Reteaua Corect

Jurnaliștii de la Rise Project dezvăluie cum a antrenat politicieni români „Mașinăria Uber”

Corespondența confidențială din interiorul Uber, gigantul american care a revoluționat transportul de persoane la nivel global, dezvăluie metode ilicite pentru cucerirea unor noi piețe. Jurnaliștii de investigație de la Rise Project fac o amplă anchetă ce vizează implicarea politicienilor români în această afacere, pe baza documentelor dezvăluite de publicația The Guardian, care a cooptat apoi în proiect organizația International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ) și parteneri media din 29 de țări. Între 2014 și 2016, reprezentanții Uber s-au întâlnit cu peste 100 de politicieni și decidenți din 17 țări, printre care Emmanuel Macron sau Joe Biden, precum și cu membri ai Parlamentului European și reprezentanți ai Comisiei Europene, pentru a pune în mișcare o uriașă mașinărie de influență.

Deși s-a promovat ca un pionier al revoluției digitale, Uber a apelat la practici vechi ca să obțină favoruri de la politicieni influenți.  Corporația a cheltuit sume importante pentru angajarea unei armate de consultanți externi care să pună în funcțiune mașinăria de influență a decidenților politici. 

Între 2014 și 2016, reprezentanții Uber s-au întâlnit cu peste 100 de politicieni și decidenți din 17 țări, printre care Emmanuel Macron sau Joe Biden, precum și cu membri ai Parlamentului European și reprezentanți ai Comisiei Europene.

Detaliile apar în proiectul global „The Uber Files”, o scurgere masivă de informații din arhiva corporației. Sunt peste 124.000 de fișiere care includ 83.000 de emailuri, mesaje text și alte documente din perioada 2013-2017.

Documentele au fost scurse publicației The Guardian care a cooptat apoi în proiect organizația International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ) și parteneri media din 29 de țări. RISE Project este partenerul din România al acestui proiect jurnalistic, care include peste 180 de jurnaliști din întreaga lume.

Documentele arată cum a decurs la noi în țară colaborarea dintre șefii Uber de la București, consultanții externi și demnitarii locali. 

Cei care deschid uși

Suntem în vara lui 2015, la câteva luni după ce Uber începuse să opereze printr-o filială în România și un angajat are deja vești proaste pentru șeful său. Îi trimite într-o seară de august un e-mail: 

“Vestea proastă este că Peter Imre, consilier local și pentru Ungaria, este mai important pentru operațiunea din București decât am crezut inițial. Face lucruri și deschide uși, dar pe termen lung reprezintă potențiale probleme (ego, expunere în presă, agendă proprie, legături informale cu părțile interesate și probabil cu biroul nostru” .

Cel care a trimis e-mailul este Ionuț Lăcustă – managerul de politici publice pe Europa Centrală și de Est al corporației Uber.

Ionuț Lăcustă s-a ocupat în perioada 2015-2017 de politicile publice pe Europa Centrală și de Est la Uber. Apoi s-a mutat la Glovo, unde se ocupă de același lucru. În trecut, a deținut funcții publice în două ministere. Între 2011 și 2012, a fost secretar din partea Ministerului Transporturilor în Comisia Interguvernamentală Traceca, care se ocupa de consolidarea relațiilor economice, a comerțului și a comunicațiilor de transport în regiunile bazinului Mării Negre, Caucazul de Sud și Asia Centrală. A mai fost și consilier la Camera Deputaților. Apoi a lucrat ca diplomat în Ministerul Afacerilor de Externe, conform paginii lui de LinkedIn. Sursa foto: www.meltingpotforum.com

Mark MacGann, șeful său, îi răspunde rapid: “Vreau ca Imre să plece. Fără dubiu”

Acest lucru nu se întâmplă. Imre continuă să colaboreze cu Uber și să câștige mii de euro pe lună.

