Reteaua Corect

Supravieţuirea, în conflict cu democraţia

Scris de newsreporter in 24 martie 2020 la 12:43, in Politics. 372 vizualizari Intra in discutie Taguricoronavirus, democratie, pandemie shortlinkhttp://crct.ro/nvRu

Primii trei morţi de duminică şi următorii trei de luni au sfâşiat iluzia că trăim într-un videogame, în care doar chinezii, italienii şi spaniolii mor pe capete, iar noi ne-am uita la ei ca la spectacol, fiind, cumva, nu se ştie de ce, intangibili la coronavirus.

Înaintea noastră, aceeaşi iluzie o avuseseră şi italienii, au crezut că lor nu li se poate întâmpla ceea ce se petrece în China şi că ei sunt foarte departe de China.

Exemplul cel mai ironic este dat de Nicola Zingaretti, liderul Partidului Democrat din Italia (aflat în alianţa guvernamentală), care a postat pe Twitt­er, la 27 februarie, o fotografie în care ciocneşte pahare cu apropiaţii săi, cu următorul comentariu: "Să nu ne pierdem obiceiurile, nu putem opri Milano şi Italia"; dar, pe 7 martie a anunţat că s-a infectat.

Circulă zvonul că italienii ar fi "imuno-depresivi" (bariera imunitară mai coborâtă), făcându-i mai vulnerabili la virus, dar deşi aceasta nu este o informaţie confirmată, ea totuşi sprijină credinţa că am avea stea în frunte.

Sentimentul de intangibilitate se subîmparte pe categorii de vârstă: la categoria de sub 60 de ani, impresia de securitate este alimentată de faptul că media de vârstă a infectaţilor decedaţi a fost, un timp, de 81 de ani (acum, însă, a coborât la 79 de ani); în plus, ideea că boala se manifestă la tineri ca o simplă gripă sau ca "o pneumonie uşoară" ne separă în tineri privilegiaţi şi bătrâni vulnerabili.

Divide et impera!

Coronavirus câştigă.

Exact astfel de segregări favorizează răspândirea infecţiei.

În realitate, formidabila putere de contaminare a virusului atacă specia umană ca întreg şi prima barieră contra pandemiei constă în combaterea sa colectivă.

Combaterea colectivă presupune organizarea colectivă, astfel ca societatea să reacţioneze coordonat, ca sistem unitar.

De aceea, regimurile autoritare reuşesc mai bine.

Din combatanţi contra pandemiei, indivizii se pot transforma oricând în purtători de agenţi patogeni, astfel că măsurile de apărare colectivă trans­gresează drepturile individuale din democraţie - acesta este motivul şovăielilor în adoptarea măsurilor de restricţionare a libertăţilor, în Europa.

Există pericolul ca, odată suprimate, drepturile şi libertăţile să fie greu de recâştigat.

Pandemia ne modifică viaţa, social, economic şi politic.

 • Disciplina chinezească faţă cu anarhia italiană

Debandada din Italia i-a lăsat cu gura căscată pe cei nouă experţi chinezi care, după ce au participat la combaterea cu succes a pandemiei din oraşul Wuhan, au descins şi la Milano să ajute autorităţile, iar joi au dat glas stupefacţiei, într-o conferinţă de presă, relatată de agenţiile de ştiri: "Transportul public încă funcţionează, lumea circulă şi au loc petreceri şi cine în hoteluri, şi oamenii nu poartă măşti de protecţie", a spus Yang Huichuan, Vice­preşedintele Crucii Roşii din China. (vezi nota 1)

Chinezul pare să fi fost zguduit de un adevărat "şoc cultural" la contactul cu "la dolce vita": în Wuhan, la un semn, n-a mai fost picior de chinez pe drum, dar dincoace, de abia de atunci i-a apucat pe italieni iubirea de aproape, au ieşit mai abitir să se pupe pe stradă, în cârciumi şi la piaţă.

Cu peste 600 de morţi vineri, aproape 800 sâmbătă şi peste 600 duminică, Italia este ţara cea mai lovită de molimă, (mortalitatea de circa 10% dintre infectaţi este cea mai ridicată din lume).

Explicaţia harababurii din cizma peninsulară este că populaţia nu are încredere în guvern.

Încrederea italienilor în propriul guvern este de 41% şi a spaniolilor este de 30% (Spania urmează Italia în topul contaminării şi al deceselor), în timp ce la chinezi, ea se ridică la 90%, conform sondajului global anual publicat în ianuarie 2020, de Edelman Trust Barometer (vezi nota 2).

Este oare posibil ca studiul să nu poa­tă face distincţia între încrederea populaţiei în guvern şi obedienţa populaţiei faţă de autorităţi?

