Reteaua Corect

22 decembrie 1989: tradarea generalilor

A existat un interes major de a se confectiona si prin urmare, ramane si azi de actualitate mentinerea, cu orice sacrificiu, a unei imagini idilice, de epopee, a catorva aspecte importante ale declansarii Revolutiei din decembrie 1989.

Stanculescu si Guse Stanculescu si Guse

Incepand din 22.12.1989 ora 10:10, dupa anuntarea sinuciderii generalului colonel Vasile Milea, la sediul MApN din Drumul Taberei ordinele le dadea generalul locotenent Ilie Ceausescu, afirma viceamiralul Stefan Dinu, seful Directiei de Informatii a Armatei din momentul Revolutiei.

La orele 12:00, potrivit dispozitiilor anterioare, la sediul MApN s-au prezentat sovieticii: inlocuitorul reprezentantului Tratatului de la Varsovia si atasatul militar sovietic. Pana la primirea reprezentantilor sovietici, generalul Ilie Ceausescu a receptionat insa doua telefoane deosebite, al doilea telefon fiind primit din partea unei persoane care n-a putut fi identificat, dar ar fi vorbit despre unele schimbari in conducerea tarii care sa puna capat tensiunilor si nemultumirilor. In decursul convorbirilor cu sovieticii, discutiile au fost intrerupte de doua ori, Ilie Ceausescu fiind solicitat sa vorbeasca la telefonul special din cabinet. Revenind dupa prima intrerupere, el a amintit sovieticilor faptul ca Romania va avea, in curand, un nou guvern si lucrurile vor intra in normalitate.

Catre ora 13:30-14:00, generalul locotenent Eftimescu Nicolae, primul loctiitor al sefului Marelui Stat Major, care facuse parte din grupa operativa de la CC al PCR, a ajuns in cabinetul ministrului Apararii din Drumul Taberei, relatand fuga cuplului Ceausescu. La scurt timp, in birou a intrat, imbracat in haine civile si cu un picior in ghips, generalul Victor Stanculescu, care parasise si el sediul CC, se schimbase de uniforma militara si si-a amintit ca a fost numit verbal, de catre Nicolae Ceausescu, succesor al lui Milea, cu putin timp inainte de a fugi cu elicopterul. Primele lui cuvinte au fost: "Stiti, probabil, ce s-a intamplat. Acum am sa va rog sa fiu lasat singur cu generalul Ilie Ceausescu". Dupa aproape o ora, colonelul Lepadat din DIA a relatat ca, aflandu-se in anticamera cabinetului, a aparut, la un moment dat, generalul Stanculescu, ordonandu-i sa-l aresteze, adica sa-l conduca pe generalul Ilie Ceausescu intr-o incapere mai dosnica pentru a fi la adapostul eventualelor atitudini impulsive ale unor cadre din minister.

In acele timpuri, orice om care se dovedea capabil sa aduca un suflu nou, sa puna in miscare un segment al activitatii sociale, trebuia sa aiba "un spate" puternic in Securitate sau la PCR. Altfel, activitatea sa era privita ca ceva subversiv si sistemul crea imediat un context adecvat pentru a-l compromite si a-l inlocui cu "oameni de nadejde", nepotismul fiind ceva la ordinea zilei. Numai din aceasta casta putea veni inlocuitorul lui Ceausescu. Dupa 18 ani de la Revolutie, se poate constata ca, in aceasta privinta, nu s-a schimbat nimic, dimpotriva, aceasta practica a fost perfectionata. Acum se opereaza la vedere, fara nici o perdea. Oameni anume desemnati, uneori semianalfabeti, devin miliardari peste noapte, primind, fara nici un temei legal, parti insemnate din avutia nationala. Explicatia lor e simpla: au fost mai smecheri sau le-a ajutat Dumnezeu !

E simplu ca buna ziua, ca evenimentele din decembrie 1989, au fost macar partial inscenate, atata vreme cat in toata aceasta perioada, desi pare bizar, totusi conducerea militara a fost unica. Perceptia unei armate slab instruite, inzestrata neadecvat, deci incapabila sa protejeze populatia civila si in acelasi timp, sa repereze grupurile agresoare, sa-si apere propriile obiective si sa se angajeze in lupta, in mod decisiv, pentru a lichida rezistenta armata, a fost una indusa in mod premeditat.
 