Peter Imre, fost director Adevărul Holding și influent consultant local, cu multiple conexiuni politice, a decedat recent, în timp ce documentam acest subiect. Urma să-l contactăm la finalul documentării ca să explice implicarea sa în strategia Uber. N-am mai putut face acest lucru. Peter Imre a mai lucrat și pentru SCL, corporația britanică din care face parte Cambridge Analytica, acuzată că a folosit ilegal datele a peste 80 de milioane de utilizatori Facebook. A mai fost directorul Philip Morris în România. A fost căsătorit cu fiica lui Teodor Meleșcanu, fost șef la SIE și ministru de externe. OVIDIU MICSIK / MEDIAFAX FOTO

Corporația intrase oficial în București în februarie 2015, când își deschisese filiala suport Uber Systems România.

Legea Uber

Taximetria era reglementată la noi printr-o lege din 2003, modificată de mai multe ori de-a lungul timpului.   

Pe 6 mai 2015, Parlamentul a hotârât cu majoritate de voturi modificarea legii taximetriștilor. A interzis atunci transportul de persoane contra cost cu un autoturism care nu deține autorizație de taxi.  Vestea a produs îngrijorare în conducerea filialei Uber, pentru că șoferii erau pasibili de amenzi.

În 2019, Guvernul Dăncilă a promovat o ordonanță de urgență prin care Uber și alte servicii de transport alternativ au fost obligate, printre altele, să aibă avize tehnice pentru a opera pe piața din România, iar șoferii să obțină autorizații emise de Autoritatea Rutieră Română. 

Motivarea ordonanței a avut printre argumente o decizie a Curții Europene de Justiție care “a apreciat că activitățile de transport de tip urban desfășurate prin intermediul platformelor digitale sunt asimilate serviciilor de transport și nu serviciilor de comerț online, iar statele membre sunt obligate la adoptarea unor soluții legislative care să asigure reglementările tuturor operațiunilor de transport de tip urban”. 

Doar că decizia menționată fusese dată încă din decembrie 2017 într-un caz ce implica Uber. O asociație de taximetriști din Barcelona a dus cazul în fața Curții Europene și, în 2014, a acuzat Uber în fața judecătorilor de practici înșelătoare și de concurență neloială. Trei ani mai târziu, judecătorii au decis că serviciile de intermediere oferite de Uber în Spania, prin care indivizii sunt puși în legătură cu șoferi neprofesioniști prin aplicația de mobil se încadrează în segmentul serviciilor de transport. 

Astfel, statele membre puteau să reglementeze prin lege activitatea Uber și a altor operatori de transport similari.  

Documentele arată că Uber a apelat la Peter Imre cel puțin din aprilie 2015, conform unui email intern care descrie prima lui acțiune:

Întâlnirea cu Ioan Rus, ministrul Transporturilor, a fost facilitată de noul consultant (…) fiind anunțată în mai puțin de 24 de ore; întâlnirea a decurs bine, Ministerul Transporturilor a promis sprijin cu legislația și a facilitat o întâlnire cu secretarul de stat responsabil cu elaborarea legislației.

Ioan Rus, fostul ministru al Transporturilor. Sursa foto: Inquam Photos / Mircea Rosca

Contactat de RISE Project, Ioan Rus a declarat: “Păi nu știu (râde), habar nu am, deci nu știu. Nici nu s-a întâmplat nimic, dacă or fi fost vreodată la mine, oi fi fost amabil cu ei, da salut. (…) Nu știu, chiar nu știu, deci nu mă interesează subiectul.”

Reprezentanții Uber s-au mai întâlnit în acea lună cu alți doi demnitari, iar în dreptul fiecăruia a fost menționat rezultatul întâlnirii.

Primul, Iulian Matache, era atunci secretar de stat în Ministerul Transporturilor:  “Ne-a cerut propunerea legislativă și alte exemple de legislație referitoare la ride-sharing din alte țări.” .

Contactat de reporteri, Matache ne-a spus că nu-și mai aduce aminte dacă au avut loc astfel de discuții. 

