Derapaj politic vadit la Curtea Constitutionala. Legea nu mai e lege, iar decizile CCR se dau in functie de partidul care reuseste sa-si numeasca politic mai multi „ispravnici” la Curtea Constitutionala. O Curte-sinecura care nu face parte din Justitie si care a oferit in cazul membrilor CSM o demonstratie de aberatii juridice, care nu are nimic in comun cu legea, Constitutia si democratia. Puterea a invins Justitia cu 5 la 3! Adica legea nu e una singura pentru toti, e in functie de numarul de voturi pe care politicienii reusesc sa il adune. Cinci judecatori constitutionali numiti de Putere au spus ca alegerile CSM ar fi fost neconstitutionale, iar trei au afirmat ca instanta la care lucreaza nu avea dreptul sa se pronunte pe alegerile magistratilor validate de Senat. O asemenea opinie separata e dovada suprema a politizarii maxime la care a ajuns CCR-ul. Nicaieri in lume nu se judeca in alb si negru la un asemenea nivel!

Recent, un secret de stat bine pastrat a fost dezvaluit opiniei publice de catre cel mai mare ziarist al lumii. Nici presa mondiala, nici serviciile secrete din zeci de tari interesate nu-l aflasera. Si nici nu aveau cum sa-l afle, din moment ce nu-l cautasera – or, tocmai aceasta este una dintre definitiile secretelor (in particular, al secretelor de stat), un corpus de informatii despre care nimeni (altcineva decat pastratorii sai) nu stie nimic. Care este marele secret?

Principala preocupare a opiniei publice autohtone este sa priveasca hipnotizata cum actualii guvernanti ne ingroapa de vii, iar Romania se duce de ripa. Retraim varianta kitsch postmoderna a baladei „Miorita”. Multi dintre concetatenii nostri nu par a fi deranjati de acest „remake”, mai ales ca pot urmari zilnic, sado-masochistic, pe toate canalele mediatice, cum se petrece pe fata „complotul”, iar crimele premeditate devin executii cu public.

Principala problema pe care orice om de stat trebuie sa si-o puna (la inceputul si sfirsitul carierei sale) este: „cum ramin eu in istorie?”. Orice om de stat responsabil. Un sef de stat ar trebui sa fie un om de stat si un om responsabil. Sau macar sa incerce. Traian Basescu este un politician aparte. El n-a incercat sa fie un om de stat, chiar daca s-a simtit responsabil. De ce? Pentru ca din prima clipa a anuntat ca va fi „presedinte-jucator”.

In ultimii 20 de ani, de multe ori pe piata, in special prin intermediul presei, au fost aruncate stenograme. Aproape fara exceptie, miscarea are rolul de a le aduce beneficii initiatorilor. In sensul compromiterii partii adverse. Ori a haituirii acesteia. Ori a transmiterii unui avertisment. Niciodata, insa, aceste batalii ale dezvaluirilor prin stenograme nu s-au transformat intr-un razboi in toata legea. Intr-o campanie. Intr-un fenomen la ordinea zilei. Ceea ce se petrece sub ochii nostri devine extrem de periculos pentru stabilitatea politica, pentru democratie, pentru sanatatea morala a natiunii. Motiv pentru care, din ce in ce mai multe persoane considera ca este momentul ca societatea civila sa gaseasca mijloace pentru contracararea acestui fenomen. O solutie, dar nu suficienta, fiind chiar aruncarea in derizoriu a stenogramelor.

Guvernatorul Bancii Nationale, Mugur Isarescu, a facut din nou cateva afirmatii stupefiante. Una dintre ele este chiar mai mult decat atat. Este socant sa auzi cum o persoana extrem de bine informata asupra starii finantelor Romaniei prognozeaza ca anul 2011 va fi la fel de dureros pentru populatie. Si ca nu va exista crestere economica. Sunt sanse mici, a spus Mugur Isarescu, de crestere economica in absenta unor investitii publice efective. Ce inseamna asta? Ce inseamna, in viziunea lui, “investitii publice efective”?

Oare de ce a iesit Presedintele Traian Basescu la B1 Tv, fireste chiar in emisiunea fanului sau Radu Moraru, sa spele rufele ALRO? Oare de ce a facut acest lucru dupa 10 zile de tacere? Oare de ce, cu 24 de ore mai devreme, Elena Udrea a facut acelasi lucru, la acelasi post de televiziune, intr-un dialog cu Robert Turcescu? Cu o intarziere de numai 9 zile. Oare de ce seful statului a ales sa atace acest subiect dramatic exact in momentul in care, la Realitatea, Oana Stancu facea dezvaluiri de senzatie despre disparitia suspecta a unor probe? Cred ca exista cativa lideri politici si oameni de afaceri aflati cu funia legata de gat si care au inceput sa se zbata. Determinand-o sa se stranga si mai rau.

