Reteaua Corect
Radu Toma

Ridicarea Rasaritului - Visegradul – Slovacia (V)

Scris de Radu Toma in 11 decembrie 2013 la 11:26, in Politics. 126 vizualizari Intra in discutie Tagurimijlocul Europei, Moldova, slovacia shortlinkhttp://crct.ro/njro

O tara cat Moldova de peste Prut, exact in mijlocul Europei, cu 5,4 milioane de locuitori, dupa caderea comunismului Slovacia si-a facut toate „lectiile pentru acasa” primite din Vest.

A devenit membra a grupului de la Visegrad (V-4, favoritii din Est ai presedintelui Clinton), OSCE, OECD (februarie 1994), Organizatia Mondiala a Comertului (WTO, la 1 ianuarie 1995), NATO, Uniunea Europeana si spatiul Schengen (1 mai 2004), a fost prima din V-4 in zona Euro, la 1 ianuarie 2009. Cu soldati in misiuni ONU, UE si NATO in Kosovo, Irak, Afganistan, Cipru, Somalia etc.; cu cea mai mare productie de automobile din lume pe cap de locuitor (VW, Peugeot si Kia, 600.000 bucati in 2007), cu o economie si o societate moderne, europene (spunea Departamentul de Stat al SUA, august 2007), dar cu politici economice socialiste (o analiza a Institutului Federal pentru Tehnologii, din Zürich, Elvetia, noiembrie 2008); cu cea mai mare populatie rurala, de „tarani”, din Europa – 45% dintre slovaci traiesc in sate cu mai putin de 5.000 locuitori, 14% in satulete si catunuri cu sub 1.000 de suflete; cu un presedinte in functie de aproape 10 ani, care a declarat: „Rusia si Slovacia au legaturi speciale, care merg mult inapoi in istorie. Cred ca ar trebui sa mentinem aceasta unitate slava, mostenirea noastra istorica... Suntem membrii unei Uniuni (UE), trebuie sa avem propria noastra propunere in ce priveste un sistem defensiv antiracheta in aceasta regiune. Acum, Barack Obama este presedintele Statelor Unite, politicile de securitate ale Americii s-au schimbat. SUA sunt binevenite intr-un sistem defensiv european si cred, nu numai eu, ca si Rusia trebuie sa faca parte din el” (presedintele Slovaciei Ivan Gasparovic, la 11 mai 2010); cu toate acestea de mai sus, Slovacia este socotita astazi drept „una din cele mai mari povesti de succes ale Europei”, potrivit BBC Monitoring – Country Profile Papers, la 8 ianuarie 2013.

Politicile nationaliste si populiste ale guvernelor Meciar, de dupa 1992, au fost urmate, din 1998, de reforme economice dure, incheierea aproape completa a privatizarii si un flux de investitii straine, de 17,3 miliarde dolari intre 2000 si 2006, sub guvernarea Mikulas Dzurinda. O a doua schimbare radicala de directie in politica interna, dar si internationala, a Slovaciei a survenit in 2006 si, cu o intrerupere de aproape doi ani (iulie 2010-aprilie 2012), continua si in prezent, sub cele doua guverne ale lui Robert Fico. Poreclit in Vest „masculul alfa” al politicii slovace, acesta conduce o coalitie a partidului sau, social-democrat, cu Partidul National Slovac, de extrema dreapta, al ultranationalistului Jan Slota si Partidul Poporului, al fostului premier Meciar. In 2006 i s-au prezis lui si coalitiei o viata politica scurta, dar este la putere de sapte ani; in 2007-2010, inainte de recesiunea globala, Slovacia a avut cea mai mare crestere economica medie din UE, de 6,5%, iar politicile sale sociale si economice au in atentie grupurile sociale dezavantajate si ridicarea regiunilor mai sarace ale tarii; a desfiintat coplatile populatiei la asigurarile de sanatate si a anulat cateva privatizari ale unor intreprinderi de interes strategic national, ba chiar a renationalizat companii privatizate de guvernarea anterioara. A renuntat cu desavarsire la capitalismul neoliberal, „salbatic”, de tip nord-american, al fostului premier Dzurinda si a aliniat Slovacia in randul statelor sociale, asistentiale, vest-europene. De asemenea, a renuntat la politica externa a fostei guvernari, din primele momente de dupa instalarea sa ca prim-ministru s-a distantat de administratia Bush jr. si politica sa antirusa, in estul european. In 2006 a retras din Irak 99 din cei 110 militari slovaci, pe ultimii 11 in 2007, relatiile bilaterale slovaco-americane s-au racit. In alte probleme regionale si internationale, Fico a respins proiectul cu scutul antiracheta american din Est, a refuzat sa recunoasca independenta Kosovo si sa critice Moscova pentru politica sa in spatiul ex-sovietc; fara a fi provocator sau combativ, a avut si are o politica de apropiere fata de Rusia si Serbia; se bucura de increderea celor guvernati, prestatia sa interna si externa este sustinuta de vasta majoritate a slovacilor. A oferit Slovaciei sapte ani de stabilitate si dezvoltare, a dus-o in Europa pe usa din fata, cu fruntea sus.

