PNL ȘI BOMBA CU CEAS A CAPETELOR NERETEZATE

Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, e doar ultimul pe lista celor care trebuie să plece urgent din guvern după extrem de grava poveste cu dosarul Laurei Kovesi și cu verdictul lui Dan Hosu. Probabil mîine o să iasă pe tarabă cu alte explicații publice, deși cu ele se îngroapă cu mult talent în loc să se scoată.

Bogdan Aurescu, ministrul de Externe, trebuia demis după eșecul Schengen, din scurt.
După alegerile europarlamentare din 2019, președintele Klaus Iohannis a ieșit public și a cerut ”de urgență” demisiile miniștrilor de Externe și Interne, Meleșcanu și Carmen Dan, pentru ineficienta organizare a alegerilor europene.
Pentru marele rateu al Schengen, mucles total în cazul lui Aurescu și Bode.

Ministrul de Externe Aurescu ar fi fost de așteptat să își prezinte o demisie de onoare chiar azi, după umilința la care a fost supus de președinte. În decembrie, reamintim, MAE anunța majestuos și foarte oficial retragerea ambasadorului Emul Hurezeanu de la Viena și restrîngerea relațiilor diplomatice cu Austria la nivel de însărcinat de afaceri. Ieri a venit un telefon scurt la Iohannis de la președintele Austriei și Hurezeanu a fost retrimis imediat la post. Nu există nicio informare în spațiul public că președintele ar fi discutat noua situație cu ministrul de Externe al României. ”În urma discuției cu Președintele Van der Bellen, Președintele Klaus Iohannis a decis retrimiterea la Viena a ambasadorului României, chemat în țară pentru consultări în data de 9 decembrie 2022” aflăm, sec, de la Cotroceni.

Aurescu a fost umilit în cel mai teribil mod; nicio tresărire de mîndrie, de demnitate, însă.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, responsabil cu dezastrul facturilor și cu haosul din energie, per ansamblu, nu e trimis acasă nici măcar după tragedia de la mina gorjeană, soldată cu morți. Mai și zîmbește în fața dezastrului.

Ministrul de Interne, Lucian Bode, nu pleacă după scandalul BMW, după ratarea Schengen, după ce îi este ferfenițată teza doctorală. Și nici nu îi cere nimeni să plece.

Cum să plece dacă alt mare plagiator e însuși premierul Nicolae Ciucă?
Cum să plece cînd chiar președintele Klaus Iohannis ar fi trebuit să demisioneze după ce s-a dovedit cu documente că a mințit intenționat poporul, ascunzînd zecile de mii de efecte adverse ale vaccinurilor și susținînd că numai ignoranții cred asta?

Refuzul PNL de a demite sau de a cere demisiile unor miniștri proprii, cu micile excepții numite Florin Roman, Dan Vîlceanu ori Sorin Câmpeanu, încalcă stupefiant una dintre regulile cele mai vechi ale politicii, anume obligativitatea unor sacrificii politice periodice pentru a nu se crea la nivelul poporului încredințarea că guvernarea e un soi de castă a imunilor.

O regulă pe care mult mai abilul PSD a respectat-o.
Își mai amintește cineva de ce a schimbat-o PSD pe Ecaterina Andronescu de la Educație? Doar pentru că aceasta a afirmat, în contextul dramei de la Caracal, că ea a învățat de acasă să nu se urce într-o mașină cu un străin.
Ministrul de Interne Nicolae Moga a demisionat pentru a „salva o parte din prestigiul puternic afectat al ministerului”, tot după Caracal, deși era la post de doar șase zile.
Ministrul de Externe Teodor Meleșcanu, susținut de ALDE și PSD, a demisionat după scandalul alegerilor europene, în 2019.
Cam tot atunci demisiona și ministrul Justiției susținut de PSD și ALDE, Tudorel Toader, în urma refuzului de a da anumite ordonanțe de urgență.
Ori ministrul Dezvoltării, Paul Stănescu. Ori vicepremierul Viorel Ștefan. Ori ministrul Apărării, Mihai Fifor. Ori cel al Comunicațiilor, Bogdan Cojocaru. Ori ministrul de Interne, Carmen Dan.
Lucian Șova demisiona de la Transporturi, la cererea PSD, în 2018, iar Valentin Popa pleca de la Educație în urma dezacordului cu UDMR privind orele de limba română.

Ministrul Afacerilor Europene, Victor Negrescu, demisiona și el în 2018 pe motiv că nu își mai putea exercita mandatul la un nivel corespunzător. Pleca și ministrul Economiei, Dănuț Andrușcă.
Anul trecut, ministrul pesedist al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, demisiona după începerea urmării sale penale, iar ministrul Apărării, Vasile Dîncu, pleca după divergențe cu președintele.
Dacă PSD a fost uneori acuzat tocmai de prea desele demiteri de miniștri, liberalii au ales extrema cealaltă: cu foarte mărunte excepții, țin oamenii pe funcții indiferent de amploarea scandalurilor provocate de faptele reprobabile ale acestora.

Aproape ajungi să te întrebi: cu excepția toanelor președintelui Iohannis, ce ar trebui să facă un ministru al PNL suficient de grav pentru a ajunge în poziția de părăsi guvernul? (Bogdan Tiberiu IACOB)