Cine pune mâna pe Transnistria?

Pasul următor este prefigurat de propaganda care este utilizată intens în acest război. Ucraina, după cum comunică insistent oficialii de la Moscova, masează trupe la granița cu Transnistria în vederea declanșării unei invazii. În consecință, și partea rusă încearcă să-și concentreze unele forțe, în special în Belarus, pentru a apăra Transnistria și, mai ales, contingentul staționat aici, alcătuit din câteva mii de militari ruși. Cine spune adevărul și cine minte? Este posibil, ca ambele părți să spună adevărul. Este posibil, ca unul dintre scenariile militare elaborate la Kiev să pornească de la premiza, că singura soluție pentru a proteja Odessa este aceea de împiedica forțele Rusiei să aibă, sub o formă sau alta acces în Transnistria. Ceea ce presupune fie o întărire a frontierei, fie chiar o invazie în Transnistria. Este însă un scenariu și atâta tot. Și tot un scenariu poate fi și cel anunțat de propagandă de la Moscova, conform căruia Federația Rusă trebuie să ia măsuri urgente pentru a apăra teritoriul dintre Nistru și Bug.

Dincolo de aceste scenarii, dincolo de toate acuzațiile pericoase, avem însă de-a face cu o realitate, care crează, efectiv, o mare oportunitate de natură strategică pentru Federația Rusă. În urmă cu câțiva ani, Transnistria a organizat un referendum, în urma căruia o majoritate semnificativă s-a pronunțat în favoarea independenței acestui teritoriu. Deci, în favoarea ruperii totale a legăturilor sale de natură administrativă cu Chișinăul. Pe modelul anexării teritoriilor secesioniste din Ucraina de către Federația Rusă, și Transnistria poate urma același traseu. Tiraspolul poate solicita Moscovei ca Transnistria să fie recunoscut drept teritoriu al Federației Ruse. Și probabil acesta este și planul. Dacă se va întâmpla astfel, atunci Putin are posibilitatea să desanteze în Transnistria câți militari și cât armament vrea. Și să-și plaseze această nouă armată în spatele liniilor ucrainene și față în față cu Republica Moldova, care, în prezent, după recentul decret, nu mai beneficiază de nicio garanție de neutralitate. 

Din motivele invocate mai sus, au sens și propaganda ucraineană și propaganda Kremlinului, ambele vizând o amenințare a părții adverse asupra Transnistriei.