Reteaua Corect

După legea gazelor, încă un scandal de mușamalizare: SRI și legea terorismului

„Nu s-au stins bine ecourile scandalului legii gazelor, cea care a fost ținută sub obroc amar de vreme, deși trebuia explicată pe îndelete și clar românilor, dată fiind uriașa ei importanță, că vine altul, similar. O altă lege de maximă importanță a fost inițiată discret, trecută ultra-rapid prin parlament și gata să intre în vigoare în absența unei minime dezbateri publice: legea terorismului. Una cu probleme atît de mari, încît a scandalizat aproape toți judecătorii ICCJ și a fost blocată in extremis de CCR”, scrie Bogdan Tiberiu Iacob în Inpolitics.ro, într-un articol pe care-l redăm integral în cele ce urmează.

Faptele, pe scurt:

În noiembrie, anul trecut, la Senat intra în dezbatere, fără tam-tam, o propunere legislativă de modificare a Legii nr.535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.
Cei opt inițiatori din mai toate partidele erau, fără excepție, membri ai Comisiei SRI, lucru extrem de ciudat, dacă nu chiar unic. Între ei, Attila Verestoy, aflat pe patul de moarte și care avea să se stingă în ianuarie după o lungă suferință.
Proiectul era de o importanță covîrșitoare, pentru că modifica dramatic însăși definiția terorismului, motivația fiind nevoia armonizării cu Directive din ultimii ani ale Parlamentului și Consiliului European.
Legea a trecut rapid prin toate furcile caudine (comisii, Consiliul legislativ, avizul guvernului, Consiliului Economic și Social etc) prin Senat, prin Camera Deputaților, fiind trimisă spre promulgare la jumătatea lunii mai, sub semnăturile lui Călin Popescu Tăriceanu și Gabriel Vlase, proaspăt șef al SIE, ca șefi de Camere.

În tot acest interval, în presă au apărut relatări sporadice despre traseul legii, dar privind aspecte strict tehnice, motiv pentru care nici nu au atras atenția marelui public.
Nu știm dacă a fost o întîmplare sau asta s-a urmărit, anume adoptarea legii respective în condiții cît mai ”discrete”.

Totul ar fi mers șnur pentru SRI și pentru Comisia care se face că-l controlează și îi servește pe platou legile dorite, dar a apărut un obstacol neașteptat.
Mai exact, două treimi dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, în frunte cu președintele Cristina Tarcea, se reunesc și semnează o solicitare de sesizare a CCR, avertizînd că noua lege ridică serioase probleme.
Una de vîrf, după cum se arăta în sesizarea magistraților, era lipsa de claritate și de previzibilitate a legii; formulări ambigue nou introduse ”nu permit stabilirea sferei de aplicare a normelor de incriminare și incalca standardele de claritate, precizie și previzibilitate consacrate in jurisprudenta Curții Constitutionale in materia normei de incriminare”.

Iată cum e definit terorismul în noua lege:

„Art. 1. – Terorismul reprezintă acele acţiuni, inacţiuni, precum şi ameninţări cu privire la acestea, care prezintă pericol public, afectează viaţa, integritatea corporală sau sănătatea oamenilor, ansamblul relaţiilor sociale, factorii materiali, relaţiile internaţionale ale statelor, securitatea
naţională sau internaţională, sunt motivate politic, religios sau ideologic şi sunt săvârşite în unul dintre următoarele scopuri: 
a) intimidarea populaţiei sau a unui segment al acesteia, prin producerea unui puternic impact psihologic;
b) constrângerea unei autorităţi publice ori organizaţii internaţionale să îndeplinească, să nu îndeplinească sau să se abţină de la îndeplinirea unui anumit act;
c) destabilizarea gravă sau distrugerea structurilor politice fundamentale, constituţionale, economice ori sociale ale unui stat sau organizaţii internaţionale.”

După cum avertizau judecătorii ICCJ, între altele, sintagme precum ”ansamblul relațiilor sociale” sunt neclare și nu permit aplicarea normelor de incriminare.
Spre exemplu, terorismul era definit în noua legea și ca fapta de distrugere care ,,afecteaza factorii materiali” sau ca fapta de lipsire de libertate care ,,afecteaza ansamblul relatiilor sociale”, ceea ce, în opinia ÎCCJ, ”nu permite identificarea ariei de incidenta a normei de incriminare”. În plus, erau încălcate chiar Directivele europene invocate ca motiv al inițierii legii.
Mai pe românește să o spunem, în noua formă, cu ale sale ambiguități mai mult ca sigur intenționate, în stilul deja consacrat în materie de legislația serviciilor, eticheta de terorist se poate lipi cu mult mai mare ușurință prin lărgirea sferei de cuprindere a faptelor ce pot fi incriminate și prin neclaritatea definirii acestora.

 

33

În finalul lunii trecute, pe 28 iunie, Curtea Constituțională a analizat sesizarea judecătorilor și le-a dat dreptate într-o serie de puncte reclamate, declarînd modificările respective neconstituționale.
La loc de cinste, a fost respinsă sintagma sus pomenită, ”ansamblul relațiilor sociale”, în care, la o adică, s-ar putea încadra orice.
Neconstituționale au fost declarate și prevederile că acte de terorism reprezintă și ”lipsirea de libertate” ori ”distrugerea şi distrugerea calificată”.
La fel și cea care încadra la terorism ”introducerea sau răspândirea în atmosferă, pe sol, în subsol ori în apă de produse, substanţe, materiale de orice fel, microorganisme sau toxine de natură să pună în pericol viaţa, sănătatea oamenilor ori a animalelor sau mediul înconjurător ori în scopul provocării de incendii, inundaţii sau explozii care au drept efect punerea în pericol a vieţilor umane”.

 

11

Nici după sesizarea de către ICCJ și nici după decizia CCR nu au apărut reacții publice de nivel înalt, politice, diplomatice ori din partea societății civile, deși impactul unor asemenea modificări legislative putea fi, în bună măsură, asemănător celui de după introducerea ilegală a SRI în combaterea corupției. Iar efectele acelei decizii le cunatificăm și azi, după ani și ani de zile.

Rămîne un mister cum asemenea lege – vizînd unul dintre cele mai importante domenii ale momentului, la nivel mondial, combaterea terorismului – a putut trece atît de neobservată, la concurență cu legea offshoreului, și ea ”descoperită” aproape în ultima clipă și numai grație unor interese divergente.

Întrebarea de final ar fi cîte ”surprize” de calibru similar se mai ascund prin fișetele politicienilor zilei?

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.