Al doilea, Mircea Toader, era vicepreședintele comisiei de Transporturi din Parlament, responsabil de amendamentele pentru legea taximetriei: “Ne-a confirmat că se vor introduce amenzi pentru cei fără un medalion de Taxi, dar nu vor afecta operațiunile Uber și a promis că va întârzia orice modificări viitoare până când ne dăm seama ce vrem și ce se poate face în privința legislației pe ridesharing”. 

Toader ne-a declarat: “Care companie? Nici nu știu cine e compania. Eu am mers o singură dată cu Uber-ul și nu sunt în programul lor. Deci, nu am niciun fel de comentariu. (…) dar nu am promis la nimeni. La cine să promit? Dacă promiți trebuie să și faci ceva.” 

Între timp, problemele de la București se acutizează. 

Într-o duminică din decembrie 2016, la ora 22:03, Lăcustă îi scrie lui Christopher Burghardt, un nou șef al Uber în Europa: 

„Vreau să reiterez că eu și Nicoleta am avut o relație proastă din cauza unei viziuni foarte diferite despre felul în care ar trebui să acționăm în România”.  

Nemulțumirile lui Lăcustă erau legate de Nicoleta Diaconu Schroeder, directorul general al Uber România, care-l angajase pe Peter Imre: 

„(…) este un prieten al ei, a venit recomandat prin intermediul familiei, (…) și care (prin acțiunile sale) prezintă un risc major de a se încadra în definiția penală românească foarte largă a „traficului de influență”>> 

Nicoleta Diaconu ajunsese director general al Uber România în 2015, în timp ce tatăl ei, Gelu Diaconu, conducea Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). 

Gelu și Nicoleta Diaconu. În paralel cu activitatea de la Uber, Nicoleta Diaconu devine parteneră în alte două afaceri cu unul dintre colegii săi, olandezul Rob van der Woude, angajat al corporației din 2013. Sursă foto colaj: Alexandra Pandrea și Octav Ganea/ Mediafaxfoto

Gelu Diaconu nu a vrut să comenteze pe marginea acestui subiect, iar fiica lui nu a răspuns întrebărilor noastre până la publicarea acestui material.

Lăcustă mai scrie în același e-mail și cum fusese informat de Nicoleta Diaconu că Peter Imre “ar putea doar să discute” cu șefii celor două camere parlamentare. Miza era să-i convingă să desemneze câte un parlamentar de la fiecare partid ca să introducă modificările legislative de care avea nevoie Uber. 

„Este de notorietate că Tăriceanu, președintele Senatului și fost premier, este prieten apropiat al lui Peter Imre și că este acuzat de mărturie mincinoasă și că a ajutat un făptuitor”, explică atunci Lăcustă. 

El mai susține și că a luptat din răsputeri ca să scape de planul de abordare și de contractul cu Imre: 

„Sper sincer că nu a avut acele conversații, pentru că ele ne-ar crea probleme și lui și nouă”, adaugă Ionuț Lăcustă. 

Contactat telefonic, Călin Popescu-Tăriceanu ne-a spus scurt: „Nu m-am întâlnit niciodată cu nimeni de la Uber”.

Călin Popescu-Tăriceanu fusese trimis în judecată de procurorii DNA cu câteva luni mai devreme, fiind acuzat că a făcut declarații false în dosarul retrocedării ilegale a unor suprafețe din Pădurea Snagov și a Fermei Băneasa. Câțiva ani mai târziu, Tăriceanu a fost achitat, iar judecătorii instanței supreme și-au motivat decizia spunând că procurorii anticorupție l-au audiat într-o calitate greșită, de martor, și nu de suspect sau inculpat, și astfel i-au fost încălcate drepturile. Sursa foto: Inquam Photos / Alexandru Bușcă

Jumătate de oră mai târziu, Lăcustă revine cu un alt e-mail în care explică că același tip de abordare avusese loc în vara lui 2015 cu Sorin Oprescu, primarul Capitalei la acel moment. Menționează și problemele penale care abia începuseră pentru Oprescu. 

Mesajele lui Ionuț Lăcustă detaliază atât contextul politic în care decisese corporația Uber să își extindă activitatea la București, cât și modul greșit în care își alesese colaboratorii și politicienii: 

„Până în toamna anului trecut, a devenit practic o glumă perpetuă că ar trebui să nu mai avem întâlniri în România pentru că oamenii sunt arestați:)”.

