Reteaua Corect

Moment istoric: Moldova și Ucraina au primit statutul de țări candidate la aderarea la UE

Ucraina și Republica Moldova au primit statutul de țări candidate la aderarea la UE. Decizia „istorică” a fost luată în unanimitate joi seara de liderii UE, a anunțat președintele Klaus Iohannis, scrie Digi24.

ACTUALIZARE 22:30 Președintele Klaus Iohannis a declarat joi seara că prin acordarea statutului de candidat pentru Ucraina și Republica Moldova s-a schimbat paradigma lărgirii UE, iar politica de extindere a primit un nou implus, calificând decizia liderilor UE drept „un mare pas” și un demers istoric.

„Cred că Ucraina, Moldova și Georgia au primit un nou implus și sunt convins că toți se vor pune pe treabă, pentru a pune în practică reformele și proiectele care sunt încă necesare pentru a face următorul pas. Le felicit. Îmi doresc ca acest drum să fie rapid, bun, încununat de succes”, a spus președintele în declarațiile de presă susținute la încheierea reuniunii liderilor UE.

Citiți și: Reacțiile liderilor europeni după ce Ucraina și Republica Moldova au primit statutul de țări candidate la aderarea la UE

O fotografie emoționantă

O fotografie emoționantă a vicepremierului ucrainean Olha Stefanișina, care a făcut o campanie intensă pentru statutul de candidat al Ucrainei, dovedește, de altfel, impactul acestei decizii a liderilor UE asupra Ucrainei. Oficialul ucrainean este susprinsă în biroul ei, cu fața în palme și cu un șervețel între degete, ștergându-și, evident, lacrimile:

olga sefanisina reactie statut candidat - fbVicepremierul ucrainean Olha Stefanișina a fost copleșită de emoție în momentul în care liderii UE au anunțat oficial că Ucrainei i se acordă statutul de stat candidat la aderarea la UE Foto: Facebook

Zelenski și Maia Sandu, primele reacții

ACTUALIZARE 22.10 Președinții Volodimir Zelenski și Maia Sandu salută decizia de acordare a statutului de țări candidate la aderarea la UE pentru Ucraina și Republica Moldova.

„Acesta este un moment unic şi istoric în relaţiile dintre Ucraina şi UE”, a salutat Zelenski într-o postare pe Twitter, spunând că, în opinia sa, „viitorul Ucrainei se află în UE”.

„Zi istorică pentru Moldova: Consiliul European ne-a oferit statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pornim pe drumul spre UE, care va aduce moldovenilor mai multă bunăstare, mai multe oportunități și mai multă ordine în țara lor”, a scris, la rândul său, pe Facebook, Maia Sandu.

Klaus Iohannis: O realizare istorică

ACTUALIZARE 21:30 „O realizare istorică astăzi, când Consiliul European a acordat statutul de candidat pentru Ucraina și Republica Moldova. Am ajuns la această decizie excepțională în urma unui sprijin puternic și a unor demersuri intense din partea României. Am acordat, de asemenea, perspectiva europeană Georgiei, făcând pași importanți înainte”, a scris pe Twitter președintele Klaus Iohannis.

 

„Această decizie aduce speranță și încredere în viitorul european pentru oamenii din aceste țări și reprezintă o mare responsabilitate pentru liderii lor. România este gata să continue să susțină Ucraina, Moldova și Georgia pe drumul lor european”, adaugă președintele Iohannis.

La rândul său, premierul Nicolae Ciucă a salutat pe Twitter „decizia istorică” și promite că România rămâne fermă în sprijinul acordat cetățenilor Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei pe calea lor europeană.

 

Citiți și: Klaus Iohannis: Îmi doresc tare mult ca, într-un termen rezonabil, România și Moldova să fie împreună în UE

Charles Michel: Felicitări Volodimir Zelenski și Maia Sandu!

Președintele Consiliului UE, Charles Michel, a scris, la rândul său, pe Twitter despre decizia luată de liderii UE, calificând-o drept „moment istoric” și felicitându-i pe șefii celor două state, Volodimir Zelenski și Maia Sandu

 

Săptămâna trecută, trei mari puteri ale UE - Germania, Franța și Italia - au spus că sunt de acord cu statutul de candidat pentru Ucraina, deși cu unele condiții suplimentare. Comisia Europeană a recomandat, de asemenea, o abordare similară. La rândul său, Moldova este văzută ca având mai multe șanse decât Georgia de a primi statutul de candidat la aderare, bucurându-se atât de sprijinul Comisiei, cât și al Germaniei, Franței și Italiei.