Cel mai interesant eveniment politic al acestor zile este indiscutabil decizia Curtii Constitutionale care scoate, practic, in afara legii asumarea raspunderii Guvernului de Legea invatamantului. Asupra implicatiilor m-am oprit in analiza anterioara. Dar nu am dezvoltat, aproape deloc, elementul cel mai spectaculos, care poate sau nu sa produca efecte majore pe termen scurt pe scena politica. Este vorba de pozitia UDMR.

Cred ca am fost printre primii analisti ai vietii politice atunci cand am semnalat o trasatura a personalitatii celui care abia fusese ales presedinte. Am insistat asupra faptului ca unul dintre riscurile presedintiei lui Traian Basescu poate fi generarea unor conflicte pe multiple planuri. Intre grupuri de persoane, intre categorii de cetateni, intre institutiile fundamentale ale statului. Ma refeream nici mai mult, nici mai putin la personalitatea accentuata a domnului Traian Basescu, beneficiind de exeperienta pe care am avut-o in cei peste 10 ani in care avusesem cu el, cel putin din punctul meu de vedere, o relatie de prietenie. Am simtit ca o putere prea mare in mana acestui om poate avea - nu era chiar si obligatoriu sa se intample - efecte negative de tip catastrofal. Nici nu stiam atunci cata dreptate aveam. Iata ca pana si Curtea Constitutionala valideaza punctul de vedere mai sus exprimat. Desi e construita gresit pe algoritm politic, iar majoritatea o detine frontul de judecatori pro-Basescu.

In timp ce Presedintele Romaniei se consulta la Cotroceni cu “majoritatea toxica”, asa cum el insusi a taxat-o, Guvernul Olandei a decis. Se va pronunta impotriva primirii Romaniei, anul viitor, in spatiul Schengen. Ceea ce inseamna ca, desi am aderat la Uniunea Europeana, ramanem cu un picior si o mana afara. Adica se va amana, cu certitudine, si aderarea noastra la zona euro. Iar FMI nu a mai raspuns la comenzi si a sanctionat Romania, nemaiacordandu-i sansa in luna decembrie. In anumite conditii, am putea lua banii otraviti ai FMI in ianuarie. De la faimosul Jeffrey Franks, cel care a prabusit Argentina, provocand acolo o adevarata revolutie. E limpede acum, chiar si pentru putinii sustinatori care i-au mai ramas, ca PD-L s-a descalificat. La putere. Dar ceilalti, cei din opozitie, s-au calificat? Eu cred ca nu. Nu inca. Pentru moment, ei sunt necalificati. Si se bat cu descalificatii.

In ultima vreme, aproape nu este zi in care Guvernul Boc, tinut sub presiune de Traian Basescu, sa nu faca cate o gafa monumentala intr-unul dintre cele mai importante domenii de activitate, cel de promovare al actelor normative. Consecintele inseamna haos si uriase pagube. Pe care le inregistreaza fie statul, fie societatile comerciale, fie cetatenii si, cel mai adesea, toti la un loc. Azi a iesit la iveala inca o nevazuta in materie legislativa. Guvernul a promovat o ordonanta de urgenta care, apreciaza expertii Fondului Monetar International, aduce prejudicii grave bancilor din Romania. Ca este asa sau ca nu este asa, pentru demonstratia pe care urmeaza sa o fac e mai putin important. Mai important este ca respectiva ordonanta, care de altfel a si fost motiv de blocaj in tratativele cu Fondul, a incalcat norme imperioase stabilite de Uniunea Europeana. Cu alte cuvinte, ordonanta de urgenta este ilegala. Cel putin atata vreme cat Romania este membru al acestui organism. Pentru ca nu avem voie, sub nicio forma, sa edictam acte normative care contravin celor stabilite la nivel european. Ce se intampla? Cum se explica, obiectiv vorbind, o asemenea brambureala?

Un guvern din ce in ce mai impopular, sustinut de un presedinte aplaudat doar de 9 la suta dintre alegatori, scoate legi pe banda rulanta. In timp ce opozitia afirma din ce in ce mai insistent ca, in ziua in care va veni la putere, fiecare act normativ, din cele aflate in disputa, va fi schimbat. Criza din Parlament, declansata ca efect al unei crize generale politice, lipsa cronica de credibilitate a majoritatii din Parlament, care scoate legi cu forcepsul, vor genera relativ curand, prin efectul lor pervers, o adevarata sarabanda legislativa. Care alunga, inca de pe acum, investitorii. Pe cei putini care ar mai putea veni.