Reteaua Corect
Adrian Severin

De la visul României Mari la visul Europei unite

În anul 2018 România va aniversa 100 ani de la Marea Unire. In anul 2019 România va prelua Președinția rotativă a UE pentru o perioadă de 6 luni. România Mare nu mai există. Cât despre România-putere și Europa-putere în care românii au dorit să se integreze și au crezut că s-au integrat, ele au rămas simple virtualități; niște holograme cu un viitor tot mai greu de descifrat. Lor sau, mai degrabă, viselor noastre cu privire la ele le este dedicat prezentul eseu.

1. Națiunea: proiect politic sau entitate organică

 

            Asemenea oricărei națiuni și cea română are un fundament psihologic cu o certă dimensiune emoțională decurgând din adoptarea unui mit fondator. Aceasta ocultează faptul că orice națiune este produsul unei necesități și rezultatul unei adeziuni.

            Națiunea franceză este organizarea politică a locuitorilor teritoriului francez delimitat de frontiere ( mai mult sau mai puțin ) naturale. Statul francez s-a extins spre acele frontiere pe cât a putut, ele conferindu-i securitate militară, economică, culturală și, circumscrisă de acestea, culturală. Istoria (inclusiv istoria de construit sau istoria ca proiect) și-a dat astfel mâna cu geografia pentru a susține o agendă politică impusă de nevoile – exprimate atât în spaime cât și în ambiții –  unei comunități date. Această comunitate – subiect și obiect al proiectului național – nu ar fi putut rămâne unită, însă, fără o identitate (culturală) proprie. De aici ideea că tot ceea ce s-a petrecut pe teritoriul cu pricina, din cele mai vechi timpuri și până astăzi, reprezintă un tot coerent, un proces continuu așezat sub semnul logicii identitare. Deși născută pe baze politice, națiunea franceză și-a asigurat viabilitatea (durabilitatea) prin autodotarea cu garanții culturale.

            Națiunea germană s-a afirmat ca entitate organică înainte de a fi un stat, respectiv înainte de a fi avut o organizare politică. Născută fără stat și fără frontiere politice, ea a pornit în căutarea statului pe care să și-l facă armură – deopotrivă națională și internațională, individuală și colectivă, politică și geopolitică, economică și socială, militară și culturală. Pentru națiunea franceză, ca stat al indivizilor liberi, egali și frați ( cu mesaj genetic cultural comun) drepturile individuale și laicitatea au primat în mod natural; pentru francezi viitorul comun a fost și a rămas mai important decât trecutul comun. Pentru națiunea germană, în schimb, ca o comunitate etno-culturală, trecutul a căpătat o importanță esențială întrucât viitorul putea fi proiectat și legitimat numai prin raportare la ceea ce a fost, la tradiție, el fiind doar o prelungire a trecutului, tranzitând prin prezent. Pornind de aici accentul s-a pus pe drepturile colective – căci națiunea este eminamente o entitate colectivă dezvoltată organic – cu lăsarea drepturilor individuale în plan secundar. În acest context, laicitatea – ca drept al tuturor confesiunilor la tratament egal din partea statului – s-a transformat în secularism – ca drept al statului de a se plasa deasupra tuturor confesiunilor, subordonându-le practicile și discursul agendei sale politice.

            Nici națiunea (germană) culturală nu s-a putut desprinde, odată intrată în politic, de dimensiunea teritorială. Dacă Franța a dat conotație culturală teritoriului – numindu-i francezi pe toți locuitorii ținutului cuprins între frontierele corespunzătoare nevoilor / aspirațiilor ei - , Germania a mers către frontierele spațiului necesar agendei ei naționale sub cuvânt că adună componentele teritoriale ale unei comunități culturale unice, respectiv îi adună pe toți germanii (germanofonii) pe același / un singur teritoriu. Ca să spunem așa, francezii au culturalizat teritoriul iar nemții au teritorializat cultura.

