Cum este implicată Moscova în războiul din Nagorno-Karabah

Azerbaidjanul a lansat marți, 19 septembrie, o operațiune militară în enclava majoritară armeană din Nagorno-Karabah la aproape 3 ani după precedentul război brutal purtat cu Erevanul în regiune.

Imaginile video postate pe rețelele de socializare din Stepanakert, capitala Nagorno-Karabah, par să arate consecințele bombardamentelor în zone rezidențiale. Un alt videoclip publicat de Ministerul Apărării din Azerbaidjan arătă presupusa distrugere a unei stații radar militare armene din regiune.

Peste 7.000 de civili din 16 localităţi au fost evacuaţi marţi în Nagorno-Karabah în urma lansării unei operaţiuni militare de amploare de către Azerbaidjan, au anunţat autorităţile separatiste armene din această enclavă.

"Peste 7.000 de persoane au fost evacuate din 16 localităţi din regiunile Askeran, Martakert, Martuni (şi) Shushi în Arţah", nume dat de armeni enclavei Nagorno-Karabah, a informat pe X (Twitter) Gegham Stepanian, apărător al drepturilor omului din regiunea separatistă.

Stepanian a mai informat despre 27 de decese, dintre care doi civili.

Cifra provine de la morga din Stepanakert, cel mai mare oraş din Nagorno-Karabah, care se află pe teritoriul azer, dar este locuit în principal de armeni şi guvernat de republica nerecunoscută Arţah.

Operaţiunea militară a Azerbaidjanului lansată marţi pentru a captura regiunea disputată Nagorno-Karabah din sudul Caucazului a produs peste 200 de răniţi, a spus administraţia locală.

Dintre persoanele rănite, 29 sunt civili, a scris Stepanian marţi seara pe reţeaua de socializare.

Declanșarea luptei a survenit pe măsură ce relațiile dintre Armenia și Rusia, care ar trebui să acționeze ca un garant al securității, păreau să fi devenit mai tensionate în ultimele săptămâni, au declarat experții pentru The Moscow Times.

„După izbucnirea războiului din Ucraina, Moscova nu a putut să-și îndeplinească obligațiile și acum a adoptat unele dintre pozițiile părții azere a conflictului”, a declarat Tigran Grigorian, un expert politic din Erevan.

„Rusia și Azerbaidjanul par să aibă relații mai strânse acum decât Armenia și Rusia”, a declarat Grigorian pentru The Moscow Times. „Relațiile dintre Erevan și Moscova s-au deteriorat de ceva vreme.”

Premierul armean Nikol Pașinian a cerut marți, 19 septembrie, Rusiei și Națiunilor Unite să ia măsuri în urma escaladării.

„În primul rând, Rusia trebuie să ia măsuri și, în al doilea rând, ne așteptăm ca și Consiliul de Securitate al ONU să ia măsuri”, a declarat Pașinian, a cărui țară este într-o alianță militară condusă de Moscova.

Kremlinul a spus că este îngrijorat de escaladarea bruscă din Nagorno-Karabah.

Luptele ar putea să modifice echilibrul geopolitic în regiunea Caucazului de Sud

Trupele azere continuau miercuri, 20 septembrie, să atace forţele armene din provincia Nagorno-Karabah şi se declară hotărâte să-şi atingă obiectivele strategice, "să închidă un capitol de animozitate şi confruntare", a declarat consilierul de politică externă al preşedintelui azer Ilham Aliev, în timp ce forţele armate ale separatiştilor armeni vorbesc despre lupte pe toată linia frontului.

Declaraţia consilierului prezidenţial azer, Hikmet Hajiyev, vine la puţin timp după ce armata azeră a lansat ceea ce a numit drept o "operaţiune antiteroristă" în Nagorno-Karabah, enclavă azeră cu populaţie majoritar armeană pe care Armenia şi Azerbaidjanul şi-au disputat-o în două războaie în perioada post-sovietică.

Azerbaidjanul va negocia numai după ce forţele armenilor din Nagorno-Karabah vor ridica "steagul alb" şi vor fi dezarmate, a indicat consilierul prezidenţial azer. Acesta a mai spus că operaţiunea militară lansată nu urmăreşte obiective pe teritoriul Armeniei recunoscut internaţional, ci numai pe teritoriul enclavei Nagorno-Karabah. Azerbaidjanul şi-a anunţat marţi operaţiunea "antiteroristă" după ce s-a plâns că şase dintre cetăţenii săi au fost ucişi în două incidente separate, pe care le-a pus pe seama unor "grupuri armate armene ilegale".

Mediatorul pentru drepturile omului din Nagorno-Karabah, Ghegham Stepanian, a declarat că 25 de persoane au fost ucise în regiune, între care doi civili, iar alte 80 de persoane au fost rănite, printre care opt copii, relatează Reuters. O declaraţie a Ministerului Apărării de la Baku a precizat că forţele azere au ocupat până în prezent peste 60 de posturi militare şi au distrus până la 20 de vehicule militare cu alte echipamente.

Istoria încâlcită a regiunii

Recunoscută la nivel internaţional ca parte a Azerbaidjanului, enclava Nagorno-Karabah este gestionată în parte de grupări disidente armene, care o consideră drept patria lor strămoşească.

Tensiunile s-au amplificat din nou la începutul acestei luni, când cele două părţi s-au acuzat reciproc de desfăşurarea de trupe, pe fondul penuriei de alimente cauzate de controalele la frontieră instituite de Azerbaidjan în urmă cu câteva luni pentru a stopa ceea ce Baku acuză că ar fi transporturi cu arme de contrabandă ale armenilor.

Nu e clar dacă acţiunile azerilor ar putea declanşa un conflict la scară largă care să atragă Armenia în criză.

Dar au existat semne de repercusiuni politice la Erevan, unde prim-ministrul armean Nikol Paşinian - considerat prea pro-occidental de către Rusia, care este susţinătoarea tradiţională al Armeniei - a vorbit despre apeluri pentru o lovitură de stat împotriva sa.

Luptele ar putea, de asemenea, să modifice echilibrul geopolitic în regiunea Caucazului de Sud, care este străbătută de conducte de petrol şi gaze şi unde Rusia - distrasă de propriul război din Ucraina - încearcă să-şi păstreze influenţa în faţa unei activităţi mai intense din partea Turciei, care susţine Azerbaidjanul. Serviciul de securitate armean avertizează cu privire la riscul unor "tulburări generalizate" în ţară.

Ziare.com