(…) Nicoleta își dorea câștiguri rapide și prieteni în funcții înalte, dar aceasta a fost o abordare greșită. (…) În ultimii patru ani, procurorii au pus sub acuzare sau trimis la închisoare trei din ultimii cinci premieri, 15% din parlament, peste 50% din cei 41 președinți de consilii județene, trei din ultimii patru șefi ai Fiscului și nenumărați miniștri. Avem nevoie de mulți prieteni „mici” și de comunicare bună, nu de „oameni care să rezolve rapid”. 

Lăcustă n-a mai rămas mult timp la Uber. În februarie 2017, le transmite șefilor că intenționează să plece din companie luna următoare pentru că a început să aibă probleme de sănătate. Erau cauzate, susținea el, și de “mediul toxic din biroul de la București”.

Contactat de RISE Project, Lăcustă ne-a transmis scurt: “Referitor la Uber, nu pot comenta informațiile menționate și nici un alt aspect privitor la relația cu fostul meu angajator. Îmi pare rău.”

La început, Uber angajase o companie de consultanță pentru piața românească: Fipra Consulting. Angajații săi au identificat rapid personajele cheie de la București. În iulie 2014, lista lor cuprindea deja 25 de oameni influenți: miniștri, șefi de autorități din domeniul transporturilor, asociații.

Citești această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

Dan Nicolae, reprezentantul Fipra în România, a declarat reporterilor RISE Project că nu mai există vreo relație contractuală de consultanță cu Uber la ora actuală: “S-a încetat la cererea Uber și asta a fost.” și a adăugat că tot ce face Fipra respectă principiile de etică și transparență. Nu a vrut să dea detalii despre felul în care au abordat persoanele cu rol de decizie în România. 

Printre aceste persoane, apare și Gelu Ștefan Diaconu, la acel moment șeful Fiscului. În dreptul numelui său era scris “potențial aliat” pentru că instituția era interesată în a crește transparența în sistemul de transport privat și în a impune metode de plată electronice. Din documente, nu reiese dacă Diaconu s-a întâlnit cu reprezentanții Uber. 

Întâlnirile cu politicienii au început la scurt timp după ce Uber și-a deschis operațiunile la București. 

E-mailuri interne arată detalii despre fiecare întâlnire. 

În 4 martie 2015, reprezentanții Uber s-au întâlnit cu Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței: “Este foarte prietenos și și-a oferit susținerea. A explicat că siguranța și taxarea ar putea fi cele mai importante subiecte când Uber interacționează cu cei care iau decizii.”.

Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței Foto: Oana Pavelescu / Inquam Photos

Documentele interne mai arată de ce era importantă pentru Uber instituția condusă de Bogdan Chirițoiu: consiliul primește plângerile legate de concurența (neloială) și a fost implicat în procesul legislativ și amendamentele aduse legii taximetriei și va trebui să le aprobe.

Bogdan Chirițoiu ne-a transmis că s-a întâlnit de-a lungul timpului cu reprezentanții mai multor companii  de ride-sharing și are “o atitudine deschisă față de aceste companii inovatoare, atât timp cât oferă beneficii consumatorilor. A mai declarat că, recent, Consiliul Concurenței a finalizat o investigație pe această piață și că a făcut o serie de propuneri de reglementare:

„Noi considerăm că practica tarifelor standard diferențiate pe anumite intervale orare considerate „de vârf” poate reprezenta un comportament netransparent și potențial înșelător pentru pasageri”

O altă întâlnire avută de reprezentanții Uber în 2015 a fost cu Alexandru Nazare, care la acel moment era membru în comisia de transport din Camera Deputaților, potrivit documentelor interne :“Nazare a cerut Uber să-i prezinte o propunere legislativă privind Uber/Ride Sharing”.