Răspunsul nu este relevant în caz.

Diferenţa de procentaj atribuită de sondaj celor două naţiuni este o explicaţie a diferenţei în comportamentul lor (vezi nota 3).

La noi e şi mai rău, dar şi mai bine.

 • Opoziţia din România a capitulat

Sub presiunea epidemiei, lupta politică şi-a pierdut orice sens (dacă-l va fi avut vreodată), Ciolacu şi ai lui au ridicat steagul alb şi au validiat din nou Guvernul Orban (acelaşi cu cel pe care îl trimiseseră la plimbare), la repezeală, (votul cu masca pe figură şi în tranşe de câte 10-20 de parlamentari a durat, totuşi, şase ore).

Pandemia noastră este gestionată de un Guvern cu puteri depline numai de nouă zile.

Prima confirmare a unei infecţii pe teritoriul nostru a avut loc în Gorj, la 26 februarie 2020, adică în intervalul 5 februarie - 14 martie, în care aveam un guvern interimar.

Asta înseamnă că, vreo 16 zile de molimă, în afară de Arafat şi Străinu-Cercel, n-am prea avut în cine să avem încredere, pentru că nu aveam un guvern în firea lui.

Declararea stării de urgenţă este atribut al Preşedintelui Republicii şi, deci, măsura putea fi adoptată şi în perioada de interimat guvernamental (desigur, Guvernul interimar nu ar fi putut emite ordonanţele de urgenţă pentru măsurile de acompaniament).

Cu toată această harababură, măsurile luate de autorităţi ca să împiedice răspândirea virusului au o susţinere de peste 80% din populaţie, iar încrederea în capacitatea statului de a gestiona situaţia este de 50%, conform unui sondaj IRES din 10-11 martie (vezi nota 4).

S-au dus vremurile bune când aveam 600 de mii de protestatari în Piaţa Victoriei, sau când ne băteau jandarmii la manifestaţiile paşnice - măsurile luate de autorităţi au acum o sus­ţinere de peste 80%.

Deci, chiar şi cu guvern interimar, încrederea în capacitatea statului e fifty-fifty.

Cam tot fifty-fifty ne-am şi comportat sâmbătă, în ultima zi de libertate, când o jumătate am stat cuminţi în casă, la izolare şi jumătate am ieşit în parcuri, la soare, în grupuri oricât de mari; acum nu mai avem voie să circulăm pe afară în grupuri mai mari de trei persoane ("fără a mai socoti şi câinele", vorba lui Jerome K. Jerome).

 • Al Treilea Război Mondial tinde să devină planetar

Starea de urgenţă completată cu măsuri militare de stare de asediu şi anestezierea opoziţiei politice arată că ne aflăm, de fapt, pe picior de război şi cum măsurile acestea, treptat-treptat, se generalizează în lume, se cheamă că suntem într-un război mondial, care tinde să devină planetar, indiferent că Ministrul Economiei, Virgil Popescu, a cerut ieri populaţiei să nu facă stocuri supradimensionate de alimente, pentru că "nu vine războiul".

The New York Times a publicat duminică, 22 martie, o hartă cu ţările cu cea mai înaltă viteză a contaminării (vezi nota 6), de unde rezultă că în Iran, Italia, Spania, Franţa, Germania şi Statele Unite, molima se transmite cel mai rapid.

Johns Hopkins University & Medicine/Coronavirus Resource Center actualizează situaţia globală a infes­tării (vezi nota 7), publicând o listă a ţărilor în ordinea descrescătoare a numărului de virusaţi confirmaţi, în care, ieri, 23 martie, primele 15 cele mai virusate ţări sunt cele dezvoltate din Europa, cu excepţia Chinei, Sta­telor Unite, Iranului şi Coreei de Sud:

-81,454  China

-59,138 Italia

-35,224 SUA

-29,909 Spania

-24,873 Germania

-21,638 Iran

-16,246 Franţa

-8,961 Coreea de Sud

- 7,724 Elveţia

-5,745 Marea Britanie

- 4,217 Olanda

- 3,627 Austria

- 3,401 Belgia

-2,385 Norvegia

-1,934 Suedia.

Explicaţia numărului mai ridicat de confirmări în statele dezvoltate ar putea fi superioritatea sistemelor lor medicale în a decela infecţia.

Conform Worldometers (vezi nota 8), coronavirus a infectat persoa­ne din 192 de ţări din 195, câte există pe glob.