Georgia „este pregătită să lucreze cu determinare” pentru a obține și ea statutul de candidat la UE

Președinta georgiană Salome Zurabișvili a declarat joi că țara sa este hotărâtă să facă pașii necesari pentru a obține statutul de candidat la Uniunea Europeană, pe care liderii europeni nu l-au acordat joi.

„Suntem pregătiți să lucrăm cu determinare în următoarele luni pentru a obține statutul de candidat”, a declarat Zurabișvili pe Twitter, după ce liderii UE au recunoscut totuși „perspectiva” de a adera la bloc într-o zi.

 

Macron nu renunță la ideea unei anticamere a UE

Președintele francez Emmanuel Macron a profitat de summitul UE pentru a-și promova propunerea de a crea o așa-numită Comunitate Politică Europeană care să consolideze relația blocului european cu țările care nu fac parte din UE sau cu țările candidate, cum ar fi Ucraina și Republica Moldova.

„Nu trebuie să locuim cu toții în aceeași casă, dar împărțim aceeași stradă”, a spus el, menționând că „intimitatea strategică” a Europei nu trebuie să fie subminată.

emmanuel macron si musca buza profimedia-0702240397Emmanuel Macron nu renunță la ideea unei anticamere pentru UE Foto: Profimedia Images

Macron a mai spus că UE trebuie „să dea o mână de ajutor” Ucrainei după ce NATO a respins aderarea acestei țări, potrivit Politico.

Salutând ceea ce a numit „decizia istorică” de a acorda Ucrainei și Republicii Moldova statutul de candidate la UE, președintele francez a spus că UE „datora” asta poporului ucrainean și Republicii Moldova. Pe de altă parte, el a avertizat că procesul de aderare va fi exigent și a recunoscut că decizia este legată de contextul războiului Rusiei în Ucraina: „Este politică, știu foarte bine asta”.

Acordarea statutului oficial de candidat la UE pentru Ucraina va da un impuls moral extraordinar unei țări care se află deja în a patra lună de război împotriva forțelor rusești care au invadat-o. Numeroși oficiali și diplomați ai UE recunosc că, fără acest război, ar fi fost aproape de neconceput ca cererea de aderare a Ucrainei la UE să avanseze atât de rapid, scrie Politico.

Premierul Slovaciei: A fost o atmosferă „complet nouă” în Consiliul European

Premierul Slovaciei, Eduard Heger, a declarat pentru POLITICO că discuția cu liderii din Balcanii de Vest a fost „foarte onestă”, iar acesta a fost aspectul bun al întâlnirii. Trebuie să realizăm că s-au întâmplat multe lucruri de la ultimul summit de acest gen, a spus el, referindu-se la invazia Rusiei în Ucraina. Există acum o atmosferă „complet nouă” în cadrul Consiliului European, a arătat el.

„Aș spune că acesta este un nou Consiliu European în acest moment, care cred - și am spus asta tuturor liderilor din țările din Balcanii de Vest - că reprezintă o speranță pentru ei că lucrurile se vor schimba. De fapt, ele sunt deja schimbate. Iar noi le transmitem un semnal puternic și lor și vorbim serios. Liderii europeni și-au luat angajamentul că se vor strădui cu adevărat ca să facă Europa măreață din nou”, a spus Eduard Heger folosind cunoscutul slogan de campanie cu care Donald Trump câștiga alegerile prezidențiale în 2016.

Semnificațiile deciziilor UE. O nouă eră pentru blocul comunitar?

Deși Ucraina ar putea avea nevoie de mai mult de un deceniu pentru a adera în cele din urmă la blocul comunitar, decizia de a o accepta în mod oficial ca țară candidată este un simbol al intenției UE de a pătrunde și mai mult în teritoriul fostei Uniuni Sovietice, comentează Reuters.

„Poporul ucrainean face parte din familia europeană. Viitorul Ucrainei este alături de UE”, a declarat Josep Borrell, șeful politicii externe a blocului comunitar. „Ziua de astăzi marchează începutul unei lungi călătorii pe care o vom parcurge împreună”, a adăugat el.

