Reteaua Corect

Summit istoric la Madrid. NATO va face cele mai importante schimbări după încheierea Războiului Rece

Scris de newsreporter in 28 iunie 2022 la 09:57, in Politics. 335 vizualizari Intra in discutie Tagurimadrid, NATO, schimbari, summit shortlinkhttp://crct.ro/nzNm

Liderii celor 30 de state membre ale NATO se reunesc, începând de marți, la Madrid, pentru discuții în cadrul a ceea ce mulți se așteaptă să fie cel mai important summit al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord din ultimele decenii, scrie Digi24.

La peste patru luni de când Vladimir Putin a invadat Ucraina, NATO se pregătește să-și demonstreze unitatea împotriva agresiunii ruse. La 25 ani de la precedentul summit din capitala Spaniei, unde Alianța număra doar 16 state membre, Alianța Nord-Atlantică își va adopta următorul Concept Strategic, document care va avea o greutate net superioară declarației comune a summitului. Este de așteptat și ca Alianța să întreprindă măsuri suplimentare pentru a crește descurajarea împotriva Rusiei. Alianța își va defini obiectivele și prioritățile pentru următorul deceniu, adoptând și adaptând instrumentele pentru atingerea acestora. Piatra de temelie a NATO rămâne legătura transatlantică și garanțiile oferite de Articolul 5 din Tratatul de la Washington. 

Liderii care participă la summitul de la Madrid sunt așteptați să dezvăluie o abordare „transformatoare” a strategiei lor de securitate și apărare nemaivăzută după încheierea Războiul Rece, potrivit secretarului său general Jens Stoltenberg. Summitul se va concentra pe consolidarea sprijinului militar al NATO în Europa de Est, pe reafirmarea sprijinului pentru Ucraina și pe influența globală în creștere a Chinei. 

Dar vor fi probleme dificile de abordat, în special opoziția Turciei față de cererile Finlandei și Suediei de a se alătura alianței și nevoia de a echilibra cheltuielile pentru apărare cu bugetele interne ale națiunilor pe fondul inflației în creștere și temerilor de recesiune, potrivit TIME.

Ce este summitul NATO și cine va participa

Summitul Alianței Nord-Atlantice este a treia reuniune de vârf a Organizației din acest an, dar prima cu caracter regulat, primele două, din 25 februarie și 24 martie, cu caracter extraordinar, fiind convocate în contextul invaziei militare a Ucrainei de către Rusia.

Liderii celor 30 de membri ai NATO se întâlnesc cel puțin o dată pe an într-un stat membru pentru a coordona strategia defensivă și pentru a discuta răspunsul Alianței la amenințările de securitate. Pe lângă SUA și Canada, la Madrid vor fi prezenți lideri din 28 de state membre europene și din nordul continentului european, inclusiv Marea Britanie, Germania și Danemarca.

NATO a fost înființată în 1949 de statele nord-americane, europene și nordice pentru a-și uni forța militară în cazul unui atac din partea Uniunii Sovietice. Alianța și-a extins de atunci numărul de membri și atribuțiile sale, iar după dizolvarea URSS, la începutul anilor ‘90, a început să se implice în operațiuni militare – de la menținerea păcii la antrenamente și luptă – în Balcani, Africa și Orientul Mijlociu.

La summitul de la Madrid, lideri mondiali din țări care nu sunt în prezent membre ale NATO, precum Coreea de Sud și Japonia, împreună cu liderii din Finlanda și Suedia, care au solicitat recent să adere la Alianță, vor fi prezenți în calitate de observatori.

Conceptul strategic al NATO

Documentul programatic pe care liderii nord-atlantici îl vor adopta reprezintă al doilea cel mai important act al Alianței după Tratatul de la Washington. El definește viziunea de securitate, amenințările, domeniile de interes și capacitatea NATO de a se adapta, păstrând sarcina primordială și originară a Alianței – apărarea colectivă.

