Reteaua Corect
Adrian Severin

Miopie geopolitica si inconsecventa morala

Scris de Adrian Severin in 14 Mai 2012 la 13:31, in Politics. 261 vizualizari Intra in discutie Tagurigeopolitica, inconsecventa, miopie, Morala shortlinkhttp://crct.ro/nhqW

Analizand progresiva izolare internationala a Ucrainei, ziarul Financial Times relata ca un Summit al statelor din centrul si estul Europei care urma sa se desfasoare la Kiev a fost contramandat intrucat mai multi sefi de state si guverne au declinat invitatia. Motivul oficial al refuzului de participare a fost, in majoritatea cazurilor, protestul fata de condamnarea penala a fostului prim ministru ucrainean si lider al „revolutiei portocalii” Iulia Timosenko. Printre tarile care au refuzat participarea invocand explicit respectivul motiv era mentionata si Romania (sic!).

In aceeasi grupa cu Romania se afla si Germania dar nu Polonia. Cea din urma era inclusa printre statele care fie nu raspunsesera (inca) invitatiei Kievului fie gasisera o scuza diplomatica spre a evita elegant participarea si a menaja gazda.

Sa reamintim ca in 1997 Romania a stabilit un parteneriat aprofundat cu Polonia si, in siajul acestuia, o trilaterala Romania-Polonia-Ucraina, entuziast salutata de partenerul sau strategic, SUA. Atat parteneriatul cat si trilaterala, chiar daca nu au fost permanent active, au fost reconfirmate de guverne succesive. Ultima data a facut-o Presedintele Basescu insusi. In contrast, Romania a ratat toate incercarile de a realiza un parteneriat strategic cu Germania, relatiile dintre Bucuresti si Berlin fiind in prezent la una dintre cele mai scazute cote. Germania, insa, intretine o vibranta relatie strategica cu Rusia, in conditiile in care pozitia Kremlinului fata de Cotroceni este in cel mai bun caz rece spre gheata.

Ucraina este cel mai mare vecin al Romaniei si probabil cel mai inzestrat cu argumente strategice. Nu numai ca ea separa geografic Romania de Rusia dar este esentiala in rezolvarea crizei transnistrene (Ucraina face parte din formatul 5+2 al negocierilor pentru solutionarea crizei in timp ce Romania nu este acolo) si, intr-o perspectiva mai larga, apropierea sa de UE poate da un impuls vital integrarii europene a Moldovei; integrare in care, se spune, Romania ar avea un interes special. Sa mai adaugam ca Ucraina este principala tara de tranzit pentru gazul natural pe care Romania il importa, ca este o piata semnificativa si accesibila pentru produsele romanesti, ca reprezinta o piesa esentiala a echilibrului geo-strategic in vecinatatea estica a Romaniei si a UE, precum si ca, nu in ultimul rand, gazduieste o importanta minoritate romaneasca. Daca nimic din toate acestea nu ar fi, inca ar mai ramane valabila observatia populara referitoare la intelepciunea lupului care nu ar ataca niciodata pe o raza de un kilometru in jurul vizuinii sale caci vecinii sunt ultimii cu care trebuie sa ai relatii tensionate. (Desigur, este vorba despre lupul de padure iar nu despre lupul de mare.)

Bucurestiul explica acest abandon strategic prin superioritatea valorilor morale pe care le-ar apara atunci cand critica Ucraina si coopereaza la izolarea sa. Este acuzata, in acest context, practica ucraineana a implicarii justitiei in lupta politica interna. Mai concret este vorba despre inadmisibila urmarire penala, judecare si condamnare la inchisoare a oponentilor politici pentru fapte comise pe cand ei se aflau la guvernare si in exercitiul acesteia. Asemenea „procese politice” ar demonstra regresul grav al democratiei ucrainene si ar justifica nu numai refuzul finalizarii acordului de liber schimb si a tratatului de asociere dintre Ucraina si UE, ci si, iata, boicotarea cu caracter general a oricaror relatii politice cu Kievul. (Dupa nefericitul model al politizarii manifestarilor sportive unii au propus, deja, ca din aceleasi „ratiuni” sa fie boicotat si Campionatul european de fotbal care va fi gazduit partial de Ucraina.) „Proba cheie” a acestor acuze este incarcerarea fostului premier Timosenko, eliberarea sa fiind conditia sine qua non a normalizarii raporturilor cu Ucraina.

Este adevarat ca Ucraina mosteneste legislatia penala hiper-represiva a fostului sistem sovietic incriminand inclusiv decizii de oportunitate politica, in masura in care se apreciaza ca ele au adus atingere interesului public. De asemenea, vechea legislatie sovietica, extrem de restrictiva in materia gratierii si amnistiei, nu a fost inca amendata. Este bizar, insa, ca Romania ridica asemenea probleme in conditiile in care propria sa lege penala, fie ea si adoptata recent, nu face o distinctie clara intre ilegalitate si erorile politice de guvernare. Mai mult inca, sensibilitatile morale ale Bucurestiului sunt de neinteles atita timp cat fostului premier roman Adrian Nastase i s-a rezervat o soarta similara cu cea a omologului ucrainean. Sa arati cu degetul la Ucraina pe cand la tine acasa un fost demnitar de prim rang este condamnat de judecatori care in calitate de procurori participasera la intocmirea actului sau de acuzare, in cadrul unui proces in care martorii admisi ai acuzarii si ai apararii se afla intr-un raport de 970 la 5 (sic!), pe baza marturiei unui celebru interlop scutit de executarea pedepsei cu inchisoarea in schimbul unor aiuritoare declaratii confirmand acuzarea (de altfel, s-a dovedit ca multor martori procurorii le-au dictat si, practic, impus, depozitiile) si printr-o hotarare in care se afirma negru pe alb ca „nu exista nici o proba directa care sa confirme vinovatia inculpatului”, inseamna, cel putin, a arata inconsecventa morala. (Este interesant de notat, in context, si imprejurarea ca doamna Monica Macovei, care la Bucuresti pledeaza pentru condamnarea domnului Nastase, este la Bruxelles aparatoarea entuziasta si inflexibila a doamnei Timosenko.)

