Reteaua Corect
Petru Romosan

Hong Kong şi Delta Fluviului Perlelor

Scris de Petru Romosan in 12 iulie 2020 la 11:11, in Politics. 569 vizualizari Intra in discutie Tagurichina, Hong Kong, Marea Britanie, românia, sua shortlinkhttp://crct.ro/nwmr

Ce se întâmplă în ultima vreme la Hong Kong, al treilea centru financiar al lumii după New York şi Londra şi înaintea Tokyo-ului ? În 2019, luni de zile oraşul a fost blocat, violentat grav, stresat cel puţin o dată pe săptămână în weekend, dar de destule ori şi în cursul săptămânii de aşa-zisele demonstraţii pentru democraţie, pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor civile. Sloganele propagandistice din media şi presă, care au ajuns şi în România, amintesc flagrant de cele ale Europei Libere, Vocii Americii şi BBC-ului din ultimii ani ai războiului rece cu Uniunea Sovietică şi cu ţările Pactului de la Varşovia. De această dată, propaganda occidentală vizează China.

Atacurile împotriva Chinei şi Partidului Comunist Chinez venite din SUA,Marea Britanie sau din UE nu explică aproape nimic, mai mult ascund decâtclarifică. De aceea, cei mai mulţi români, ca mai toţi europenii, nu înţeleg ce seîntâmplă, de fapt, la Hong Kong, care este adevărata miză şi cât de serios emeciul politic. Lecţiile de democraţie venite din America de Nord – în vreme ceacolo are loc o revoluţie culturală complexă şi periculoasă, cu Black Lives Matter,cu statui dărâmate, nume schimbate, identităţi de gen şi sfidarea poliţiei şi astatului, şi cu un război politic intern între „stânga” şi „dreapta” –, din UE aflatăîn plină criză existenţială, din Marea Britanie sub şocul Brexit-ului nu le mai preaascultă nimeni şi le crede doar cu o ureche. Toată planeta e la curent : centrulnervos al lumii se mută din Occident în Asia şi Asia-Pacific. Înfruntarea dintre unimperiu dominant în declin (SUA) şi altul în ascensiune (China) e abia la început.Startul confruntării a fost dat de preşedintele american Donald Trump cu ploaiade taxe vamale crescute şi cu o propagandă virulentă (mai ales pe Twitter).Două portavioane americane au fost deplasate recent în Marea Chinei de Sud.Să lămurim un lucru simplu. Hong Kong este un oraş, o regiune cuadministrare specială, după principiul „o ţară, două sisteme”, care aparţine din1997 Chinei, şi deci nu mai este sub tutelă britanică. De altfel, expaţii britanicisunt în ultimul timp mai puţin numeroşi decât cei francezi, de pildă. La Hong
2
Kong (7,5 milioane de locuitori) trăiesc şi muncesc, pe lângă populaţia majoritarchineză, mai multe comunităţi de străini, europeni diverşi, australieni, indieni,japonezi, pakistanezi, filipinezi şi, bineînţeles, americani. Dar cei mai mulţiamericani (şi canadieni) sunt, la origine... chinezi. Limbile care se vorbesc laHong Kong sunt cantoneza, mandarina, engleza, desigur, dar şi franceza, hindi şiîncă multe altele, chiar şi româna. Un adevărat nou Babilon.Hong Kong-ul are al nouălea PNB per capita cel mai ridicat din lume şitratează o treime din mişcările de capital străine către China. Hong Kong-ul şi-apăstrat, după 1997, anul întoarcerii la China, propriile instituţii şi practiciacumulate sub tutela Imperiului Britanic începând cu 20 ianuarie 1841, dupăRăzbiul Opiumului. În 1898, Regatul Unit a semnat cu China închirierea unorteritorii continentale („Noile Teritorii”) pentru 100 de ani. În 1997, cei 100 de anis-au încheiat. Marea Britanie a retrocedat Chinei insulele şi toate teritoriile.Deşi se face mare caz de democraţie şi de drepturi civile, de politică îngeneral, adevărata miză a demonstraţiilor din ultimul an, de altfel, în bunămăsură instrumentate din străinătate, este una economică. Pentru că Hong Kongşi Macao (retrocedat şi el de portughezi) sunt gândite de Partidul Comunist, dupăîntoarcerea sub suzeranitatea Chinei, într-un context de dezvoltare mai larg, caun pivot al economiei Chinei în plină creştere în toate direcţiile. De fapt, HongKong e principala poartă de intrare şi de ieşire a banilor (şi a afacerilor) în şi dinChina. Şi el face parte, împreună cu Macao, din contextul economic al DelteiFluviului Perlelor (rebotezat recent Zona Lărgită a Golfului – „Greater Bay Area”),o regiune de câmpie puternic „vascularizată” de două fluvii şi foarte multe râuridin sudul Chinei, cu ieşire la mare. Hong Kong, Macao, Shenzhen (10,47 milioanede locuitori, puternic industrializat, cel mai bogat oraş din China), Guangzhou(fost Canton, cu influenţă franceză conservată, o populaţie de 15 milioane, altreilea oraş ca putere economică din China continentală, în afară de Hong Kong)şi încă vreo şapte oraşe şi aglomerări urbane se constituie în această ZonăLărgită a Golfului.