Din punct de vedere istoric, gândirea strategică a NATO s-a încadrat în trei perioade diferite:

  • epoca Războiului Rece.
  • existența Alianței post-Război Rece.
  • securitatea lumii post 11 septembrie 2001.

Conceptul Strategic de la Madrid va fi al patrulea Concept Strategic al NATO de la căderea Cortinei de Fier, după cel de la Roma din 1991, de la Washington din 1999 și cel de la Lisabona din 2010. Epoca pentru care Conceptul Strategic din 2022 va fi adoptat este una în care arhitectura de securitate din Europa postbelică și post-Război Rece a fost schimbată de războiul lui Putin în Ucraina. 

Adoptarea Noului Concept Strategic reprezintă finalul unui proces complex, lansat la summitul din 2021. Documentul va urmări: 

  • Evidențierea amenințărilor la adresa securității Aliate, pornind de la noua realitate de securitate - războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Viitorul Concept Strategic al NATO va urmări să reflecte  noua situație de securitate, plecând de la recunoașterea Rusiei ca amenințare la adresa NATO.
  • Sublinierea rolului articolului 5 în exercitarea sarcinii principale a NATO - apărarea colectivă. 
  • Consolidarea, adaptarea și modernizarea Alianței pe toate palierele, pentru a face față provocărilor și amenințărilor prezente și viitoare. 
  • Confirmarea noii traiectorii a arhitecturii de descurajare și apărare pe care NATO s-a angajat, urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, cu obiectivul abordării unitare, coerente, eficiente și credibile a riscurilor de securitate actuale, îndeosebi pe Flancul Estic, în toate domeniile operaționale.

Principalele puncte ale consolidării semnificative a posturii de apărare și descurajare a NATO:

  • Consolidarea semnificativă a posturii de apărare și descurajare este decizia cu cel mai mare impact practic și de o importanță aparte. Se vor suplimenta măsurile consistente adoptate deja la Summitul extraordinar din martie 2022, când a fost decisă crearea Grupului de Luptă din România.
  • Șefii de stat și de guvern vor adopta o Declarație a Summitului, care va releva stadiul la zi al măsurilor de răspuns Aliat față de amenințările la adresa NATO.
  • Șefii de stat și de guvern vor indica și o serie de alte măsuri de sprijin pentru Ucraina și ceilalți parteneri vulnerabili din Vecinătatea Estică.
  • Vor fi avute în vedere și decizii care să conducă la consolidarea rezilienței, securității energetice și combaterii schimbărilor climatice. Prin inițiativele DIANA (acceleratorul inovării în materie de apărare) și Fondul NATO de Inovare, se creează două instrumente care vor conduce la creșterea capacității de inovare și a interoperabilității Aliaților în domeniul tehnologiilor de vârf.
  • De asemenea, vor fi discutate și provocările globale, abordarea NATO față de China, precum și amenințările și provocările din Vecinătatea Sudică.

Obiective și priorități pentru România 

Președintele Klaus Iohannis va participa, în perioada 28-30 iunie 2022, la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) de la Madrid, anunță Administrația Prezidențială.

Printre priorități: 

  • Reconfirmarea importanței regiunii pentru securitatea euroatlantică, în contextul actual marcat de amenințări de securitate multidimensionale (militară, alimentară, de transport).
  • Consolidarea și eficientizarea prezenței Aliate pe Flancul Estic, unitară, coerentă, credibilă și sustenabilă, în special la Marea Neagră, în implementarea deciziilor adoptate la întâlnirea liderilor NATO din 24 martie cu privire la transformarea posturii Aliate pe Flancul Estic (operationalizarea Grupului de Luptă). Aceasta va duce la reconfigurarea posturii NATO, precum și la imprimarea unei abordări coerente a acesteia pe întreg Flancul Estic.
  • Reafirmarea angajamentului NATO pentru apărarea Aliaților. Apărarea colectivă este și trebuie să rămână sarcina fundamentală prioritară a NATO. În contextul actual, relația transatlantică și Articolul 5 al Tratatului de la Washington sunt mai relevante ca oricând.
  • Necesitatea consolidării relațiilor NATO cu partenerii din regiune, profund afectați de efectele agresiunii Rusiei, dar și de ingerințele și presiunile acesteia. Pentru România este esențială consolidarea rezilienței partenerilor vulnerabili. România a fost un avocat constant al unei angajări sporite a NATO în raport cu
  • Ucraina, Georgia, Republica Moldova.