Pentru a ajunge sa survoleze in profunzime teritoriul national sau sa atace terestru obiective civile sau militare romanesti un presupus inamic trebuia, mai intai, sa treaca granita de stat a Romaniei, Ori, in cadrul Directiei Informatii Militare (DIA) si a Directiilor Cercetare din cadrul fiecarei categorii de forte armate (Trupe Terestre, Forte Aeriene, Marina Militara), zeci de servicii specializate functionau neintrerupt, asigurand cercetarea si goniometrarea retelelor radio-militare ale vecinilor, inregistrand orice miscare sau schimbare de pozitie a tuturor unitatilor militare. Interceptarea, cercetarea si goniometrarea marilor unitati operativ-strategice din adancimea teritoriului tarilor vecine se executa in baza unui plan coordonat, avand codul "Laleaua".
 
In plus, fiind considerata o perioada de tensiune militara, inca din noiembrie 1989 se pusese in aplicare si planul special "SIGMA" (initialele Sistemului de Informare si Goniometrare al Ministerului Apararii) care avea drept scop urmarirea si cercetarea traficului in retelele radio-militare si civile, de regula pe unde ultrascurte (spectru de frecventa in care se desfasoara 90% din traficul radio militar) din imediata apropiere a frontierelor tarii.

In paralel cu cercetarea radio-electronica, atat Directia de Informatii a Armatei, cat si unitati de cercetare tactic-operativa, existente in organica fiecarei armate de arme intrunite si la diviziile mecanizate sau de blindate, executau si cercetarea vizuala a traficului spre Romania, cu un numar mare de agenti-observatori infiltrati. Acestia aveau repartizate segmente bine delimitate ale cailor de comunicatii (sosele, cai ferate, aeroporturi, porturi) din tarile vecine, pe care le tineau permanent sub supraveghere.

In fine, de-o parte si de alta a frontierei de stat, exista un alt lant de observatori ai DIA, care, cu sprijinul pichetelor de graniceri, executa supravegherea vizuala si audio in imediata vecinatate a frontierelor, cu precadere in localitati sau in anumite zone impadurite in care s-ar fi putut concentra in secret grupuri de cercetare diversiune.
Se poate spune cu certitudine ca pana pe 22.12.1989 DIA si-a indeplinit ireprosabil una din principalele sale misiuni, aceea de a sesiza orice pericol venit din afara granitelor tarii.

De aceea pare inexplicabil faptul ca cei 41 de militari ai batalionului 404 Cercetare Operativ-Strategica comandati de mr. Ghergulescu Ion s-au dovedit suspect de ineficienti atunci cand au fost dislocati de la Buzau la Timisoara. Din data de 18 decembrie, orele 06:00, cand si-au inceput activitatea si pana pe 20 decembrie 1989, orele 15:30, cand, din initiativa generalului maior Stefan Guse, toti militarii din Timisoara au fost retrasi in cazarmi, cercetasii n-au reusit sa culeaga nici o informatie care sa duca la identificarea organizatorilor revoltei de la Timisoara si a intentiilor lor.
Incepand cu 19/20 decembrie 1989, demonstratiile de strada in Timisoara au fost organizate pe intreprinderi si institutii, fiecare coloana fiind insotita de "oameni de ordine". Disciplina impusa coloanelor de manifestanti de vigilentii oameni de ordine, care n-au ingaduit persoanelor necunoscute sa se ataseze demonstrantilor, precum si controlul intrarilor in intreprinderi au fost argumentele aparente ale esecului inregistrat de batalionul 404 cercetare-diversiune. In dimineata zilei de 20 decembrie 1989, cand doi cercetasi au fost descoperiti, pe timpul incercarii lor de infiltrare in incinta unei intreprinderi, fiind eliberati doar dupa legitimare, pare de-a dreptul hilar cum militarii destinati operatiunilor speciale, antrenati la fel ca si cei din Regimentul 73 Rangers sau Detasamentul 1 Delta din armata SUA si care, pana atunci, reuseau, in mod frecvent, sa adoarma vigilenta sistemului de paza - aparare in armata celor mai bine cotate unitati militare romanesti, patrunzand pana in biroul comandantului si care mai executasera, cu succes, sub diverse acoperiri, misiuni similare in afara granitelor, au putut fi luati ca din oala de niste civili romani, la Timisoara.