3
„Astăzi, îndelungata operaţiune de integrare (a localităţilor şi spaţiuluialtădată dezlânat şi „adormit” – n.n.) e pe cale să se încheie şi va face din DeltaFluviului Perlelor, numită azi Zona Lărgită a Golfului, rivala unor mari spaţiiurbane ca New York-ul, San Francisco şi Tokyo. Pentru a ne face o idee despreZona Lărgită a Golfului, trebuie să spunem că are o populaţie de 71 de milioaneşi cuprinde 10 oraşe-cheie. Cele trei „mari” sunt Hong Kong, cu un PIB de 340 demiliarde de dolari, Shenzhen, cu 330 de miliarde de dolari şi Guangzhou(Canton), cu 320 de miliarde. PIB-ul întregii zone este de 1,5 trilioane de dolari.Pentru comparaţie, New York-ul, cu o populaţie de 20 de milioane, are un PIB de1,6 trilioane de dolari, San Francisco (populaţie de 7 milioane) are un PIB de 800de miliarde de dolari, iar Tokyo (populaţie de 40 de milioane) are PIB-ul de 1,9trilioane de dolari.Zona Lărgită a Golfului este deja una dintre aglomerările urbane cele maivaloroase de pe glob şi îşi va depăşi, cu siguranţă, „verişorii”, concurenţii. Înultimul deceniu, şosele importante, căi ferate şi proiecte de poduri au fost dusela bun sfârşit. Printre ele se află podul între Hong Kong, Zhuhai şi Macao, podulîntre Shenzhen şi Zhongshan, linia rapidă de cale ferată dintre Hong Kong şiGuangzhou-Canton (numită XRL). Completarea infrastructurii de transport şicomunicaţii fiind în curs, etapa finală va fi transformarea Regiunii subAdministrare Specială (Hong Kong-Macao) într-o zonă deplin unită, în carefiecare oraş va avea specializarea lui : finanţa la Hong Kong, producţia de high-tech la Shenzhen, acolo unde e instalat Huawei, cu straniul lui campus în stileuropean, numit Oxhorn, divertismentul la Macao şi transporturile la Guangzhou– celelalte oraşe mai mici (la scară chineză – n.n.) vor creşte şi vor avea fiecare„parfumul” său” (Mustafa Zaidi, „Behind China’s takeover of Hong Kong : thePearl River Delta Megacity”, zerohedge.com, 6 iulie 2020 – Mustafa Zaidi estespecialist în investiţii şi gestiune de portofolii la Clarmond Wealth).Atacurile lui Donald Trump şi ale Administraţiei sale (Mike Pompeo,secretarul de stat, e cel mai agresiv) la adresa Chinei şi a Administraţiei Specialedin Hong Kong nu par deloc să pună probleme serioase marelui centru financiar
4
din Asia-Pacific sau Bursei din Hong Kong. Dimpotrivă. China a anunţat maimulte măsuri de susţinere a Burselor interne şi a celei din Hong Kong, printrecare şi plasarea pe această din urmă Bursă a Ant Group, divizia Fintech agigantului chinez de e-commerce Alibaba, evaluată la peste 200 de miliarde dedolari, după Reuters.La a 44-a sesiune a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului au avut locnenumărate discuţii pe tema noii legi a securităţii naţionale impusă de China înHong Kong. Au fost citite două declaraţii, una a Cubei, reprezentând un grup de53 de ţări care susţin noua lege dată de China, şi alta a Marii Britanii, care avorbit în numele a 27 de guverne critice la adresa legii. E de presupus căRomânia, ca şi toate ţările din Estul Europei foste comuniste şi prietene aleChinei, a fost de partea Marii Britanii. România era, sub sovietici, măcar capabilăsă se abţină (vezi situaţia de la ONU din 1963).„Ţări din lumea întreagă au legi puternice în materie de securitatenaţională. Într-adevăr, una dintre principalele datorii ale statului este totuşiaceea de a-şi proteja populaţia. [...] Ce e neobişnuit în acest caz este maniera încare a fost trecută legea şi „plasticitatea” termenilor ei. Problema-cheie, evident,este modul în care va fi aplicată” (Simon Chesterman, decanul Facultăţii de Dreptal Universităţii Naţionale din Singapore, citat de South China Morning Post, înarticolul lui Matt Ho, „How Hong Kong National Security Law compares tolegislation in other countries”, scmp.com, 7 iulie 2020).Beijing-ul susţine că legea, care vine ca răspuns la protestele pro-democraţie, adesea violente, care au avut loc anul trecut în Hong Kong, îşipropune să combată subversiunea, terorismul, separatismul şi ingerinţele forţelorstrăinătăţii (Agerpres). După dispariţia Uniunii Sovietice şi a blocului comunist înanii 1990, asistăm astăzi la creşterea irepresibilă a Chinei, ţară cu regim comunistasociat cu capitalismul – o situaţie inedită în istoria omenirii.

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.