Premierul Cîţu, contrazis de la Cotroceni: România NU a înregistrat o revenire în V

Și înainte de criza financiară din 2008-2009, È™i înainte de criza-corona din 2020, România poza în campioană a creÈ™terii economice. Pe harta creÈ™terii economice, în anii premergători crizelor, România se găsea pe printre primele țări în ierarhia UE. În schimb, pe harta soldului bugetar, în aceiaÈ™i ani premergători crizelor, România avea deficite de 5,4% în 2008 È™i 4,4% din PIB în 2019, la coada clasamentelor țărilor UE. Iar această „creÈ™tere pe deficit” are, totuÈ™i, puÈ›ine în comun cu principiile sustenabilității, spune Marinescu.

„De aici deducem că este ceva greÈ™it cu modelul de dezvoltare al României din ultimii ani, ceva care nu poate fi schimbat decât printr-un apel la responsabilitate, viziune pe termen lung È™i reforme pentru sustenabilitate. Este un fapt că România nu a beneficiat vreodată de un rating de È›ară care să faciliteze finanÈ›area dezechilibrelor financiare în vremuri de criză, tocmai atunci când este mai mare nevoie. În corolar, să ne reamintim că pe fondul crizei din 2008-2009, în ciuda unui efort semnificativ de consolidare fiscală din 2010-2011, datoria publică a României a sărit în doar 5 ani de la 12% din PIB în 2008, la 37% din PIB în 2012. Acesta este cel mai abrupt salt al datoriei publice în anii respectivi.

Ca ironie a istoriei economice, măsurile de austeritate adoptate în România în anul 2010 È™i-au cerut revanÈ™a politică, obÈ›inută sub forma măsurilor populiste din perioada 2017-2019, unele iniÈ›iate în 2015 – prin relaxarea fiscală de amploare. ConsecinÈ›a a fost aceea că efortul dureros de consolidare fiscală din anii de criză, injust pentru românii care au suportat nota de plată a austerității, s-a risipit de-a dreptul nejustificat, tocmai în anii de creÈ™tere economică. Astfel, în 2020, România a fost găsită din nou pe picior greÈ™it de criza-corona, lipsită de spaÈ›iul bugetar atât de necesar pentru gestionarea crizei sanitare È™i pentru susÈ›inerea economiei.

România la extreme este imaginea evoluÈ›iei noastre economice între 2009 È™i 2020 – bornele calendaristice ale celor două crize. România de după 2009 a însemnat unul dintre cele mai severe pachete de austeritate, în timp ce România înainte de 2020 a însemnat cel mai mare deficit bugetar din UE. Între cele două crize, România trecut de la austeritate la procedura de deficit excesiv, ceea ce reprezintă de departe cea mai contrastantă evoluÈ›ie economică din UE.

Odată cu atenuarea crizei sanitare, perspectivele economice vor reveni È™i ele în teritoriu pozitiv, iar vârful dezechilibrelor bugetare din 2020 va fi resorbit în mod progresiv, în condiÈ›ii de revenire a creÈ™terii economice, cel mai probabil începând cu trimestrul 2 al anului 2021. Cu toate acestea, rămân o serie de provocări, spune Marinescu.

În 2020, scăderea economiei României va fi una moderată în comparaÈ›ie cu evoluÈ›iile altor țări. Chiar dacă România nu a înregistrat o revenire în V, potrivit definiÈ›iei de manual bazată pe dinamica trimestrială, în 2021 există premise bune pentru o creÈ™tere economică de peste 4%, conform estimărilor actuale, iar în 2022 vom putea reveni la nivelul economic de dinaintea crizei-corona.

Reformele structurale È™i consolidarea fiscală nu mai pot fi amânate, deoarece România are de recuperat derapaje istorice, premergătoare crizei COVID-19, È™i care nu pot fi rostogolite la nesfârÈ™it, în condiÈ›iile în care estimările actuale deja indică atingerea în 2021 a procentului de 50% din PIB datorie publică.

Una din provocările construcÈ›iei bugetare pentru 2021 vizează însă gradul în care ajustarea bugetară nominală (cash È™i ESA) va reprezenta o ajustare consistentă È™i în termeni structurali, ca indiciu al unei consolidări fiscale sănătoase.

Este deja imperativă îmbunătățirea eficienÈ›ei în colectarea veniturilor bugetare, printr-o administrare fiscală digitalizată, care să atragă disciplină È™i transparență în sistemul fiscal. Este totodată indispensabilă optimizarea cheltuielilor bugetare, prin mecanisme obiective de prioritizare È™i eficientizare a folosirii banilor public

România are nevoie de un pachet clar de reforme structurale, cu precădere în sănătate, educaÈ›ie È™i administraÈ›ie, de soluÈ›ii legislative în domeniul achiziÈ›iilor publice È™i al fondurilor europene, dar È™i de viziune strategică privind arhitectura sistemului financiar, ca factor esenÈ›ial în susÈ›inerea marilor proiecte de investiÈ›ii.

Este esenÈ›ială manifestarea unui parteneriat real între stat ÅŸi mediul de afaceri, construit pe principiile onestității, transparenÅ£ei ÅŸi dialogului, parteneriat care devine condiÅ£ie sine qua non pentru eficienÈ›a reformelor È™i a politicilor economice.

Măsurile de politică economică trebuie setate cu prudență, inclusiv cu gândul la o viitoare criză, pentru ca unele dintre soluÈ›iile la criza-corona să nu potenÈ›eze cumva cauzele unei noi crize economice, întârziată poate prin apariÈ›ia COVID-19.

În plan global, economia va continua să internalizeze schimbări structurale È™i ajustări macroeconomice, transformări digitale È™i ample progrese tehnologice, iar criza-corona devine astfel o lecÈ›ie de adaptare È™i flexibilitate a economiei, în regim disruptiv.

Știripesurse