Reteaua Corect
Adrian Severin

Comentarii cu privire la articolul 89 din Constituție – Dizolvarea Parlamentului

1. Președintele Klaus Iohannis nu a făcut nici un secret din dorința sa de a aduce țara la alegeri anticipate. Asta cu numai câteva luni înainte ca alegerile la termen să poată fi convocate. De ce?

Totul sugerează o cursă contra cronometru. Președintele înțelege că o diferență de numai câteva luni cu privire la data alegerilor parlamentare va face imposibilă pentru partidul „guvernului său” (un guvern incompetent, iresponsabil, antinațional și anticonstituțional) evitarea unui eșec electoral major. De aceea scrutinul parlamentar trebuie să aibă loc în limitele temporale ale perioadei de grație de care beneficiază, de regulă guvernele. (6-9 luni).

 

Nu că dl Iohannis nu s-ar descurca bine și cu un guvern PSD, acum când conducerea acestui partid s-a predat „statului subteran” și a adoptat ca doctrină oficială justițiar-populismul și euro-servilismul. Virajele morale ale acestuia și mai ales presiunea bazei sale de masă, dar și o anumită orientare externă pro-americană, fac, însă, coabitarea cu el nesigură pentru guvernatorul unei colonii germane. Liderilor pesediști, sau celor care îi țin de lanț, le-ar putea trece prin cap să procedeze la demiterea Președintelui, ceea ce, de astă dată, ar putea să le reușească.

 

În plus, actualul Președinte și „sponsorii” săi externi urmăresc obținerea unei majorități constituționale (adică suficient de mare pentru a putea amenda Constituția) în scopul oficializării sistemului republicii (super)prezidențiale, la care au ajuns în fapt, dar care se află mereu sub presiunea deciziilor CCR. 

 

2. Alegerile anticipate sunt condiționate de dizolvarea Parlamentului. Ceea ce se poate face numai în condițiile art. 89 din Constituție.

 

Iată de ce interpretarea corectă a acestui articol a devenit indispensabilă, existând amenințarea ca ea să fie forțată pentru a servi scopurilor prezidențiale. În presă și pe rețelele sociale a și început o dezbatere care se amplifică zilnic și în tumultul căreia pot fi identificate consistente încercări de intoxicare a opiniei publice cu tezele pro-iohanniste.  

 

Voi interveni în această dezbatere cu răspunsuri la diferitele întrebări pe care cetățenii români, dar și mulți diplomați străini în post la București și le pun, în dublă calitate: de jurist și de persoană implicată (ca vice prim ministru și ministru al reformei în anii 1990-1991) în redactarea articolului menționat. 

 

Ce spune art. 89 și care a fost istoria adoptării lui? Mai întâi, textul:

 

(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

 

3. În anii 1990-1991, când a fost concepută actuala Constituție a României, prima noastră preocupare era să limităm puterile Președintelui, astfel încât să nu ne trezim cu un nou dictator. O altă preocupare era aceea de a evita instabilitatea politică, consecutivă unei proceduri prea permisive de dizolvare a Parlamentului.

 

Celor implicați în procesul constituțional, le era clar că singurul căruia i se putea acorda puterea de a dizolva Parlamentul era Președintele, dar doream ca el să o poată face numai într-o situație de criză certă, a cărei apariție era independentă de voința lui și a cărei durată depășea o limită de timp rezonabilă. 

 

Atunci, împreună cu consilierii mei am socotit că două luni de la prima desemnare a unui prim ministru de către Președinte, luni în care guvernul nu s-ar fi putut forma întrucât nu a putut obține votul de încredere al Parlamentului, sunt un timp suficient de lung pentru a conchide că nu se poate ieși din blocaj decât prin reluarea alegerilor. Trebuia să lăsăm, deci, Parlamentului un interval de două luni spre a lua o decizie. 

 

Pe de altă parte, am zis că o singură încercare ar fi totuși neconcludentă. De aceea am convenit că, pentru a conchide că ne aflăm într-un blocaj serios, trebuie să supunem propunerile de guvern la minim două voturi de încredere. 

 

Ce înseamnă asta? Înseamnă că în șaizeci de zile pot avea loc și mai mult de două încercări, fără să se poată ajunge la dizolvare după primele două. Totodată, dacă șaizeci de zile ar trece fără a se fi încercat de două ori, iarăși nu s-ar putea dizolva Parlamentul

 

În contextul discuțiilor de atunci, chiar eu am fost acela care am făcut un calcul și am zis că aproximativ o lună este un timp suficient pentru o încercare, ținând seama de alte termene prevăzute de Constituție pentru procedura de învestire o unui guvern, în condițiile în care durata celei de a doua încercări urma să fie ceva mai mare întrucât ea includea și timpul necesar Președintelui pentru o nouă nominalizare. 