Citește și: Aurescu, despre contribuția României la noul Concept Strategic al NATO: „Noi am urmărit constant să facem o alianță mai puternică”

Finlanda și Suedia vor să adere la NATO

La mai puțin de trei luni de la invazia Ucrainei, Finlanda și Suedia au solicitat aderarea la NATO pe data de 18 mai. Agresiunea rusă față de un stat vecin care nu face parte din NATO a avut un efect fără precedent asupra sentimentului public din cele două țări neutre din punct de vedere istoric. 

Cele două țări sunt parteneri strategici ai Alianței de ani de zile, colaborând la operațiuni de menținere a păcii în Balcani și Orientul Mijlociu.

Dar solicitările de aderare ale Finlandei și Suediei au fost blocate de Turcia, membră a Alianței cu a doua cea mai mare armată, după ce președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că țara sa nu poate aproba cererea a două țări despre care el spune că găzduiesc „teroriști”, termen pe care l-a folosit pentru a-i descrie membrii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care este în prezent implicat într-un conflict cu guvernul turc în încercarea de a obține o mai mare autonomie pentru kurzii din Turcia, cea mai mare minoritate etnică a țării. 

Deși UE, inclusiv Suedia și Finlanda, au desemnat PKK ca organizație teroristă, liderii occidentali au susținut aripa siriană a grupului, YPG, în războiul împotriva ISIS. 

Suedia și Finlanda, împreună cu alte țări din UE, au înghețat vânzările de arme către Turcia din 2019 din cauza operațiunii militare a Ankarei în Siria vecină.

Ankara a acuzat, de asemenea, Suedia și Finlanda că găzduiesc susținători ai unei secte religioase despre care se crede că s-a aflat în spatele unei tentative de lovitură de stat din 2016 în Turcia.

Turcia este în prezent singurul membru al NATO care blochează aderarea Suediei și Finlandei, dar analiștii consultați de revista americană TIME susțin că un impas diplomatic legat de această problemă ar putea dura mai mult timp. 

Alissa de Carbonnel, director adjunct de programe pentru Europa și Asia Centrală la International Crisis Group, un think tank cu sediul la Bruxelles, spune că Turcia folosește în mod oportun blocare aderării Suediei și Finlandei la NATO pentru a aborda nemulțumirile de lungă durată pe care le are cu SUA, nu cu națiunile nordice.

„Ankara a fost înfuriată, sincer, de sprijinul SUA pentru grupurile kurde din nordul Siriei în lupta împotriva ISIS”, precizat Carbonnel. O altă problemă este refuzul Washingtonului de a-l extrăda Fethullah Gülen, un cleric musulman pe care Ankara îl acuză că ar fi în spatele tentativei de lovitură de stat din iulie 2016 și care trăiește în SUA din 1999.

NATO, Rusia și războiul din Ucraina

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să se adreseze liderilor și aliaților NATO printr-o legătură video în timpul summitului. 

În ultimele luni, președintele ucrainean a cerut sancțiuni mai dure și punerea în aplicare a unei zone de excludere a zborului deasupra Ucrainei, o cerere care a fost respinsă până acum de SUA și NATO din cauza temerilor de escaladare a războiului cu Rusia dincolo de granițele Ucrainei. 

Cu toate acestea, se așteaptă ca liderii NATO să dezvăluie o asistență militară mai mare pentru Ucraina la summit, inclusiv echipamente pentru combaterea dronelor rusești și pentru asigurarea comunicațiilor.

