O LEGE NEOBISNUITA

Cum se acordă cetățenia română, conform actualei legi 21/1991:

Articolul 8
(1) Cetățenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin, dacă îndeplinește următoarele condiții:a) s-a născut și domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deși nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază în condițiile legii pe teritoriul statului român de cel puțin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit și conviețuiește cu un cetățean român, de cel puțin 5 ani de la data căsătoriei;
b) dovedește, prin comportament, acțiuni și atitudine, loialitate față de statul român, nu întreprinde sau sprijină acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale și declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acțiuni;
c) a împlinit vârsta de 18 ani;
d) are asigurate în România mijloace legale pentru o existență decentă, în condițiile stabilite de legislația privind regimul străinilor;
e) este cunoscut cu o bună comportare și nu a fost condamnat în țară sau în străinătate pentru o infracțiune care îl face nedemn de a fi cetățean român;
f) cunoaște limba română și posedă noțiuni elementare de cultură și civilizație românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viața socială;
g) cunoaște prevederile Constituției României și imnul național.

Legea inițiată de PSD introduce un alineat nou, a1, care ar urma să devină b, după renumerotare, și care prevede, sec, că cetățenia română poate fi obținută și de către persoana care:

” a)’ este căsătorită și conviețuiește în străinătate cu un cetățean român, de cel puțin 10 ani de la data căsătoriei”.

Altfel spus, în noua formă, legea ar permite străinilor căsătoriți cu români să obțină cetățenia țării noastre chiar fără să fi călcat vreodată pe aici.

Cum argumentează PSD, în expunerea de motive:

”În ultimele decenii, mulți cetățeni români s-au căsătorit cu cetățeni străini și locuiesc în afara țării, Soții acestora, cetățeni străini, deși nu au domiciliat niciodată în România, au învățat limba română, împărtășesc valori și tradiții românești, dovedesc cunoaștere și interes pentru cultura și istoria poporului român, sunt atașați civilizației noastre. Unii dintre ei dovedesc, prin atitudine, loialitate față de statul român și ar dori să dobândească cetățenia română, dar legea cetățeniei în vigoare le condiționează îndeplinirea acestei dorințe de o ședere îndelungată pe teritoriul României, ceea ce, în condițiile mobilității accentuate a oamenilor în societatea moderna, face practic imposibilă această opțiune, lipsind statul român de cetățeni care ar putea avea contributii importante la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești, În cadrul acestor familii mixte, însăși conviețuirea îndelungată a soților creează premisele unor legături spirituale strânse ale soților cetățenilor români, cu tradițiile și cultura românească, iar acordarea cetățeniei române, la cererea acestora, ar însemna transformarea acestor legături spirituale strânse, în raporturi de cetățenie cu statul român”.

Spuneam că sunt șanse mari ca prevederea dorită de PSD să fie o premieră europeană, dacă nu chiar mai mult de atît.

Spania e o țară democrată și civilizată care nu permite măcar dubla cetățenie, cu excepția cetățenilor cîtorva state. La fel Japonia. Ori Germania, care greu s-a lăsat convinsă acum cîțiva ani să facă derogări strict pentru cetățenii statelor UE și cei elvețieni, dar care dă semne că ar vrea să revină asupra deciziei. Multă vreme, în Germania, copiii cu părinți străini aveau la naștere ambele naționalități, dar erau nevoiţi să aleagă doar una dintre ele la vârsta de 23 de ani.

Obținerea cetățeniei unui stat e considerată un lucru foarte serios și tratat cu toată responsabilitatea.

Sunt țări (Australia spre exemplu) care nu acordă automat și necondiționat cetățenia copiilor unor cetățeni australieni. India permite dublă cetățenie, dar fără acordarea de drepturi cetățenești depline. Există state care recunosc de principiu cetățeniile multiple, dar nu și prin legi, ceea ce înseamnă că pot face abstracție de statutul de cetățean al altei țări al unui cetățean propriu, după bunul plac. Franța permite mai multe cetățenii din 2009. Austria, Elveția, Luxemburg, Andorra, Monaco nu permit dubla cetățenie, iar alte state, precum Belgia, au prevederi extrem de stufoase. Cetățenia israeliană e teribil de greu de obținut și exemplele pot continua.

Șederea pentru o perioadă minimă anume pe teritoriul unei țări e cam peste tot o condiție sine qua non a acordării cetățeniei acelei țări. Perioada poate fi mai scurtă în cazul existenței unei căsătorii cu un cetățean al respectivei țări. Nașterea pe teritoriul unei țări străine aduce automat cetățenia în multe state, dar nu și în altele.
În esență, fiecare țară are libertatea de a decide propriile norme privind acordarea cetățeniei, ținînd cont și de eventuale condiții specifice. Estonia, spre exemplu, nu permite cetățenia dublă pentru a bara accesul rușilor la ea.

Ideea PSD de a deschide poarta cetățeniei române pînă și celor care nu au călcat vreodată pe aici – fără a avea nici origini istorice la noi, prin înaintași – este, în opinia noastră, suspect de generoasă și nemaiîntîlnită.

Grație acestei legi, ar putea obține, bunăoară, cetățenia română un mare număr de locuitori din Orientul Mijlociu, știut fiind cîte românce s-au căsătorit cu arabi în era comunistă și i-au urmat în țările de origine. Nu doar partenerii lor de viață, ci și ai copiilor și nepoților lor ar putea beneficia de legea PSD, pentru că, automat, copiii acelor românce primeau cetățenie română din naștere. Cît despre manifestarea de la distanță a ”loialității” față de statul român, iarăși e o chestiune care merita explicată mai profund de către inițiatorii legii.

O lege cu dedicație specială? Și dacă da, pentru cine? (Bogdan Tiberiu Iacob)