Acest OUG, care le dădea ofițerilor de informații dreptul de a efectua acte de cercetare penală, fusese deja declarată neconstituțională încă de acum șase ani, însă problema nou apărută este că și legea care ar fi trebuit să îndrepte ordonanța a fost, la rândul ei, declarată neconstituțională.
Motivarea CCR din decizia 55/2022 releva că celebrul Centru Național de Interceptare a Comunicațiilor din cadrul SRI funcționează cu încălcarea Constituției, fiind înființat prin hotărâre CSAT, care nu are putere de lege.
După decizie, ministrul Justiției a declarat pentru presă că decizia CCR din februarie vizează doar anumite paragrafe din lege, în timp ce altele, care ar permite continuarea activității CNIC, au fost declarate constituționale. De aici, confuzie maximă pe subiect.
Diverse voci au opinat, după decizia CCR, că din momentul publicării deciziei în Monitorul Oficial, SRI ar pierde în viitor dreptul de mai face orice fel de interceptări în orice fel de spețe.
Într-un interviu acordat Aleph News, cel care s-a ocupat direct de respectiva decizie, fostul judecător Daniel Morar, aruncă însă o bombă nucleară, prezentînd o interpretare simplă și concisă a deciziei CCR și spulberînd floricelele croșetate în spațiul public de ministerul Justiției.
„Problema Centrului este că el nu există din punct de vedere legal. Și o să mă explic. Prima referință la Centrul Național de Interceptări a apărut în 2016 prin Ordonanța Prună. CNIC-ul, ca structură ca atare în cadrul SRI, funcționează ca atare de 20 de ani, din 2002. Însă el funcționează în baza unei hotărâri CSAT, adică hotărâri clasificate, secrete. Care nu e lege. Este act administrativ. Funcționează pe baza ordinelor și regulamentelor date de directorul SRI. Dar până și în cele 2 hotărâri – care sunt secrete – se precizează expres că acest Centru este Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor în domeniul securității naționale. Deci nu se prevede nicidecum că el își desfășoară o activitate și în domeniul judiciarului. Pentru că punerea în executare a unor mandate în dosarele penale ține de domeniul judiciarului și nu de securitatea națională. Când în 2022, când s-a aprobat legea care a aprobat Ordonanța, Curtea a analizat acest aspect, a constatat că nu știm de acest Centru decât faptul că el există și că el face interceptările. Și face asta de 20 de ani”, a declarat Daniel Morar.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.