dacă nu am câștigat pacea?! Ce importanță are că ne-am câștigat securitatea, dacă ne-am pierdut sufletul?!

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.