            Unde se situează națiunea română între aceste două modele ?

            Se poate spune că, probabil și printr-un accident istoric, România este rezultatul politic al combinării celor două modele. Aceasta și din cauza faptului că în formarea statului național român străinătatea ( națiunile imperiale în luptă cu imperiile multinaționale) a avut un rol major de jucat.

 

2. Populații de păstori unite de o limbă comună

            Formațiunile statale din care va rezulta ulterior România au supraviețuit aproape neîntrerupt în vecinătatea imperiilor multinaționale europene – Imperiul Otoman și Imperiul Habsburgic – bucurându-se de marja de tolerantă etno-culturală și administrativă acordată de acestea.

            Pentru a înțelege limitele și conținutul acestei toleranțe trebuie să privim geografia. În construcția națiunii române aceasta a avut un rol mai important decât istoria (istoria fiind înțeleasă aici ca produs al acțiunii umane).

            Impactul geografiei s-a manifestat deopotrivă în economie și în politică; economia locală și politica internațională.

            România de azi este o țară așezată pe munți și înconjurată de ape. Un asemenea mediu geografic a stimulat dezvoltarea oieritului dar a și limitat aria practicării sale; căci oaia trece muntele dar nu trece apa. Oieritul intensiv într-un spațiu relativ mic și strict limitat, fără posibilități de extindere, a impus și permis, totodată, formarea unei limbi comune foarte omogene ca instrument de comunicare pe întreaga sa suprafață, precum și organizarea unitară a familiei (caracterizată de valorile autorității și egalității), transformată în model unic al construcției sociale ( cetatea terestră, circumscrisă de ideologii) și al celei spirituale (cetatea celestă, circumscrisă de religie). Acest tip de economie cu paradigma familială, limba comună și religia ortodoxă (apolitică) a generat sau constituit baza națiunii culturale române de mai târziu, a identității naționale a românilor.

            Aceeași geografie explică de ce faimoasa formulă aparținând, cred, lui Nicolae Iorga, potrivit căreia ”neamul românesc s-a născut aici, la răscruce de vânturi și bătaie de vremi”, rămâne o simplă metaforă fără corespondent în realitate. De fapt, geografia – nu numai codrul, ci și muntele și râul (râul, ramul, după inspirata expresie eminesciană) – i-a fost frate românului, sau locuitorilor ținuturilor românești de azi. Indiferent de originea și destinația invadatorilor sau agresorilor, teritoriul românesc nu a fost niciodată spațiu de trecere evident și / sau preferat. Pentru expansiunea otomană traseul firesc spre centrul Europei – Buda și Viena – era prin sudul Dunării, cu principatele danubiene în flanc. Dunărea și munții Carpați reprezentau bariere descurajatoare pentru trupele semilunei. Așișderea în nord, toate confruntările dintre Rusia și rivalii săi occidentali presupuneau marșul armatelor respective prin câmpiile mazuriene și nicidecum escaladarea Carpaților. Regii maghiari au colonizat populație care să stea în calea invaziilor tătărești tot pe Carpați, pe ale căror culmi s-au și oprit respectivele invazii.

            Războaiele mai mult sau mai puțin glorioase purtate de voievozii munteni și moldoveni în evul mediu erau pentru adversarii lor campanii secundare menite a le asigura flancul iar nu invazii cu scopul de ocupație stabilă. De aceea agresorii se și retrăgeau după ce ajungeau la concluzia că, într-o formă sau alta, descurajaseră sau anihilaseră un atac de la nordul Dunării, respectiv de la nordul zonei carpatice.

            Punctul strategic esențial pe care puterile timpului au dorit mereu să îl controleze direct și nemijlocit au fost gurile Dunării. Pentru că nu au fost lăsate să îl ocupe – nu de români, ci de puterile rivale – zona a rămas, în cea mai mare parte a ei, sub stăpânire românească.

 

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.