DE CE NU A MAI VRUT COANA CHIRITA DE LA COTROCENI IN DULCELE TIRG AL IESILOR

Klaus Iohannis a început de ceva vreme să evite orice contact cu civilii în loc deschis. Cam de cînd a luat-o la vale în sondajele de popularitate. Duse sunt vremurile cînd îmbrăca haina roșie și cobora în piață, printre manifestanți picați în extaz. Acum, spaima de români își spune cuvîntul.

Pe 21 decembrie, mulți vor fi observat că președintele lenevilă s-a trezit suficient de devreme pentru a fi în Piața Universității la orele 8,00 dimineața, cînd nu prea era țipenie de om în zonă, pentru depunerea unei coroane de flori în amintirea eroilor revoluției.
De ieșit în cîmp deschis, nu mai iese decît atunci cînd are motive să fie înconjurat eminamente de militari, în special de generalii din servicii.

Cum ar fi parada militară de Ziua Națională, de 1 decembrie. La ultima, cea de anul trecut, președintele s-a plasat, la loc sigur, între generali, în timp ce civlii erau ținuți la distanță cu garduri metalice. Precauții de pandemie, desigur.

Spre deosebire de 1 decembrie, legată direct de primul război mondial, 24 ianuarie e o zi care nu are legătură cu armata română. A fost o acțiune eminamente civilă, opera clasei politice a vremii, care l-a ales, la Iași, pe Alexandru Ioan Cuza domn al Moldovei, și mai apoi, la București, domn al Munteniei.
Firesc, deci, ca Iași să fie locul tradițional unde se celebrează mica unire. Și orașul Focșani e încărcat de simbolistică, pentru că ziua unirii a eliminat statutul său de localitate plasată în două țări diferite.
De-a lungul anilor, greii politicii au ales cele două orașe pentru celebrarea unirii.
Mai puțin cei care nu mai stăteau bine în sondaje și nu voiau să riște huiduieli publice.
În primii ani de mandat, Băsescu venea la Iași și se prindea în horă, vesel, ca unul bine plasat în sondaje.
În 2011, s-a produs un mare deranj, cînd s-a ales cu huiduieli din mii de piepturi moldovenești, exact cînd primea onorul gărzii militare.

Anul următor nu a mai călcat pe acolo, trimițînd doar o coroană și un mesaj, dar a fost huiduit copios consilierul prezidențial care l-a reprezentat acolo. În 2013 era așteptat și la Iași și la Focșani, dar a trimis doar mesaje. În 2014, ultimul an la Cotroceni, a fost huiduit la Iași chiar și în lipsă.

Iohannis a mers și el în tîrgul Ieșilor în primii doi ani de mandat. În 2016 a ținut un discurs la Cotroceni și a trimis doar un mesaj la Iași, pentru ca următorii doi ani să participe doar la ceremonii de interior, la palatul Patriarhiei. Comoditate?

În 2020, pe valul succesului de la prezidențiale, a mers iar la Iași.
Anul trecut, a trimis doar un mesaj.

Acum, probabil ca să nu fie declarat dispărut de tot, după un an în care toată lumea s-a întrebat dacă mai calcă pe la slujbă, Iohannis a recurs la un tertip.

A ieșit în aer liber, dar a decis organizarea ceremoniei dedicate micii uniri într-un loc care, cum spuneam, nu are nicio legătură cu evenimentul respectiv. Decît, poate, prezența, pe undeva, prin zonă, a vilei Bosianu, în care unioniștii s-au întîlnit cîndva pentru a pune la cale marea operațiune. Dar e un loc de ”încredere” din varii puncte de vedere.
În Parcul Carol aveam Monumentul ”Mormîntul ostașului necunoscut” și Mausoleul liderilor comuniști.
Pe platoul Monumentului se pot celebra Ziua Armatei române, Ziua Veteranilor, Ziua Eroilor, dar niciodată nu s-a sărbătorit ceva în legătură cu mica unire.
Decizia lui Iohannis a permis ca, din nou, la ceremonie să asiste 90% militari și doar cîțiva civili rătăciți.

Din nou, președintele s-a înconjurat în cîmp deschis de generali și colonei, și a ales un loc îndepărtat, plasat în afara traficului pietonal obișnuit, unde să nu riște nici umbră de huiduială sau, Doamne ferește, niscaiva ouă, la sugestia celor de la USR.

Frica păzește bostănăria, așa că, anul ăsta, Coana Chirița de la Cotroceni nu a mai servit dulcele tîrg al Ieșilor. Iar la cum merg lucrurile în sondaje, anii viitori va organiza ceremonia prin subteranele Casei Poporului. (Bogdan Tiberiu IACOB)