In Slovacia, comunismul a fost detestat la fel ca peste tot in estul Europei, dar fobia rusa nu a fost un fenomen prevalent nici inainte, si nici dupa prabusirea lui. Dupa 1990, Rusia a ramas un partener economic major al Bratislavei, inceputa inca de pe vremea CAER-ului, partile au dezvoltat, in continuare, o buna cooperare economica pe terte piete, in Asia si in tarile arabe. La incheierea anilor ’90 a fost infiintata Comisia interguvernamentala Slovacia-Rusia pentru cooperarea economica si tehnico-stiintifica, au fost lansate proiecte industriale comune, in ambele tari, iar la sfarsitul lui 2001 presedintele slovac Rudolf Schuster, un filorus, a calatorit oficial la Moscova, insotit de o delegatie numeroasa de ministri si experti din economie, comert, industrii si tehnologii etc. si de oameni de afaceri, la sosire presedintele a declarat ca vizita „va topi ultimele urme de gheata din relatiile bilaterale slovaco-ruse ale anilor trecuti”. Dupa aderarea la UE, in mai 2004, mica tara central-europeana a devenit o punte importanta a Uniunii catre Rasarit, clasificata in grupul „prietenilor pragmatici” ai Moscovei, in 2004 rusii au terminat de platit datoria fostei URSS catre Slovacia, de 1,8 miliarde dolari. Relatiile economice slovaco-ruse s-au extins mult dupa 2006, iar in 2008 exporturile slovace in Rusia au crescut cu 84% fata de anul precedent, au mentinut o dinamica ascendenta in toti anii crizei si recesiunii. De la 405 milioane dolari in 2004, aceste exporturi au ajuns in 2012 la aproape trei miliarde de dolari, de aproape doua ori si jumatate mai mari decat ale Romaniei, la o populatie de patru ori mai mica (?!), la intalnirea lor de la Moscova, la 12 decembrie 2012, ministrii de Externe Lavrov, al Rusiei si Lajcak, al Slovaciei, au discutat, indeosebi, proiecte economice comune, s-a anuntat ca Rusia va lansa, in Slovacia, un program de constructii de centrale hidroelectrice, ca se pregatesc proiecte comune pentru tehnologii inalte. In martie 2013, la a 16-a sesiune a comisiei interguvernamentale slovaco-ruse amintite, s-a anuntat ca Rusia a devenit un partener comercial major al Slovaciei, cu un comert total, anul trecut, de aproape 10 miliarde dolari, in sfarsit, dupa discutii preliminarii in 2008, in aprilie 2013 premierul Fico a inceput negocieri cu firma ruseasca Rosatom pentru construirea unei noi centrale nucleare in Slovacia, la Jaslovske Bohunice, in vestul tarii, cu doua reactoare si o putere instalata de 2.400 megawati.

In ce priveste raporturile cu America lui Barack Obama, acestea sunt normale, dar, dupa experienta negativa cu fosta administratie Bush jr., potrivit aceluiasi sondaj Gallup din 2012, amintit anterior, numai 27% dintre slovaci au fost de acord cu leadershipul globalist al SUA, 32% impotriva, iar 41% fara opinie. In ce priveste comertul bilateral slovaco-american, se consemneaza o crestere importanta, in 2012 schimburile au totalizat 2,3 miliarde dolari, cu un excedent al partii slovace de 1,4 miliarde, americanii importa indeosebi automobile sport VW si Audi si vand acolo echipamente medicale, electrice si electronice, produse chimice etc.

Noile politici est-europene ale presedintelui Obama sunt apreciate in Slovacia, resetarea relatiilor SUA cu Rusia, promovata de Washington, este aplaudata la Bratislava, unde exista opinia ferma ca Rusia si Statele Unite au responsabilitatea de a asigura impreuna securitatea Europei si cea internationala. „Presedintii Medvedev si Obama au semnat un nou tratat de reducere a armelor nucleare (New Start, in 2010) si cred ca acesta este primul pas, pentru ca Rusia si Uniunea Europeana sa aiba aceeasi pozitie in aceasta chestiune. Cred ca vom ajunge la aceleasi idei despre securitate si protejarea oamenilor nostri. De ce nu am adopta o solutie comuna in aceasta privinta?”, se intreba, nu demult, Ivan Gasparovic, presedintele Slovaciei, tara mica si importanta din inima Europei.

 

SURSA: Vocea Rusiei.ro

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.