O posibila explicatie se afla in subordonarea operativa a lor pe timpul dislocarii la Timisoara. Ei trecusera direct in subordinea responsabilului acestui teatru de actiune, a generalului maior Stefan Guse. Planul de cautare, cu obiectivele vizate, cu locatiile punctelor de observare, cu semnalele - parolele de recunoastere, cu mijloacele, traseele de deplasare si cu misiunile repartizate in timp si spatiu grupurilor de cercetare comandate de maiorul Ghergulescu erau, mai intai, aprobate de Guse, cel care avea functia militara cea mai inalta la Timisoara, adica aceea de sef al Marelui Stat Major. Scurgerea de informatii nu putea veni decat de la Guse, de la inlocuitorul sau la comanda in acest teatru de operatii, generalul locotenent Victor Athanasie Stanculescu sau de la seful Sectiei Cercetare din cadrul DIA, colonelul Vasile Ionita, prin care tineau legatura cu comanda MApN de la Bucuresti. Mai intriga si faptul ca atragandu-i pe cercetasii mr. Ghergulescu in aceasta cursa, gen. mr. Stefan Guse l-a privat pe gen. col. Vasile Milea, ministrul Apararii, de protectia in cladirea CC, misiune pe care in toate tarile din lume trupele speciale au obligatia sa o asigure in situatii de urgenta.

Mai trebuie sa clarificam si faptul ca orice Hotarare a comandantului nu se lua si nu ia in orb, urmarind programul de la TVR, ci in baza unui algoritm introdus de generalul prusac von Clausewitz, valabil si pana azi. Aceasta Hotarare are forma grafica, adica se reprezenta prin semne conventionale si tabele justificative pe o harta militara, asa cum prevedeau regulamentele operativ-strategice AN-1 si AN-2, intrucat era un act juridic, care te trimitea in fata plutonului de executie. Pe harta apar, plasate cu precizie, pozitiile de lupta, zonele de foc sau dispozitivele de mars ale tuturor unitatilor si subunitatilor proprii de pe teritoriul national. Regulamentele prevedeau ca pozitiile respective sa fie actualizate permanent de catre echipele de stat major, pe timpul derularii operatiei. Una din primele probleme de rezolvat inaintea elaborarii Hotararii era stabilirea Structurii Conducerii in care sunt stabilite fluxurile de transmitere a ordinelor, dispozitiilor si informatiilor, in mod obligatoriu, in forma secretizata, pe cale ierarhica si in concordanta cu mijloacele de telecomunicatii de tip militar existente in inzestrare.

Orice om cu putina cu experienta in domeniu isi da seama ca sediul CC nu asigura conditiile minime exercitarii atributiilor pentru un general dotat cu un simplu telefon, fara stat major si care avea sub comanda sa: patru armate de arme intrunite ca forte terestre, fiecare cu zona sa geografica de operatii distincta; doua divizii de Aparare AA si doua divizii de Aviatie Tactica, care compuneau o alta categorie de forte, Fortele Aeriene Militare; doua divizii de marina militara, una la litoral si cealalta de-a lungul fluviului Dunarea. Asadar, piesa de teatru jucata in sediul CC de catre generalul maior Stefan Guse, sef al Marelui Stat Major, in noaptea de 22/23.12.1989, n-are nimic comun cu arta militara si nu poate fi numita conducere militara, ci bataie de joc la adresa natiunii romane. Comisa, din pacate, cu cinism, de un profesionist in manipulare. Prin urmare, in decembrie 1989 nu a fost vorba despre infruntarea unui ipotetic inamic superior pregatit in gherila urbana si dispunand de mijloace performante de diversiune radio-electronica, asa cum se afirma. Pentru ca, trupele romanesti erau bine organizate, inzestrate si pregatite pentru a respinge o agresiune externa in acei ani, insa erau total descoperite in cazul tradarii lor de catre generali, adica de catre cei numiti sa le conduca in lupta.

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.