Încălcarea granițelor unui stat suveran de către Rusia și acuzațiile ulterioare de încălcări ale drepturilor omului au forțat o transformare rapidă a abordării țărilor europene cu privire la sectorul apărării în regiune. 

Liderii de la summitul NATO vor anunța o extindere a unității de răspuns la criză și apărare a organizației o prezență militară consolidată în țările est-europene de la granița cu Rusia, inclusiv România, Estonia, Letonia și Lituania.

De altfel,  secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a transmis luni că NATO va mări masiv numărul trupelor sale care sunt la un grad înalt de pregătire armată, la peste 300.000 de soldați.

Înainte de summit, Jens Stoltenberg a mai spus că Alianța se uită la cum să fie mai bine echipată pentru a răspunde la o amenințarea rusă. 

Echiparea ar putea include o prezență suplimentară a trupelor la granițele cu Rusia, precum și a forțelor de rezervă staționate în alte țări NATO, cum ar fi Germania, care ar putea fi apelate atunci când este necesar. 

Transferul de responsabilitate

Statele membre NATO vor trebui să cântărească costurile mari de desfășurare permanentă a trupelor, lucru care este căutat în special de țările baltice, în contextul inflației în creștere și al unei crize larg răspândite a costului vieții ca urmare a războiului Rusiei în Ucraina.

Analiştii spun că acest lucru ar putea oferi Statelor Unite și administrației Biden oportunitatea de a transfera o parte din responsabilitatea militară de a securiza ţările europene către UE, care a preluat conducerea în coordonarea unui răspuns aliat în caz de război. 

În ceea ce privește proporția din PIB-ul său, SUA cheltuie mai mult decât oricare dintre celelalte 29 de state membre NATO pentru apărare.

Giuseppe Famà, director pentru afaceri europene la International Crisis Group, spune că summitul va demonstra că NATO devine „mai europenizată”, Alianța urmând exemplul Comitetului Militar al Uniunii Europene, care a coordonat aprovizionarea cu arme a blocului comunitar către Ucraina. 

Responsabilitatea sporită a UE față de NATO ar putea fi un lucru pozitiv pentru securitate, crede Famà, deoarece a redus riscul de a se angaja într-o confruntare mai globală cu Rusia. „Un răspuns mai puternic din partea NATO în Ucraina ar fi creat un potențial mai mare de escaladare, pentru că Rusia ar fi răspuns mult mai puternic la prezența SUA”, a spus analistul pentru TIME.

La ce să ne mai așteptăm de la summitul NATO

Se așteaptă ca cele 30 de state membre NATO să elaboreze o nouă versiune a unui document de politică cheie care a rămas neschimbat de peste un deceniu și este oarecum învechit, având în vedere schimbările în ceea ce privește amenințările la adresa securității globale, cum ar fi creșterea influenței Chinei, războiul cibernetic și criza climatică.

Argumentul de bază este transferul puterii către Asia. Experții politici spun că Conceptul Strategic elaborat în 2010 a văzut lumea ca un teren pentru ca Statele Unite și aliații săi din NATO să răspândească democrația și să intervină militar acolo unde este nouă. Acum nu mai este cazul unei astfel de realități, notează TIME.

Poate de aceea, pentru prima dată, Coreea de Sud și Japonia vor participa la summitul NATO, deși în calitate de observatori. Prezența lor semnalează nu numai preocupările țărilor cu privire la Rusia, cu care Japonia împărtășește o graniță maritimă, ci și creșterea asertivității globale a Beijingului, care a refuzat să condamne Moscova pentru războiul pornit în Ucraina.

După ce a fost menționată pentru prima dată într-o declarație a unui summit NATO (Londra 2019), China nu a mai fost exclusă din aceste texte aliate. Dar în următorul Concept Strategic China își va face loc pentru prima dată, urmând a fi definită ca provocare sistemică. 

Digi24

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.