Invazia Rusiei în Ucraina a determinat Kievul să solicite în mod oficial statutul de candidat, iar UE să accelereze aprobarea sa.

Pe de altă parte, la șase ani după ce britanicii au votat pentru ieșirea din UE, vecina Ucrainei, Republica Moldova, primește și ea statutul de candidat, iar Georgiei, un alt stat ex-sovietic, i s-a spus că va obține același lucru după ce va îndeplini mai multe condiții.

Liderii UE au subliniat că aceste țări vor avea multe „teme de făcut” și că, după ce au dat startul celei mai ambițioase extinderi de când statele est-europene au aderat după Războiul Rece, este posibil ca blocul comunitar să fie nevoit să își schimbe modul de funcționare pentru a face față.

Unda verde primită de aceste două state este un semnal pentru Rusia că Ucraina, dar și alte țări din fosta Uniune Sovietică, nu sunt obligate să rămână în sfera de influență rusă, a declarat joi pentru Reuters ambasadorul Ucrainei la UE, Cențov Vsevolod.

Însă, în spatele retoricii triumfătoare privind acordarea statutului de candidat pentru Ucraina și Republica Moldova, există îngrijorare în cadrul UE cu privire la modul în care blocul poate rămâne coerent în timp ce continuă să se extindă. După ce a început în 1951 ca o organizație formată din șase țări pentru a reglementa producția industrială, UE are acum 27 de membri care se confruntă cu provocări complexe, de la schimbările climatice și ascensiunea Chinei până la un război la propria ușă.

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat în această săptămână că UE trebuie „să își reformeze procedurile interne” pentru a se pregăti pentru aderarea noilor membri, subliniind necesitatea ca problemele-cheie să fie convenite cu majoritate calificată, și nu în unanimitate.

Cerința unanimității frustrează adesea ambițiile UE, deoarece statele membre pot bloca deciziile sau le pot atenua.

Pe de altă parte, acordarea pe repede înainte a statutului oficial de candidate la aderare pentru Ucraina și Moldova a stârnit nemulțumirea statelor din Balcanii de Vest și a intensificat sentimentul de marginalizare a acestei regiuni, ceea ce implică riscul pentru UE ca Rusia și China să-și extindă influența în regiunea Balcanilor.

În ciuda faptului că a fost zguduită în ultimii ani de o criză a migranților, precum și de Brexit, Uniunea Europeană rămâne populară, un sondaj din această săptămână arătând că aprobarea pentru apartenența la UE este la cel mai înalt nivel din ultimii 15 ani. Însă nemulțumirea publică crește din cauza inflației și a unei crize energetice, în condițiile în care Rusia își restrânge livrările de gaze ca răspuns la sancțiunile impuse din cauza acțiunilor sale în Ucraina - probleme ce vor fi discutate în cea de-a doua zi a summitului european, vineri.

Liderii UE încearcă să împace țările supărate din Balcanii de Vest

ACTUALIZARE 20:50. Criticile liderilor din Balcanii de Vest cu privire la modul în care aderarea țărilor lor este tratată de UE par să fi ajuns la urechile celor 27 de șefi de stat și de guvern din UE, care și-au prelungit discuțiile, joi seara, reflectând asupra reacțiilor primite astăzi.

Un diplomat de rang înalt care a monitorizat discuțiile a remarcat că șefii UE s-au simțit obligați să reflecteze asupra feedback-ului primit de la colegii lor, iar discuția s-a prelungit, pentru că sunt diverse aspecte de luat în considerare. Printre acestea se numără blocarea de către Bulgaria a negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord și starea generală a democrației și a reformelor administrative din Bosnia și Herțegovina.

European Council - Eu Western Balkan Summit Meeting Thursday, Brussels, Belgium - 23 Jun 2022Liderii din UE au avut mai întâi un summit cu omologii lor din Balcanii de Vest Foto: Profimedia Images

Discuția prelungită a avut ca efect concret amânarea deciziei istorice, așteptată pe scară largă, de acordare a statutului de candidat la UE Ucrainei și Republicii Moldova. Este posibil ca acest lucru să fie intenționat, liderii încercând să demonstreze o preocupare reală față de ritmul lent al aderării națiunilor din Balcani, înainte de a da semnalul bucuriei la Kiev și Chișinău. În fapt, Ucraina și Republica Moldova vor fi pur și simplu la coada aderării, fără nicio garanție cu privire la momentul în care, sau dacă, vor începe vreodată discuțiile oficiale de aderare, scrie politico.eu.