 • Prima victimă a războiului este adevărul

"Mass-media rusească a des­făşurat o «campanie de dezinformare semnificativă» împotriva Occidentului pentru a agrava impactul coronavirusului, a genera panică şi a semăna neîncredere, potrivit unui document al Uniunii Europene văzut de Reuters", a informat agenţia Reuters, cu o săptămână în urmă, acuzaţii pe care Kremlinul le-a negat, spunând că sunt nefondate şi lipsite de bun simţ.

Acelaşi raport consemnează că o bază de date a UE a înregistrat aproape 80 de cazuri de dezinformare cu privire la coronavirus încă din 22 ianuarie, menţionând eforturile ruseşti de a amplifica acuzaţiile iraniene online, citate fără dovezi, că coronavirusul este o armă biologică a SUA.

Ideea nu este originală, China şi SUA se acuză reciproc de faptul că au creat artificial virusul, iar opinia că suntem subiecţi ai unui război biologic este atât de răspândită, încât a fost binecuvântată şi de cardinalul catolic din Sri Lanka Malcolm Ranjith (vezi nota 9), care cere o anchetă internaţională asupra cauzelor pandemiei cu Covid-19, declarând:

"Ştim că în mai multe zone ale lumii, cercetători de toate tipurile, din diferite motive, se angajează în cercetări pentru a distruge viaţa şi natura umană. Unii dintre aceşti viruşi sunt produsele experimentelor lor fără scop", a spus cardinalul Ranjith, acuzând:

"Acest tip de cercetare nu este făcut de oameni din ţările sărace, ci de laboratoarele din ţările bogate".

Faptul că ne aflam în război este evident; faptul că acest razboi afectează anumite ţări dezvoltate induce ideea că este folositor uneia sau alteia dintre marile puteri ale lumii.

• Videogame-ul Plague Inc.

În pofida oricărei ironii, ceea ce spune cardinalul Malcolm Ranjith este verosimil.

În 2012, o companie din Marea Britanie, Ndemic Creations, a aruncat pe piaţă (cu succes remarcabil) videogame-ul Plague Inc., care anticipează scenariul avansat de faţa bisericească:

- jucătorul începe prin a-şi alege o ţară în care să lanseze agentul patogen (să zicem, un virus, la alegere);

- pe măsură ce pacientul nr.1 începe să-şi contamineze apropiaţii, jucătorul acumulează puncte cu care operează mutaţii ale virusului, în căile şi capacitatea lui de contaminare, rezistenţa la medicamente, la regimul climateric, simptomatologie, virulenţa atacului asupra organelor interne ale omului;

Autorii videogame-ului au avertizat recent ca Plague Inc. să nu fie luat drept un simulator pentru pandemia Covid-19, dar tot ei ne asigură că jocul este făcut foarte similar realităţii.

Cea mai simplă strategie câştigătoare pentru distrugerea umanităţii, în acest joc sinistru, este să fie folosite câştigurile pentru mutaţiile de la nivelul contaminării: dacă infecţia începe din China, care este un loc potrivit datorită populaţiei imense, atunci mai întâi trebuie aleasă contaminarea prin aer şi apă şi intensificat, ulterior, pe nivelul al doilea şi al treilea, apoi adăugate injecţiile ca mijloc de conta­minare, insectele, şoarecii, păsările şi animalele domestice.

Totul se face succesiv şi treptat, pentru ca Organizaţia Mondială a Sănătăţii să nu prindă de veste şi să nu tragă semnalul de alarmă, declanşând cercetarea pentru antidot; de asemenea, o escaladare prea timpurie a virulenţei atacului biologic ar conduce la eşec, pentru că virusul ar ucide gazdele contaminate şi nu s-ar mai putea propaga.

Jocul afişează mutaţiile pe care virusul le suportă natural, pe măsura amplificării pandemiei, ajungând să paralizeze motrice, să provoace demenţă sau asfixie.

Pornind din China, cel mai greu de infestat sunt Canada, Antarctica şi Africa (este vorba şi de temperaturile extreme la care nu rezistă virusul); pentru Canada şi Antarctica, infestarea are loc mai lesne prin păsări, pentru Africa prin Insecte, iar pentru Europa prin şoareci, în condiţiile în care, oricum, viruşii circulă prin aer şi apă.

Din joc se desprinde concluzia că transmisibilitatea virusului este cel mai periculos aspect, căci favorizează larga cuprindere a pandemiei şi mutaţiile naturale.

Medicii confirmă că transferurile multiple ale virusului pot conduce la întărirea virulenţei tulpinii: cercetătorii spanioli susţin că virusul Covid 19 a suferit, deja, o mutaţie şi că ei se confruntă, acum, cu un alt tip de virus decât cel care a fost învins în China.

