Reteaua Corect
Bogdan Tiberiu Iacob

TRUPELE FRANCEZE – UN FAKE DE ACOPERIRE A AFACERII CORVETELOR?

Scris de Bogdan Tiberiu Iacob in 28 ianuarie 2022 la 11:09, in Politics. 605 vizualizari Intra in discutie Taguriafacere, corvete, trupe franceze shortlinkhttp://crct.ro/nz4v

Interesante coincidențe în aceste zile: pe 31 ianuarie e termenul limită pînă la care MApN trebuie să bată în cuie afacerea corvetelor, pe 17 ianuarie, secretarul de stat în MApN pe Departamentul pentru politica de apărare e decorat de ambasadoarea Franței în România, cea care a doua zi se vede cu premierul Ciucă, președintele Franței anunță zilele trecute, netam-nesam, că trimite trupe franceze la noi, ministrul francez al Apărării vine urgent la București, iar cel român descoperă brusc cît de urgente sunt corvetele. Ce avem noi aici?

Scriam ieri că e extrem de grav faptul că președintele Iohannis a cerut personal omologului francez trimiterea de trupe în România, acesta a acceptat pe loc, dar CSAT a fost convocat și informat abia ulterior, devenind un for pur decorativ.

O serie de evenimente în derulare în ultima perioadă par să ridice, însă, o întrebare crucială. Anume că povestea cu trimiterea de trupe franceze ar putea fi un fake menit să mascheze încheierea de negocieri în regim de urgență cu francezii pentru celebrul contract al corvetelor.

Să amintim foarte pe scurt principalele elemente ale acestei povești de-a dreptul tenebroase.

În 2019, o licitație de miliarde pentru construirea unor nave militare a fost cîștigată de francezii de la Naval Group, în asociere cu Șantierul Naval Constanța, firmă privată deținută de afaceristul Gheorge Bosânceanu, în dauna olandezilor de la Damen, care dețin în România propriile șantiere, la Galați și Mangalia.
Licitația a fost contestată de perdanții olandezi, iar scandalul a îmbrăcat forme geopolitice, pentru că Olanda înseamnă din acest punct de vedere Germania și nu Franța, plus că povestea corvetelor, ca și a portului Constanța, a fost legată și de opoziția olandezilor la admiterea noastră în Schengen.
În final, olandezii au pierdut în justiție.

Numai că, surpriză, contractul cu francezii încă nu a fost semnat nici azi.
Ce l-ar mai fi putut bloca?

Conform nenumăratelor relatări ale presei, francezii ar fi ridicat, brusc, spre finele anului trecut, anumite obiecții față de forma contractului.
Nu mai vor clauza garanției pentru viciile ascunse, nu prea ar mai fi dispuși să bage cîteva zeci de milioane de euro în modernizarea necesară a șantierului Constanța, pentru a face față contractului, și vor să contribuie și asociatul român. Plus că s-a aflat informația că oferta inițială nu a inclus și muniția, care s-ar plăti separat.

O mare problemă, însă, e cea creată de pandemie. Nu doar în România, ci peste tot în lume prețurile materialelor de construcție și ale energiei au crescut dramatic. Ce era valabil în 2018, cînd Naval Group își făcea calculele pentru licitarea corvetelor, nu mai e valabil în 2022.

În noiembrie, proprietarul șantierului Constanța, Gheorghe Bosânceanu, dădea cărțile pe față într-un interviu:
„Creşterea preţurilor la energie şi gaze naturale te pune să îţi faci nişte socoteli: raporturile cost venituri te fac să te întrebi dacă închizi porţile pe moment şi aştepţi vremuri mai bune. Şi socoteala aceasta o au toate societăţile care au ca materie primă energia”. El mai vorbea și de explozia prețurilor la materiile prime, precum tablă, oțel șamd.

Mai pe scurt, în timp ce francezii vor ca Bosânceanu să bage partea lui de bani grei în modernizarea șantierului, acesta vorbește de contrariu, adică de închiderea lui, în așteptarea de vremuri mai bune.

Pe 31 ianuarie, cum spuneam, e termenul limită pînă la care MApN trebuie să decidă soarta contractului.
Pentru statul francez, care tocmai a pierdut marele contract cu Australia, pentru submarine, chestie pe care Emmanuel Macron ar putea-o deconta electoral în aprilie, e crucial să se implice în poveste.

Doar că o implicare directă și fățișă ar risca să dea apă la moară olandezilor, pentru care contractul ar fi putut însemna salvarea șantierului Mangalia. Iar aceștia ar putea acuza amestecul unor cancelarii în contracte comerciale private.

Pentru ca ministrul francez al Apărării, Florence Parly, sosit azi la Bucureşti, să poate avea întrevederi pe subiectul de miliarde, cu preşedintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă şi cu ministrul Apărării Vasile Dîncu era nevoie de o poveste de acoperire.

Adică exact povestea trupelor franceze pe care președintele Macron s-ar fi decis, hodoronc-tronc, să le trimită la București, la cererea personală a lui Iohannis.
Terenul a fost pregătit minuțios.
Pe 17 ianuarie, secretarul de stat în MApN pe Departamentul pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, este decorată de ambasadoarea Franței în România cu însemnele de Cavaler al Republicii Franceze.
A doua zi ambasadoarea Franței în România, Laurence Auer face o vizită oficială la Guvern unde se întâlnește cu premierul Nicolae Ciucă.
Pe 19 ianuarie, Emmanuel Macron anunță că Franța ”este dispusă” să trimită trupe militare pe teritoriul României în cadrul misiunilor NATO, chestie de care CSAT ia act abia pe 26 ianuarie.

Sublinierea ”este dispusă” e importantă; rezultă că poate vin, poate nu vin.

Dar, odată lansat mesajul, devine ”naturală” venirea urgentă la București a ministrului francez al Apărării, ca să se discute despre respectivele trupe.

Că en-passant se poate discuta și situația corvetelor nu mai e bătător la ochi.

Chiar dacă Dîncu mai scoate cîte un porumbel pe subiect, după întrevederea cu Parly:

„Am discutat în această întâlnire și despre proiectele noastre de înzestrare. Sunt convins că vom reuși să depășim un proiect pe care îl avem la final și mai avem doar câteva clauze. Sunt convins că vom găsi o soluție rapidă pentru ca acest proiect al achiziției de corvete să poată merge mai departe. Credem că dialogul va fi întărit între părțile contractante și vom găsi o soluție rapidă având în vedere și contextul urgenței geostrategice, a urgenței de înzestrare, cât și a nevoii de a continua parteneriatul nostru la un nivel cât mai înalt“, a declarat el.

Nostimă formulare: posibilitatea majoră de izbucnire a unui conflict militar în coasta României devine factor de urgentare a afacerii corvetelor, care urmează să se construiască în următorii șapte ani.

”Mai avem doar cîteva clauze” de rezolvat, spune Dîncu.
Aproape am paria că asta va însemna upgradarea rapidă și severă a prețurilor, eliminarea unor chestii deranjante pentru francezi, în special privind sancțiunile de întîrziere, un posibil ajutor de stat al României pentru modernizarea șantierului Constanța, în numele interesului național, și cine mai știe ce.
Rămîne întrebarea cum își va apăra, în prezent, România apele teritoriale în fața unei ipotetice năvăliri a rușilor cu nave din viitor. (Bogdan Tiberiu IACOB)

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.