De altfel, Bosnia și Herțegovina pare să fi ajuns în mod neașteptat în prim-planul discuțiilor liderilor în această seară, oficialii lucrând la reformularea concluziilor privind această țară. Potrivit unui nou draft văzut de POLITICO, liderii iau în considerare posibilitatea de a declara că UE este pregătită să acorde statutul de țară candidată Bosniei și Herțegovinei după ce această țară va realiza un set substanțial de reforme. În acest scop, Consiliul European invită Comisia Europeană să raporteze fără întârziere Consiliului despre stadiul punerii în aplicare a celor 14 obiective-cheie stabilite. Consiliul European promite să revină după aceea asupra acestei chestiuni.

Spania sprijină aderarea Ucrainei și Moldovei la UE

ACTUALIZARE 19:00 Premierul spaniol, Pedro Sanchéz, a declarat că va fi un summit „istoric”, deoarece în dezbatere va fi revitalizarea procesului de aderare la UE.

El a confirmat sprijinul Spaniei pentru aderarea Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei la UE și a declarat că Spania va fi, de asemenea, deschisă la propunerile de integrare a Bosniei și Herțegovinei în UE, în viitor.

Premierul spaniol a mai spus că dorește ca discuțiile liderilor să se concentreze și asupra consecințelor economice ale războiului din Ucraina, în special asupra creșterii prețului la energie electrică. Sanchez este în favoarea intervenției statului pe piața energiei electrice, inclusiv plafonarea prețurilor la gaze, și a unei reforme la nivel european.

Roberta Metsola: Nu țineți Balcanii de Vest în umbra unui blocaj!

Președinta Parlamentului European Roberta Metsola a empatizat joi cu țările din Balcanii de Vest, după ce o blocajul în privința aderării Macedoniei și Bulgariei de Nord la UE se menține.

„Înțeleg frustrarea și sentimentul că o țară face doi, trei pași, uneori 15 pași înainte și apoi este ținută în urmă sau pusă într-un pachet care nu este corect”, a declarat Metsola după reuniunea care nu a putut rezolva disputa între Macedonia de Nord și Bulgaria și care care contribuie la blocarea și altor țări candidat din regiune.

Metsola a declarat că le-a spus liderilor Consiliului European că dorește să „vadă progrese” în negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și Albania, precum și în ceea ce privește liberalizarea vizelor pentru cetățenii din Kosovo.

„Cred că ceea ce nu ne putem permite astăzi este ca, în acest moment istoric de acordare a statutului de candidat pentru Ucraina și Moldova, să fie ținute în umbra unui blocaj acele țări care așteaptă de foarte mult timp”, a afirmat Metsola.

Bulgaria își menține „veto”-ul față de aderarea Macedoniei de Nord

ACTUALIZARE 18:10 Liderii UE nu au reușit să treacă peste obiecția Bulgariei privind aderarea Macedoniei de Nord la blocul comunitar, iar liderii din Balcanii de Vest sunt supărați pe modul în care au fost blocate aspirațiile UE ale întregii regiuni.

Speranțele că summitul de astăzi al liderilor din Balcanii de Vest și din UE ar putea duce la un compromis între Bulgaria și Macedonia de Nord au fost rapid spulberate, în ciuda unui ultim efort al președinției franceze a Consiliului UE de a veni cu o propunere pentru a ieși din impas.

„Voi fi direct”, a declarat Dimităr Kovacevski, prim-ministrul Macedoniei de Nord. „Ceea ce se întâmplă acum este o problemă gravă și o lovitură serioasă pentru credibilitatea Uniunii Europene”, le-a spus el reporterilor, vizibil supărat.

Premierul Albaniei: Bulgaria face UE „impotentă”

La rândul său, premierul albanez Edi Rama a criticat Bulgaria și întregul proces de extindere a UE.

„Bulgaria este o rușine, dar nu este vorba doar de Bulgaria”, a spus el. „Motivul este spiritul viciat al extinderii. Spiritul său total viciat. Bulgaria este cea mai uimitoare expresie a acestuia. Spiritul extinderii a trecut de la o viziune comună asupra unei întregi comunități la ținerea în captivitate (a unor țări) de către state membre individuale”, a declarat Edi Rama. 

