Reteaua Corect
Eugen Mihaescu

Pe marginea prăpastiei – Dans pe marginea vulcanului

Scris de Eugen Mihaescu in 02 noiembrie 2022 la 12:42, in Politics. 742 vizualizari Intra in discutie Taguridemisie, iohannis, ministrul apararii, românia shortlinkhttp://crct.ro/nAoO

Zilele acestea s-au petrecut câteva evenimente care au stârnit îngrijorare. Încă nu ne-am lămurit de ce a demisionat Vasile Dîncu din funcția de ministru al Apărării.

 S-a speculat în fel și chip, dar nimeni nu știe cu precizie care a fost motivul neînțelegerii cu președintele României. Mulți români, și eu mă număr printre ei, se tem că am putea fi împinși în conflictul dintre Ucraina și Rusia, că Statele Unite ar putea decide să “ajute” Ucraina atacând Rusia de pe teritoriul statului vecin, iar armata română s-ar afla în prima linie. Unii susțin chiar că există deja pe front mercenari români și polonezi îmbrăcați în uniforme ucrainiene, iar “asigurările” ministrului Bogdan Aurescu cum că nu acordăm ajutor militar Ucrainei valorează cam cât o ceapă degerată

E adevărat însă că România nu prea mai are armată înafară de cea care defilează pe sub Arcul de Triumf la 1 decembrie. Când majoritatea tinerilor visează să părăsească țara, credeți că s-ar prezenta mulți la centrele de recrutare? Când patriotismul a dispărut, pentru ce să lupte tinerii noștri? Și ce să apărăm noi în Ucraina? Lăsând de o parte diferendele privind teritoriile pe care ni le-a luat Stalin, avem să reproșăm Ucrainei că nu a respectat tratatele semnate și nu a acordat drepturi egale minorității românești din Bucovina de nord, dimpotrivă! Să-l “ajutăm” pe Volodimir Zelenski care zice că apără valorile democrației europene în timp ce interzice presa de opoziție și toate partidele? E drept că, în timp ce rachetele rusești îi distrug țara, parlamentul ucrainean a votat căsătoria persoanelor de același sex… Asta da grabă în a respecta “una dintre valorile fundamentale ale Uniunii Europene” după cum spunea președinta Comisiei, doamna Ursula van der Leyen.

Mi-am dorit întotdeauna ca România să devină Elveția sud-estului european: să aibă o armată puternică, să încurajeze băncile românești și investițiile străine, devenind un soi de paradis fiscal al regiunii. Nenorocirea României este că politicienii s-au comportat ca niște prostituate. Și “înainte”(în vremurile bune”) și acum. Iuliu Maniu (agentul britanic Tom) nu era cu nimic mai breaz decât Puiu Pașcu sau Mișu Negrițoiu etc Plin de el, cocoșat de propria importanță, Maniu era însă și de o naivitate periculoasă. Marele gazetar Pamfil Șeicaru povestea că, în 1943, l-a prevenit că România a fost abandonată de “aliați” lui Stalin, în urma negocierilor de la Teheran. “Pentru liniștea dumneavoastră”, i-a răspuns candid Maniu lui Șeicaru, “mulțumindu-vă pentru cele comunicate, vă pot spune că nimic nu se va schimba în Europa centrală și în Balcani, cu atât mai mult în ceea ce privește frontierele țării, fără ca în prealabil domnul Churchill și președintele Roosevelt să mă consulte.” Aceeași încredere oarba în NATO și în promisiunile Occidentului ne va împinge într-un conflict și, pentru că nu vrem să învățăm că istoria se repetă, vom muri cu Articolul numărul 5 pe piept.

Politica României a fost întotdeauna dictată din exterior, așa se va întâmpla și acum. Vom deveni o zonă tampon (buffer-zone) de bună voie sau cu sila. Ar fi mai bine pentru noi să o facem de bună voie. Cine nu vede că Rusia câștigă suferă de cecitate.

Toată presa română s-a ocupat de discursul “suveranist”, pronunțat “de la Bruxelles” de Mircea Geoană, cu proaspăta sa schimbare la față à la Klaus Schwab în mizerie, și a trecut sub tăcere maratonul de 5 ore pe care l-a ținut Vladimir Putin la Clubul Valdai. Platitudinile cu gust sălciu debitate de secretarul general adjunct al NATO lasă pe oricine rece, dar sunt multe idei în discursul președintelui rus care ar avea ecou în sufletele romanilor. De aceea au și fost trecute sub tăcere.

Între altele Vladimir Putin a spus: „Sunt convins că numai dezvoltarea liberă a țărilor și popoarelor se poate opune dictaturii, că numai dragostea pentru ființa umană și pentru Creator se poate opune degradării oamenilor și că doar complexitatea înfloritoare a culturilor și tradițiilor se poate opune standardizării și interdicțiilor primitive. ”

Problema României a fost întotdeauna complexul de țară mică. Ne-am uitat mereu în afară, așteptând sprijin, idei, soluții. În loc să ne dezvoltăm prin noi înșine”. Slava Domnului aveam cu cine și cu ce! Iar politica noastră externă a fost un soi emulsie de slugărnicie cu obrăznicie.

Ce va face România după ce fumul actualului conflict se va risipi? Trebuie să ne gândim la asta înainte să fie prea târziu!

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.