Reteaua Corect
Adrian Severin

Romania- republica parlamentara

I. Sa lamurim conceptele Am avut ocazia sa urmareasc recent un sondaj realizat de postul de televiziune Antena 3 cu scopul – care altul?! – de a demonstra cat de neinstruiti sunt parlamentarii romani. Intrebarea la care membrii Parlamentului trebuiau sa raspunda era legata de forma de guvernamant a statului roman. Unii nu au dat nici un raspuns, altii au dat raspunsuri fanteziste, putini au spus ca Romania este o republica parlamentara. Toti acestia au fost taxati aspru de reporterul postului amintit care credea a sti ca Romania este o republica semiprezidentiala. Partea proasta este, asa cum se intampla adesea cu asemenea exercitii in care se intalneste ignoranta cu aroganta, ca tocmai examinatorul nu avea raspunsul corect.

Peste doar cateva zile, aveam sa citesc intr-o publicatie altminteri serioasa si cu jurnalisti competenti in materie de drept, aceeasi afirmatie: “Romania este o republica semiprezidentiala”. Verificand, am aflat ca la unele facultati de drept (dintre nenumaratele crescute dupa 1990), profesorii spun acelasi lucru, iar studentii/absolventii, neobisnuiti sa gandeasca in mod critic, repeta eroarea la infinit, ajungand sa modifice, in fapt, ordinea constitutionala a statului.  Caci, intradevar, nu mai conteaza ce se scrie in Constitutie, ci ce se crede ca scrie.

Sub imperiul ingrijorarii provocate de asemenea constatari am decis sa aduc unele precizari de ordin istoric si de ordin juridic in scopul clarificarii lucrurilor.

  1. 1.                Mai intai cateva lamuriri privitoare la termenii folositi.

 

1.1.           Republica prezidentiala este o forma de organizare a statului in care Presedintele – ales prin vot direct de catre cetateni – este seful puterii executive (seful Guvernului) fara a mai exista un prim-ministru. Exemplul clasic de asemenea republica sunt Statele Unite ale Americii.

 

In republica prezidentiala, Presedintele-premier (deci omul care nu numai prezideaza, ci si guverneaza) are prerogative foarte largi, a caror manifestare Parlamentul (Congresul) o poate ingradi prin lege doar in limite strict determinate de Constitutie. In mecanismul balantei dintre executiv si legislativ (checks and balances), Presedintele are, pe de o parte, in anumite domenii, plenitudinea decizionala, el putand chiar legifera prin asa numite ordine executive, iar pe de alta parte, latitudinea de a amana punerea in aplicare a unor legi ori chiar sa le blocheze prin veto. Evident, si Parlamentul poate stopa unele initiative prezidentiale intr-un sistem in care puterile nu sunt atat separate in privinta competentelor, cat mai degraba contrapuse, ponderandu-se reciproc prin mentinerea echilibrului dintre ele.

 

1.2.           Republica parlamentara se bazeaza pe principiul separatiunii puterilor (legislativa, executiva si judecatoreasca), reprezentantii alesi ai natiunii, reuniti in Parlament, avand competenta exclusiva de a legifera si astfel de a delimita spatiul de miscare al executivului. Cand executivul legifereaza, o face numai in baza unei delegari de atributii si sub rezerva confirmarii de catre Parlament.

In acest sistem Presedintele (eronat sau numai metaforic numit “sef al statului”) indeplineste trei roluri: a) acela de simbol al identitatii nationale sub toate formele si in toate expresiile ei; b) acela de administrator al unor proceduri constitutionale (cum ar fi cea de initiere a formarii guvernului sau cea de declansare a consultarii populare in situatii de criza); c) acela de bune oficii si facilitare a dialogului inter-institutional si intra-social. In toate aceste ipostaze el este tinut sa procedeze in lumina valorilor pe care se bazeaza Constitutia, sa le reaminteasca permanent natiunii si sa le personifice.

Nefacand parte din niciuna dintre puterile statului (si astfel neputand fi sef al executivului), Presedintele nu intra in sistemul de control reciproc al acestora. Un astfel de control asupra exercitarii functiei prezidentiale nu este nici necesar intrucat : a) atunci cand prin semnatura sa investeste cu putere executorie manifestarile de vointa ale legislativului (legile) sau ale executivului (tratatele internationale negociate de guvern) nu aproba, ci doar autentifica si oficializeaza; b) atunci cand refuza promulgarea actelor normative, ratificarea angajamentelor internationale sau consacrarea deciziilor administrative (ex. desemnarea unor ministrii sau propunerile de numire a sefilor principalelor parchete), nu decide, ci avertizeaza declansand doar o procedura de reflectie limitata la o singura incercare; c) atunci cand participa la sesiunile anumitor institutii (ex. CSM) sau ale structurilor de coordonare inter-institutionala (ex. CSAT) nu (le) conduce, ci doar (le) prezideaza (asigura ordinea si disciplina sedintei). Presedintele nu poate fi demis pentru exercitarea defectuoasa a functiilor sale (asa cum poate fi demis Guvernul prin motiune de cenzura), ci numai pentru incalcarea Constitutiei prin depasirea competentelor conferite de ea, respectiv prin asumarea unui rol neatribuit lui, sau prin refuzul exercitarii competentelor ce ii revin.

Alegerea de catre Parlament a unui asemenea Presedinte este de natura dar nu de esenta republicii parlamentare. Astfel, in republici de tip parlamentar necontestat, cum ar fi Portugalia, alegerile prezidentiale au loc prin vot universal si direct, fara ca prin aceasta sa se schimbe forma de guvernamant a statului.

1.3.           Republica semi-prezidentiala este un hibrid al carui model este cel nascut in Franta, in conditii istorice speciale, sub influenta personalitatii Generalului Charles De Gaulle. In esenta, un asemenea sistem se caracterizeaza prin bicefalismul puterii executive. Exista un Presendinte, care isi desfasoara activitatea complet separat de Parlament (Parlamentul nu il poate demite sau interpela, dar nici Presedintele nu poate impiedica Parlamentul sa legifereze, el neavand nici macar dreptul de a intra in sediul legislativului), si un Prim-Ministru aflat in acelasi timp sub controlul Presedintelui (care il desemneaza, ii aproba cabinetul, ii supervizeaza deciziile si il demite, dupa caz) si sub cel al Parlamentului (care il mandateaza prin vot de incredere si il demite prin motiune de cenzura).

 

Presedintele si Primul Ministru fac amandoi parte din puterea executiva, impartind rolurile in conducerea ei. Desi poate interveni in orice domeniu de interes pentru administrarea tarii, cel dintai are rezervate, cu precadere, politica externa, apararea si securitatea nationala, iar cel din urma, economia si asistenta sociala. Intrucat politica europeana (in cadrul UE) include ambele sfere, atunci cand cei doi lideri ai executivului au opinii si prioritati diferite (asa numita situatie de “coabitare” ) la Consiliile europene participa amandoi.

 

Presedintele republicii semi-prezidentiale este totdeauna ales prin vot direct si universal.

 

 

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.