Bulgaria a făcut ca UE să devină „impotentă”, a adăugat premierul albanez.

Citiți și: Premierul Albaniei critică UE pentru că nu acordă țării sale statutul de candidat: „Un spectacol înfricoșător de neputință”

Premierul olandez estimează la 50-60 la sută șansele unei deblocări 

„Nimic nu este vreodată ușor în Balcani, dar aici cred că s-ar putea să vedeți o șansă de 50-60 la sută de a se ajunge la un progres săptămâna viitoare”, a declarat premierul olandez Mark Rutte, după ce întâlnirea liderilor UE cu reprezentanții statelor candidate la aderare din Balcanii de Vest i-a lăsat pe aceștia din urmă supărați.

„În ceea ce privește Moldova și Ucraina, s-au făcut mai multe progrese, suficiente pentru a se ajunge decizia de a acorda statutul de candidat. Dar apoi, pentru ca negocierile să înceapă efectiv, mai trebuie să se întâmple multe”, a punctat Rutte.

„Georgia este cu un pas în urmă”, a mai spus el. „Paharul este pe jumătate plin, nu pe jumătate gol”, a adăugat premierul Țărilor de Jos, încercând să imprime un spirit optimist.

Liderii PPE așteaptă un „moment istoric”

ACTUALIZARE 16:10 Responsabili europeni din cadrul Partidului Popular European (PPE) aşteaptă "un moment istoric" la summitul Consiliului European în privinţa acordării statutului de ţară candidată Ucrainei şi Republicii Moldova.

"Astăzi deschidem uşa Uniunii Europene pentru Ucraina şi Republica Moldova, este cu adevărat un moment istoric", a spus Manfred Weber la sosirea la summitul PPE de joi, primul pe care îl conduce în calitate de preşedinte al formaţiunii paneuropene.

Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a spus şi ea că "astăzi este o zi istorică pentru Europa, este ceva de care ar trebui să fim mândri".

"PE a cerut de multă vreme acordarea statutului de ţari candidate, încă de la începutul invaziei brutale a Rusiei, Ucrainei şi Moldovei. Salutăm textul din draftul de concluzii ale Consiliului European care menţionează exact acest lucru şi rolul care îi este acordat Georgiei", a spus Metsola la venirea la summitul PPE.

"Este un moment istoric. UE nu s-a ferit niciodată de extindere şi extinderea pe timp de război ne va întări poziţia din punct de vedere al securităţii şi geopolitic", a mai spus ea, citată de Agerpres.

Președinta Parlamentului European este „optimistă, dar prudentă”

Întrebată dacă se aşteaptă la surprize în ceea ce priveşte decizia anticipată a Consiliului European, ea a răspuns că este "optimistă, dar prudentă". Ea a ţinut însă să menţioneze că "atmosfera, unitatea pe care am văzut-o în ultimele luni, este ceva ce-mi dă gânduri pozitive privind ceea ce se va întâmpla astăzi şi mâine".

Cu acelaşi prilej, ea a afirmat că a reiterat, la summitul cu liderii din Balcanii de Vest, "nevoia de a deschide negocieri cu Albania şi Macedonia de Nord şi de a vorbi serios despre liberalizarea vizelor pentru Kosovo".

David McAllister, preşedintele Comisiei Afaceri externe a Parlamentului European (AFET), a spus că speră sincer că Ucraina şi Republica Moldova vor primi statutul de ţări candidate.

"Este un moment istoric, să sperăm că liderii Celor 27 vor lua această decizie şi, de asemenea, ca Georgia să primească statut de ţară candidată, cu exigenţa de a îndeplini o serie de precodinţii", a afirmat McAllister, care a condus o misiune a PE în Ucraina înainte de începutul invaziei ruse.

Întrebat dacă ucrainenii sunt gata să înceapă procesul de aderare la UE, eurodeputatul PPE a răspuns că "acordarea statutului de ţară candidată este începutul procesului de extindere".

"Va dura, dar în cele din urmă Ucraina va trebui să îndeplinească condiţiile de aderare ca orice altă ţară. Dar suntem gata să sprijinim Ucraina, (...) bărbaţii şi femeile care îşi apăra ţara în acest război de agresiune a Rusiei îşi apără nu numai ţara, ci şi valorile europene. De aceea acest moment este puternic simbolic şi un semn de solidaritate", a subliniat preşedintele Comisiei AFET a PE.