Reprezentanții Uber susțin că s-au mai întâlnit în 2015 și cu Sorin Grindeanu, ministrul pentru Societatea Informațională, care le-a sugerat să se întâlnească cu ministrul pentru dialogul social, care era deja în contact cu asociațiile de taximetriști.

Nici Alexandru Nazare, nici Sorin Grindeanu nu au răspuns întrebărilor RISE până la ora publicării materialului.

Ancheta poliției

“Astăzi biroul de la București a primit o vizită neașteptată de la Serviciul de Criminalitate Economică, o unitate a poliției locale”.  

Așa începe e-mailul trimis de Rob Khazzam, managerul general al Uber pe Europa Centrală și de Est, către mai mulți colegi cu trei zile înainte de Crăciunul din 2015. 

Ionuț Lăcustă era la birou în ziua controlului și îi informase rapid pe superiorii săi. Le spusese că nu pare ceva serios și că ancheta este mai degrabă efectul unei plângeri anonime. Altceva era îngrijorător, adaugă el:

“Singura problemă importantă este că plângerea menționează polițiști înregistrați în platforma noastră, lucru care se situează într-o zonă gri a legii”. 

Cursa Uber pentru cucerirea pieței românești a început în 2015, într-un context în care taximetria locală se confrunta cu numeroase critici din partea clienților și cu o piraterie tot mai accentuată. Ulterior, taximetriștii au protestat împotriva lipsei de reglementare a activității Uber în România, unele asociații profesionale deschizând și procese pentru concurență neloială. Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Situația e confirmată chiar de Rob Khazzam în e-mailul său: 

“Plângerea conține detalii semnificative despre modul în care funcționează serviciul nostru, de ce este greu de aplicat legea (împotriva mașinilor nemarcate) și a făcut referire în mod repetat la faptul că mulți polițiști folosesc serviciul ca șoferi (ceea ce este adevărat). Mai menționează că furnizează servicii de transport ilegal, fapt care ar fi foarte jenant pentru poliție dacă informația ar deveni publică”. 

Polițiștii au stat două ore în birourile Uber, chestionând-o pe Nicoleta Diaconu, directorul general al companiei. Anchetatorii nu au luat niciun document cu ei și nu au accesat calculatoarele companiei. 

Corespondența internă din acea zi dezvăluie că biroul de la București a urmat protocolul IT, adică blocarea accesului la servere în cazul controalelor inopinate ale poliției, astfel încât anchetatorii să nu aibă acces la documentele și mesajele interne.  

Practica nu era doar pentru biroul local, ci fusese proiectată pentru mai multe state europene.

La plecare, ofițerii au cerut ca directorul general să se prezinte la poliție pe 4 ianuarie 2016 cu mai multe documente. Un alt oficial Uber o întreabă în ziua următoare pe Nicoleta Diaconu dacă știe care ar putea fi motivul din spatele vizitei făcute de polițiști. 

“Cel mai probabil este un șofer care a fost dezactivat, posibil un taximetrist”, îi răspunde șefa biroului și îi explică că pentru transportul de persoane fără autorizație șoferii parteneri pot primi amenzi de până la 1500 de dolari, iar actele mașinii pot fi suspendate pentru șase luni. 

“Ofițerii de poliție nu înțeleg modul în care operăm. Trebuie să afle mai întâi ce servicii oferim și relația contractuală dintre LSE și șoferii parteneri, lucru pe care-l urmăresc”, le mai scria Nicoleta Diaconu, pe 23 decembrie 2015, șefilor săi.

 Acel LSE la care se referă Diaconu era filiala locală care asigura suportul pentru operațiunile Uber. De atunci, Uber a mai deschis și o sucursală la București.

Întreaga investigație Rise Project poate fi citită aici.

Travis Kalanick, co-fondatorul și directorul executiv al Uber, apare că a ordonat personal cel puțin o dată activarea mecanismului atunci când poliția a descins la sediul central din Amsterdam.

“Vă rog să puneți în aplicare mecanismul urgent”, ordonă Kalanick, după care adaugă: “Trebuie oprit accesul la server în AMS [Amsterdam].”

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.