ROMANIA APLICA MODELUL PUTIN: FOSTII AGENTI SECRETI – ”REDISTRIBUITI” IN ADMINISTRATIA STATULUI

Presa a relatat în ultimii ani (prea) multe cazuri în care posturi în diverse structuri civile ale statului sunt ocupate de rezerviști ai serviciilor. Mai nou, pînă și Televiziunea publică s-a dotat cu foste cadre militare din servicii, iar azi aflăm că o fostă sereistă a fost numită secretar general adjunct la ministerul Economiei. Oamenii din servicii se pot pensiona la vîrste fragede, să zicem, și nu ratează nicio ocazie să prindă posturi frumoase în civilie, beneficiind și de niște ”culoare” mai mult decît suspecte.

Nu e rău că cineva vrea să muncească după pensionare. Doar că se pune problema ce competențe reale au foștii agenți. Cariera în adminsitrația publică are foarte puțin de a face cu cea de ofițer de informații. Un fost colonel SPP șef la resurse umane în postul public de televiziune ridică, spre exemplu, mari semne de întrebare.

Reamintim: în 2007, în parlament a fost băgat un proiect de lege a ofițerilor de informații, care presupunea demilitarizarea serviciilor secrete, angajații urmînd să fie echivalați unor grade de înalți funcționari publici. Bolovănoșii din servicii urmau să devină inspectori generali, divizionari șamd.

Într-un dialog cu directorul SRI de atunci, George Maior, reputatul analist Armand Goșu atrăgea atenția că o asemenea echivalare, nemaiîntîlnită în alte state, putea genera o situație precum cea din Rusia lui Putin, unde, în doar cîțiva ani, se ajunsese ca 80% dintre funcționarii publici civili să fie foști agenți ai serviciilor ori oameni din armată.

Replica lui Maior era mai mult decît neconvingătoare: ”Sunt gradele care au fost folosite si de serviciile speciale din perioada interbelica, cel de comisar, chestor, o ierarhie care e speciala fata de sistemul public”.
Cam forțată paralelă cu un mecanism din prima parte a secolului trecut.

”Cred ca trebuie sa existe mai multa mobilitate si la noi, sa se inteleaga ca s-ar putea sa existe cariere pe termen limitat in Serviciu, asa cum se intampla si in alte servicii moderne democratice, sa existe o rotatie si o mobilitate si cu mediul privat foarte ampla, si cu mediul public. Se realizeaza acest lucru. Mai departe e o chestiune de a pune lucrurile in sens profesional foarte adecvat in cadrul legii. Dar vom ajunge la acea situatie cand iti petreci 8-9 ani in Serviciu, probabil dupa aceea vei intra in mediul privat sau in mediul public, cum se intampla si in alte state, avand in vedere ca acumulezi si aici o expertiza deosebita, pe anumite domenii – economice, strategice, de politica externa” mai spunea șeful SRI.

Cît despre riscul putinizării administrației din România, Maior era sceptic: ”Nu cred ca se poate pune in discutie o situatie de similitudine si nu cred ca legea in mod automat iti garanteaza acest drept. Vom vedea la dezbaterea legii ce se va intampla. Pe noi, din punctul de vedere al Serviciului, ne intereseaza procesul de demilitarizare ca atare, care a fost tergiversat ani si care a creat anumite constrangeri si o anumita rigiditate a Serviciului”.

Formularea ”Vom vedea la dezbaterea legii ce se va intampla” lăsa, însă, oricum, loc pentru multe variante.

Din nefericire, în cei 15 ani de după acest interviu, s-au întîmplat două lucruri.
Legea demilitarizării serviciilor – România fiind singura țară euro-atlantistă cu servicii secrete militarizate – nu s-a mai dezbătut, rămînînd îngropată în Parlament.
Și, doi, administrația din România – și ne referim la nivel înalt, în ministere, companii mari ale statului șamd -, se vede asaltată tot mai mult și mai fățiș ori de foști agenți ai serviciilor, ori de-a dreptul de agenți activi, detașați temporar, dacă e să ne amintim celebrul caz al ANAF de acum cîțiva ani.

O ”rezolvare” tipic românească. (Bogdan Tiberiu IACOB)