El a reiterat că trebuie să se continue să se acorde atenţie Balcanilor de Vest pentru că "nimeni nu este mai aproape legat de UE, cultural, geografic şi istoric decât cei şase parteneri ai noştri din Balcanii de Vest".

"Procesul de extindere trebuie să rămână credibil. Asta înseamnă că ambele părţi să-şi respecte promisiunile pe care le-au făcut", a mai spus el.

Summit UE - Balcanii de Vest. Iohannis: „Unii dintre lideri și-au exprimat speranța, frustrarea, încurajarea. Multă emoție"

ACTUALIZARE 15:30 Klaus Iohannis a declarat, joi, la sfârșitul Summitului UE-Balcanii de Vest că procesul de integrare a regiunii balcanice este accelerat, nefiind însă o concluzie oficială a întâlnirii liderilor UE cu cei din Serbia, Albania, Kosovo, Muntenegru, Bosnia-Herțegovina și Macedonia de Nord. Șeful statului spune că „unii dintre lideri și-au exprimat speranța, frustrarea, încurajarea deci și multă emoție în această întâlnire”.

„În această dimineață am avut o întâlnire importantă, un summit convocat pentru a discuta situația din Balcanii de Vest. A fost o întâlnire pe care aș califica-o ca o întâlnire bună și concluzia mea este - fiindcă nu există concluzii ale summitului - că toată lumea a înțeles că trebuie să avansăm un pic mai repede cu procesul de integrare pentru Balcanii de Vest.

Sigur, situaţiile sunt diferite de la o ţară la alta, dar eu, personal, sunt convins că trebuie să accelerăm şi m-am exprimat că pentru toţi trebuie să avem curajul să facem următorul pas”, a spus preşedintele, referindu-se la statutul de candidat sau la începerea efectivă a negocierile de aderare.

„Pentru unii, următorul pas înseamnă să primească statutul de candidat. Pentru alții următorul pas înseamnă să înceapă efectiv negocierile de aderare și a.ș.m.d. Summa summarum, atmosfera a fost totuși una bună, chiar dacă din motive lesne de înțeles unii dintre lideri și-au exprimat speranța, frustrarea, încurajarea deci și multă emoție în această întâlnire.

Extraordinary European Summit in Brussels.Klaus Iohannis participă la Consiliul European. Liderii UE discută cererile de aderare ale Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei. Foto: Profimedia

Iohannis: Sprijinim aderarea Republicii Moldova și a Ucrainei la UE

Tema propriu-zisă va fi reluată formal și în formatul Consiliului European. Avem în această după-amiază câteva teme dar una dintre ele este de o importanță deosebită. Este vorba despre a discuta solicitările de a deveni stat candidat ale Moldovei, Ucrainei și Georgiei. Pe această temă Comisia Europeană a emis un punct de vedere săptămâna trecută prin care propune ca Ucraina și Moldova să primească statutul de candidat iar Georgia să primească un statut care declară că sprijinim aspirațiile europene dar că este nevoie de un progres mai vizibil.

Am sprijinit din capul locului solicitările acestor 3 state. Voi exprima azi punctul de vedere al României – noi susținem, sprijinim și salutăm punctul de vedere al Comisiei, care este unul corect, reflectă situația din teren. Este un punct de vedere care vine cu câteva noutăți, procedural vorbind.

Comisia propune să se acorde pentru Moldova și Ucraina statutul de candidat, dar până la începerea propriu-zisă a negocierilor de aderare trebuie să îndeplinească o serie de condiții care sunt enumerate. Cred că este foarte bine așa. Această abordare a Comisiei a reușit să aducă o mișcare pozitivă în întreaga politică de extindere a UE. Ea poate să ducă, prin analogie, la o creștere a vitezei și pentru alte candidaturi și proceduri.

Avem și teme importante noi, cum ar fi comunitatea politică propusă de Franța. Această comunitate nu dorește să fie un substitut sau un pas intermediar sau un înlocuitor pentru extindere. Dorește să creeze o comunitate politică care discută problemele care ne ocupă pe noi europenii, care se vor apleca asupra politicii externe, asupra securității energetice ș.a.m.d.

Mâine vom avea un Euro-Summit în format extins în care vom discuta chestiuni legate de economie și Zona Euro, summit la care vom participa și noi”, a declarat Klaus Iohannis.

Continuarea și video pe Digi24

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.