 

În concluzie, cele două condiții - minim 60 de zile și minim 2 voturi de încredere refuzate - sunt cumulative. Ambele trebuie îndeplinite pentru a se putea trece la dizolvarea Parlamentului. 

 

Dacă două refuzuri sunt exprimate în mai puțin de două luni, trebuie așteptată scurgerea acestora, încercându-se să se facă ce se poate face în timpul rămas.

 

4. Pentru a spune că respectivele condiții au fost îndeplinite Parlamentul trebuie să refuze „acordarea votului de încredere”. Deci nu este vorba de refuzul votului (ceea ce se poate face prin boicotarea cvorumului, de pildă), ci refuzul încrederii exprimat prin vot. Ceea ce cere Constituția este ca Parlamentul „să acorde votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile, desigur dacă acesta o socotește potrivit.

 

Încrederea în propunerea de guvern (premier, program, listă de miniștri) este elementul esențial, de fond, iar nu votul care este doar elementul de formă, procedura, gestul prin care se exprimă sau se verifică încrederea. Astfel, încrederea sau neîncrederea nu se pot exprima altfel decât prin votul dat; nu prin lipsa votului. 

 

Dacă nu s-a ajuns la vot, în ciuda faptului că niște premieri au fost nominalizați (desemnați) spre a forma guvernul și a strânge o majoritate parlamentară de susținere, prin negocieri cu partidele parlamentare (de pildă, întrucât aceștia își depun mandatul înaintea votului, constatând din negocieri că nu au susținerea necesară, sau pentru că au fost refuzați de cei pe care vor să îi aibă miniștri), condiția refuzării votului de încredere nu se consideră îndeplinită. Nu numărul desemnărilor contează, ci cel al voturilor de încredere efectiv exprimate. 

 

5. Ce se întâmplă dacă cele două condiții sunt îndeplinite? Asta nu înseamnă dizolvarea automată a Parlamentului. Este posibil ca după eforturile făcute, la finele celor două luni să se constate că există și alte soluții pentru ieșirea din blocaj decât alegerile anticipate, dar că aplicarea lor mai cere puțin timp.

 

De aceea, s-a prevăzut că Președintele Republicii este obligat să se consulte cu Președinții celor două Camere și chiar cu liderii grupurilor parlamentare, care cunosc cel mai bine situația, spre a vedea care este cea mai bună cale de urmat, în funcție de perspectivele estimate de ei. Dacă în urma acestor consultări ajunge la concluzia că problema se poate rezolva fără alegeri, Președintele nu dizolvă Parlamentul. 

 

Obligația organizării acestor consultări arată că Președintele nu este participant la negocierile politice privind formarea guvernului, ci doar administratorul unei proceduri, el trebuind numai să constate prin discuții cu factorii responsabili existența unei majorități guvernamentale, sau probabilitatea formării ei, iar nu să o constituie potrivit preferințelor lui. 

 

6. Avizul președinților Camerelor și al liderilor grupurilor parlamentare este obligatoriu. Ceea ce înseamnă că Președintele este obligat să îl ceară, dar nu este obligat să îl urmeze. 

 

Odată obținut, însă, avizul trebuie apreciat de Președintele Republicii cu bună credință. Astfel, chiar dacă în urma consultărilor Președintele este, în principiu, liber să dizolve Parlamentul, el nu o va putea face dacă, de pildă, cei consultați îl informează că s-a ajuns la o soluție politică și mai au nevoie de câteva zile pentru finalizarea înțelegerii care stă la baza ei. 

 

7. În fine, ultima măsură împotriva instabilității politice a fost aceea de a limita posibilitatea dizolvării Parlamentului la una singură în cursul unui an. 

 

Chemarea prea frecventă a electoratului la urne tulbură viața socială și am intenționat ca astfel să îi obligăm pe oamenii politici să negocieze cu seriozitate soluții de deblocare, iar nu să se întoarcă tot timpul la electorat sperând să îi sucească cumva mințile pentru a-i schimba votul

 

Un an are 12 luni. Deci, dacă azi dizolv Parlamentul, nu o mai pot face decât peste 12 luni

 

8. Sper că am reușit să dau răspunsurile de care românii au nevoie spre a ști ce se poate și ce nu se poate face pentru dizolvarea Parlamentului, ca prealabil al convocării alegerilor anticipate. Și mai ales, pentru a nu se lăsa înșelați de tot felul de interpretări prezidențiale ale Constituției care de fapt urmăresc suspendarea acesteia. Decât să suspendăm Constituția (ceea ce este o lovitură de stat), mai bine îl suspendăm pe Președinte (ceea ce, în speță, ar pune capăt unei lovituri de stat continuate).

 

 

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.