Reteaua Corect
Marius Ghilezan

Scrisoare către un conformist de stânga: Suveranismul e întoarcerea rătăcitului din drum, nu o modă

Scris de Marius Ghilezan in 08 februarie 2024 la 12:29, in Politics. 379 vizualizari Intra in discutie Taguriciprian purice, PSD, stanga, suveranism shortlinkhttp://crct.ro/nCDj

Suveranismul nu e o modă, ci o tradiție, un fundament al democrației, i-aș spune mai tânărului coleg din Clubul de Gândire Gold FM, Ciprian Purice, care s-a dat de trei ori peste cap și a scris comentariul: “Suveranismul românesc, o nouă invenție de tip „Jos PSD!”, mai gălăgioasă și mai ridicolă,” publicat pe cristoiublog.

„Cu dreapta sunt când vreau să fiu la modă / Fiindcă mie-mi merge șoapta / De dulceață înspre vodă.”  Însă, în vremurile actuale, poezia lui Ion Nicolescu ar trebui adaptată la „Suveranist sunt când vreau să fiu la modă,” scrie tânărul confrate, adaptând versurile ultimului poet romantic.

Aparținând unei generații căreia i s-a dat dreptul să trosnească în stânga și dreapta cu lozinca, pe post de bardă democratică, Purice lansează o torpilă asupra navei ce poartă peste mări cohorte de suveraniști.

Suveranism = rezist?

Înțelegem că pentru el, suveranismul este echivalentul #rezist, în formă continuată: „Jos PSD!,” iar partidul aflat la guvernare e “țâță de mâță.” Acesta ar fi victimă a conspiratorilor de profesie, vai, săracul Don Marcel. Mai dăm o limbă că poate emite indulgențe pentru vreun post de parlamentar, nu-i așa, distinse coleg?

Tânărul eseist, apărut pe scenă în smart mood, nu e “de când se potcovea puricele la un picior cu nouăzeci şi nouă de oca de fier şi s-arunca în slava cerului de ne aducea poveşti.” El e democrat de rit nou, corect cu establishmentul.  

Suveranismul este înscris în Articolul 2 din Constituția României și este principiul de bază al părinților fondatori ai Uniunii Europene. Despre „Europa patriilor” a lui Charles de Gaulle și Konrad Adenauer, nu ți-a vorbit niciun profesor de istorie? Dar despre băieții simpatici, întorși de la Paris, unde au învățat cum să-și lege democratic nodul la cravată și au fundamentat națiunea română pe la 1848, știi ceva?

Coborând și mai adânc în istorie, Războiul de succesiune / Războiul de Independență a dus la formarea republici federale numită Statele Unite ale Americii,  în care conducerea era fortificată pe suveranitatea poporului și separarea puterilor în stat (legislativă, executivă și judiciară). Poate că în noile învățături de partid și de stat, celebrele vorbe:„pomul libertății trebuie să fie împrospătat din când în când cu sângele patrioților și tiranilor,” ale lui Thomas Jefferson, unul dintre părinții fondatori ai SUA, sunt interpretate în cheia “suveranismul e de dus la stâlpul infamiei.” Nu știu, fiindcă nu particip la serbările galante ale establishmentului românesc și nici nu laud gingașele creaturi ale pădurilor.

Sunt vremuri grele, sunt vremuri de împilare și de obidă, batjocură şi suferinţă, cum ne-ar spune, desculț, Zaharia Stancu.

“Toate-au fost la timpul lor ceva exagerat/ Anii au trecut în zbor și lumea le-a uitat!”

Măi, tinere troțkist new-age, și noi cântam: “Hei, can-can, cu picioarele-n tavan / Toate-au fost la timpul lor ceva exagerat/ Anii au trecut in zbor si lumea le-a uitat!” – versuri ale rapsozilor de la Phoenix, dar nu ne-am înscris în curente la modă, chiar dacă eram convinși că occidentul era miezul din miez, mama laptelui de mamă. N-am tras liniuțe de despărțire între noi și ei, comuniștii, și nu am aruncat cu stigmate, fiindcă nu ne eram sentențioși sau deviaționiști de stânga. Învățam de la profesori și de la părinți, când nu chiuleam de la lecțiile educative, să ne păstrăm echilibrul și să nu dăm sentințe, că nu suntem noi zei sau Dumnezeu.

YouTube video

Despre ciclicitatea istoriei, sigur nu ți-a vorbit nimeni? Nici despre era glaciară de dinainte de potop? Știu că nu te încălzesc diftongii încălzirii globale, ai pe undeva ascuns un deț de răchie. Și nu ești dus cu pluta, ca alții semeni ce se leagănă în scaune ergonomice, în metrul pătrat dat de companie. De aceea, spre cuvioasa îndreptare (dacă tot iubești America), îți recomand cartea “Those who remain,” a marinarului american devenit romancier, G. Michael Hopf, care a surprins un adevăr pur, într-o formulă concisă. „Vremurile grele creează oameni puternici, oamenii puternici creează vremuri bune, vremurile bune creează oameni slabi și oamenii slabi creează vremuri grele.”

În Pasajul florentin, miroase a varză de Buzău

Mai are sens să ne amintim cui i-a dedicat Niccolò Machiavelli “Principele,” carte de căpătâi a oricărei personalități fără principii, gata să uzurpe și tronul regilor? Nepotului lui Lorenzo de Medici, în căutarea unei formule de putere, în orașul Florența. Puțini știm că aceeași familie l-a trimis pe filosof în pușcărie.

Parcă nu Machiavelli organiza orașul confortabil într-un loc cald și luminos, după care recomanda elitelor să-l facă deliberat incomod, promovând legi? Sfaturile lui aveau ca scop ca toți cetățenii să înțeleagă teroarea prin care trec spre revenirea la starea de normalitate.

Tinere conformist de stânga, suveranismul nu e de dreapta, mâna folosită de creștini pentru a face semnul Crucii, nici de stânga, utilizată de bunica la scoaterea pitei din cuptor! E noul patriotism. Fă diferența între naționalismul gregar și patriotismul luminat, să nu cazi în capcana stimei de sine!

Mai e ceva. Există în gena omului rătăcit o voință ascunsă de întoarcere din drum, când a luat-o pe căi greșite. Unde să revină? La marxism? Sau fascism?

Închei și sper că nu pui semnul egal între patriotismul luminat, făuritor de țară și curentul botezat de progresiști extremist!  Nu semnez, asemenea lui Belphegor, cu titulatura de “extremist de centru.”

VOCILE LUMII

Octavian Hoandră

publicist

“Plouă cu uși de biserică pe la televiziuni, de ți se face scârbă. Dar să nu ți vină ideea de a zgâria puțin vopseaua că apare „oglinda,” care, scârbită, și ea, mai-mai să nu reacționeze cu o flegmă în chipul pe care-l reflectă. Doar în cazul oglinzilor civilizate, acestea se sparg, decente…

Nu e de mirare. „Vibe”-ul Fanarului duios răsună în noi și asta se vede la tot pasul. Am învățat, pe fondul lăcomiei de neimaginat al zilelor noastre, să-i urâm pe toți cei care au mai mult decât noi. Iar asta, este în directă legătură cu civismul sau cultura noastră civică,” scrie Octavian Hoandră, în editorialul “Plouă cu uși de biserică,” de pe pagina Canal 33.

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.