La 28 februarie, China a interzis jocul Plague Inc., sub pretextul că include "conţinut ilegal" (jocul, însă, poate fi cumpărat în afara Chinei), motiv pe care autorii britanici nu l-au înţeles.

O explicaţie plauzibilă pentru interdicţia chineză este că, în genericul videogame-ului, care sumarizează jocul într-un film foarte scurt, este aleasă China drept ţara care să fie prima infectată.

Este o coincidenţă cu realitatea, care atârnă în jocul acuzelor reciproce dintre China şi SUA.

Este de menţionat că o companie rusească s-a grăbit să copieze jocul companiei britanice, dându-i, însă, jucătorului, nu sarcina lugubră să extirpe oamenii, ci scopul nobil să-i protejeze de pandemie (jocul nu are succes).

Dacă astfel de jocuri au răzbătut pe piaţa civilă, este greu de crezut că cercetarea militară nu a dezvoltat simulări de acest fel.

• Apocalips

Pandemia Covid-19 pare să vină la momentul oportun, când nu mai poate fi ascuns absurdul evoluţiilor financiare la nivel planetar, când circa 12 milioane de persoane răspândite pe Glob, deţin atâţi bani de buzunar câţi numără datoriile tuturor statelor lumii.

Datoriile planetare întrec de patru-cinci ori Produsul Intern Brut, iar diferenţa continuă să crească, neîncetat.

Pentru ca pământenii să-şi acopere datoriile, ar trebui să stea acasă şi să doarmă 4-5 ani, timp în care economia să fie tot atât de productivă, ca atunci când toţi erau trezi şi munceau.

Nonsens.

Acelaşi nonsens cu care ne confruntă şi pandemia - trebuie să ne izolăm ca să facem contaminarea imposibilă, dar trebuie să muncim împreună ca să producem cele necesare izolării.

Lumea financiară a intrat într-o fundătură, nu mai are un înţeles şi asta chiar ne afecteză rosturile vieţii.

În absenţa imaginaţiei, omenirea are doar soluţia unui război, ca să o poată lua de la capăt.

Şi indiferent că el a fost pus la cale sau nu, războiul are loc şi probabil că va transforma în mod concret modul nostru de viaţă, punându-i capăt celui vechi.

Nu acesta este înţelesul termenului de "apocalips": la origini, el a semnificat revelaţia lumii care vine.

Dar pentru asta, e necesară imaginaţie şi bună credinţă (vezi nota 10).

---------

Nota 1

"Cei care au gestionat în mod direct criza din Wuhan sunt surprinşi că există prea multă lume pe stradă, că prea mulţi oameni folosesc transportul public şi prea puţini poartă măşti de protecţie", a declarat Attilio Fontana, preşedintele Lombardiei, la aceeaşi conferinţă de presă de joi de la Milano, la care şi el a fost prezent.

Nota 2

Sondaj online pe 28 de pieţe, în total peste 34.000 de respondenţi, lucrările de teren au fost efectuate între 19 octombrie şi 18 noiembrie 2019, conform Edelman Trust Barometer.

Nota 3

Neîncrederea în propriul guvern nu este un defect al gintei latine, ci este indusă de înşişi politicienii italieni şi poate că vine şi din faptul că, lung timp după al Al Doilea Război Mondial, rata înaltă a productivităţii în industrie a susţinut economia, în pofida frecventelor crize politice interne, decuplând puterea politică de strategia economică. De altfel, la începutul mileniului al III-lea, circa o treime din economia italiană era subterană, o proporţie care a scăzut la circa 12%, în ultimii ani. Neîncrederea în autorităţi şi piaţa neagră sunt cele două componente principale de la temelia indisciplinei populaţiei, corupţiei şi incapacităţii de guvernare.

Nota 4

Dacă pandemia ar fi avut loc pe timpul lui Dăncilă, brambureala noastră ar fi întrecut-o pe a italienilor: conform unui sondaj INSCOP din luna mai 2019, încrederea în Guvern era în primăvara anului trecut de 12,4%, iar în Parlament, de 9,8%.

Dimensiunea economiei noastre subterane din anul 2016, estimată de Fondul Monetar Internaţional într-un raport din 2018, era de 26,3% din Produsul Intern Brut al ţării, proporţie care ne situa pe locul al patrulea în UE.

Nota 5

"Până astăzi, 23 martie (n.r. ieri), pe teritoriul României, au fost confirmate 576 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID - 19 (coronavirus)", dintre care, "73 au fost declarate vindecate şi externate" şi 6 au decedat, până la învhiderea ediţiei.

"De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 143 de noi cazuri de îmbolnăvire", cu vârste între 5 ani şi 76 de ani.

"Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 11.223 de teste, din care 277 în unităţi medicale private.

Pe teritoriul României, în carantină instituţionalizată sunt 5.066 de persoane pentru care se efectuează verificări pentru a depista dacă au contactat virusul COVID - 19 (coronavirus). Alte 72.247 de persoane sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală."

https://www.mai.gov.ro/informare-covid-19-grupul-de-comunicare-strategica-23-martie-ora-13-00/

Nota 6

https://www.nytimes.com/interactive/ 2020/world/coronavirus-maps.html

Nota 7

https://coronavirus.jhu.edu/map.html

Nota 8

https://www.worldometers.info/ coronavirus/

Nota 9

https://www.ucanews.com/news/sri-lankan-cardinal-seeks-probe-into-cause-of-covid-19/87470

De menţionat că Sri Lanka figura, ieri, cu 87 de infectaţi confirmaţi, 3 însănătoşiţi şi niciun deces.

Nota 10

Citeşte cartea mea din 2016, Soluţia crizei/ Terminus a quo (Editura RAO şi BURSA), disponibilă în româneşte pe piaţă şi în engleză, gratuit, pe site-ul nostru https://www.bursa.ro/the-crisis-solution-terminus-a-quo/

• Informaţia corectă 

Prin comparaţie cu ceea ce se întâmplă în Italia şi Spania, noi pare că suntem mai feriţi, dar Raportul de ieri (vezi Nota 5) al Grupului de Comunicare Strategică (GCS) ilus­trează că, de fapt, habar n-avem care este stadiul pandemiei de Covid-19 în Româ­nia, pentru că avem aproape 72 de mii de persoane în izolare la domiciliu (care se află sub monitorizare medicală), dar numărul de teste făcute până acum este de circa 11 mii.

Numărul de infectaţi raportat oficial zilnic de fapt nu este nici pe departe numărul total de infectaţi din ţară, ci doar cei confirmaţi prin testare.

Noi nu primim raportul despre ritmul îmbolnăvirilor, ci despre ritmul în care se fac testele.

Deci, când citim că "pe teritoriul României au fost confirmate 576 de cazuri de persoane infectate", nu aflăm câţi infectaţi avem, ci la câţi au confirmat boala tes­tele, cu menţiunea că nu am testat decât o mică parte dintre suspecţi.

Când Raportul GCS afirma că "au fost prelucrate 11.223 de teste", nu este vorba de 11.223 de persoane testate, pentru că la fiecare persoană se fac mai multe tes­te pentru confirmare.

Asta înseamnă că, de fapt, ieri, nu erau doar 576 de infectaţi, ci vreo 5-6000 sau chiar şi mai mulţi, din care numai 576 erau confirmaţi prin testare.

Raportarea riguros corectă a situaţiei influenţează comportamentul populaţiei (care poate înţelege astfel severitatea măsurilor adoptate), cât şi adecvarea deciziilor autorităţii.

Cât timp autorităţile ascund că este posibil ca numărul infectaţilor să fie de 13 ori mai mare decât numărul celor confirmaţi, autorităţile nu au de ce învinovăţi populaţia de indisciplină. De aceea, cele 20 de mii de kituri de testare (2 milioane de testere) care, duminică, au fost anunţate de agenţia de ştiri Yonhap (http://en.yna.co.kr/view/ AEN20200322002500315) că vor fi importate din Coreea de Sud în urma unui contract mijlocit de guvernul nostru cu o firmă de acolo, nu reprezintă echipament de testare pentru două milioane de persoane, ci pentru de două - patru ori mai puţine (n.n. - firma noastră contractantă este Unifarm SA).

Ele sunt esenţiale pentru combaterea pandemiei prin cunoaşterea evoluţiei sale la nivelul întregii populaţii, dar şi la nivel de individ - strategia testării a adus victoria rapidă împotriva pandemiei din Coreea de Sud.

 

--------

 

• Debutul bolii

La 31 decembrie 2019, Comisia de sănătate din Wuhan, Hubei, China, a informat OMS despre un grup de cazuri de pneumonie acută cu origine necunoscută în provincia sa. La 9 ianuarie 2020, Centrul chinez pentru controlul şi prevenirea bolilor (CCDC) a raportat identificarea unui nou coronavirus (ulterior identificat ca SARS-CoV-2) drept cauză. În urma evoluţiilor focarului de COVID-19 în China continentală, de la sfârşitul lunii ianuarie 2020, Italia a instituit, (la 3 februarie) măsuri de ecranare îmbunătăţite, inclusiv camere termice şi personal medical în aeroporturi.

Articol publicat de Florian Goldstein pe Bursa.ro

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.