Unii observatori sustin ca fundamentul moral al pozitiei Bucurestiului s-ar gasi in obligatia de loialitate si fidelitate a Presedintelui Romaniei fata de tovarasii de idealuri portocalii de la Kiev cu care, dupa victoria „revolutiei” de aceeasi culoare in cele doua capitale, a legat o frumoasa prietenie. Remarca reliefeaza periculozitatea personalizarii politicii externe. Aceasta poate face ca relatiile personale sa devina mai importante decat interesele nationale. Or, abandonarea agendei geo-politice a statului de dragul sentimentelor si convingerilor personale este, in ordine nationala, imorala. Un om de stat trebuie sa le fie alaturi prietenilor dar prima sa datorie de fidelitate este fata de angajamentele si prioritatile tarii sale.

Lipsita, astfel, de alibiul criteriului moral Romania ar putea invoca presiunea externa. Poate functiona acest argument pana la acceptarea abanadonului intereselor geo-politice nationale? Polonia a dat un raspuns diferit dilemei.

Interesele strategice ale Poloniei, desi apasate de un trecut dureros, o leaga de Germania. Tocmai o atare legatura (mai exact dimensiunea sa economica si comerciala) explica de ce polonezii trec prin criza economica globala cu fruntea sus. Nu este mai putin adevarat, insa, ca, intr-un context geo-politic complicat, interesele nationale imping Polonia spre un parteneriat privilegiat cu Ucraina. Acest parteneriat are prioritate indiferent cine guverneaza la Kiev. Sprijinul consecvent al Poloniei intareste independenta Ucrainei si da consistenta perspectivelor ei europene, permitand totodata conturarea unui echilibru geo-politic stabil in vecinatatea estica a UE. Sprijinind Ucraina de pe pozitia de membru NATO si UE, Polonia nu numai ca micsoreaza posibilitatea unui „nou Munchen” (ca sa folosim expresia fostului Presedinte al SUA, George W. Bush) ci isi adjudeca si statutul de actor regional. Ar fi mai simplu si mai sigur daca un atare statut ar fi impartit cu Romania. Bazele partajului au fost stabilite. Ramane doar ca Bucurestiul sa decida ce carte joaca.

In ceea ce priveste Germania (ca si alti jucatori euro-atlantici), atitudinea fata de actualul guvern de la Kiev este dictata nu de considerente morale ci tot de ratiuni geo-politice. Pentru puterile globale sau cu ambitii globale Rusia este mai importanta decat Ucraina. Or, a deschide portile UE pentru presedintele Ianukovici si Partidul Regiunilor este egal cu a incalca monopolul „concesionat” Moscovei asupra relatiei cu acestea. Efectul secundar al unei asemenea incalcari ar fi pierderea controlului occidental asupra blocului portocaliu al Iuliei Timosenko, cu urmarea reducerii motivelor celui din urma de a se alinia exigentelor trans-ucrainene ale parteneriatului ruso-occidental. Iata cum impunitatea doamnei Timosenko a devenit o miza strategica fara vreo legatura cu justitia.

Este o miza pe care nu o are in acesti termeni nici Polonia nici Romania. De aceea ele trebuie sa spuna aliatilor lor ca daca, asa cum pretind, sunt preocupati de promovarea unor valori morale, aceasta se poate realiza numai dupa ce si in masura in care ecuatia geo-politica a fost rezolvata. Iar in formularea respectivei ecuatii sensibilitatile si realitatile strategice ale tuturor membrilor UE si NATO trebuie integrate. O astfel de integrare conduce la concluzia ca pentru moment suveranitatea Ucrainei este mai importanta decat armonizarea ideologica sau perfectionarea regimului sau politic intern.

Pe cand gandeam la aceste precepte care, in mod normal, guverneaza actiunea oamenilor de stat, mi-a cazut sub ochi o stire publicata in ziarul „USA Today”. Era vorba de faptul ca un tribunal din Coreea de Sud a condamnat la inchisoare un militar american care a violat o femeie coreeana. M-am interesat imediat daca a izbucnit vreun razboi diplomatic intre Seul si Washington si mi s-a spus ca parteneriatul strategic intre cele doua este mai solid ca niciodata. Mi-am amintit atunci de uciderea artistului roman Teo Peter si m-am intrebat de ce la Seul a fost posibil ceea ce nu a fost posibil la Bucuresti. Iata o intrebare la care elita politica romaneasca este chemata sa raspunda. Pentru ca raspunsul sa ne fie motiv de optimism el presupune debarasarea politicii romanesti atat de miopia geo-strategica cat si de inconsecventele morale. 

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.