Basescu-Merkel: scenariul pactului secret

Sursa imagine: AFP___Mediafax_Foto-GUIDO_BERGMANN.jpg

Eugen Anca sustine ca i-a cerut chiar ministrului de Externe, Teodor Baconschi, "sa ridice problema creantei'. Si ca acesta s-ar fi conformat:, „El a ridicat-o. Cum l-a anuntat pe presedinte ca urmeaza sa ridice problema, a facut o nota catre Ministerul de Externe German si s-a intors cu dorinta lui Merkel ca problema sa nu fie ridicata pana la finalizarea mandatului lui Basescu”. O astfel de renuntare care, dupa unele surse, ar fi fost oficializata printr-o „nota verbala” consemnata in scris intre cei doi ministri de externe (ai Romaniei si Germaniei) ar echivala cu o renuntare la datorie, pentru ca aceasta creanta se prescrie in octombrie 2012.

Aceste informatii ar putea fi si simple intoxicari, lansate de entitatile care vor sa forteze o recuperare privata a creantei, si care nu si-ar fi formulat disponibilitatea de a cumpara datoria Germaniei daca nu ar fi fost sustinute de influenti oameni politici romani, care sa fi garantat interesul Guvernului de a intra in combinatie. Intoxicare sau nu, un astfel de scenariu ar indica o ruptura grava intre institutia Presedintiei si, probabil a BNR-ului, pe de o parte si Executiv, pe de alta parte. Care ar lansa un semnal-bumerang de slabiciune si de incoerenta institutionala in relatiile externe ale Romaniei.

Oferta de un miliard de euro primita de Guvern de la „institutii financiare internationale”, intermediata de omul de afaceri Eugen Anca (cunoscut pentru demersuri in recuperarea tezaurului), subtilul joc diplomatic din jurul subiectului, tacerea autoritatilor si reactiile subterane ale serviciilor si autoritatilor germane duc catre o singura concluzie: datoria Germaniei catre Romania se sustine din punct de vedere juridic si poate fi revendicata. In marfuri sau in bani. E un pont care, cu certitudine, ar putea despotmoli economia Romaniei intr-un context tulbure in care seful FMI spune ca „incetarea de plati este iminenta” iar „prapastia este chiar in fata”. Se contureaza manevra unei posibile renuntari a autoritatilor statului roman la aceasta creanta, dublata de tentativa unor inalti functionari de a vinde datoria catre institutii internationale private, sustinute din umbra de Moscova.

1.	Istoria unei datorii istorice: cliringul germano-roman Publicat in 04 decembrie 2010 la 06:43 In 1935, Romania si Germania au semnat un acord prin care se stabilea ca platile dintre cele doua tari, provenind din schimbul de marfuri si din alte obligatii de stat si particulare, sa fie efectuate prin cliring bilateral intre Banca Nationala a Romaniei si Casa de compensatie germana. Datoria descoperita de Radu Golban este un varf din cliringul necompensat.

2.	Creanta germana: Romania nu e interesata sa recupereze 19 miliarde de euro Publicat in 04 decembrie 2010 la 06:45 Toate datoriile pe care statul roman le-a contractat in ultimii ani ar putea fi acoperite cu usurinta de o creanta uitata timp de aproape sapte decenii. Autoritatile de la Bucuresti par complet neinteresate de acest subiect si il evita cu obstinatie. Chiar daca, recent, Guvernul a primit oferta de a vinde creanta unor "institutii financiare internationale".