Reteaua Corect
Bogdan Tiberiu Iacob

Amânarea localelor, aproape bătută în cuie. Și câteva mesaje publice cu tâlc

Scris de Bogdan Tiberiu Iacob in 19 iulie 2020 la 11:23, in Politics. 1003 vizualizari Intra in discutie Tagurialegeri locale, amanare, mesaj shortlinkhttp://crct.ro/nwot

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de promulgare a legii care stabilește data alegerilor locale pe 27 septembrie exact în momentul în care amînarea lor e aproape bătută în cuie, conform ultimelor informații care se vehiculează. Și nu pentru o lună-două, ci pentru primăvara anului viitor. Cum și de ce explicăm în rîndurile care urmează.

Problema amînării localelor a fost repusă pe tapet în ultimele zile, la nivelul conducerii PNL, în prezent ea fiind, cum spuneam, aproape decisă. Întrebat de presă, Ludovic Orban răspunde: ”Să vedem care sunt evoluțiile și să luăm o altă decizie, sigur cu consultarea partidelor politice, dacă amânăm sau nu aceste alegeri”.

Nu e clar care sunt motivele reale, dar se vehiculează informații interesante. Mai precis, e vorba de un fenomen scos în evidență de așa numitele sondaje județene de reglare, comandate de marile partide întotdeauna în preajma definitivării listelor de candidați pentru locale. Iar aceste sondaje ar releva un fenomen foarte deranjant pentru guvernanți: electoratul vîrstnic, în loc să fie descurajat de coronavirus să participe la vot, pare, dimpotrivă, mai decis ca oricînd să meargă la urne. O reacție oarecum similară celei din Polonia, unde la prezidențiale în pandemie s-a atins prezență record deși se estimase exact invers.

Ori, mecanismul pe care s-au bazat liberalii programînd alegerile în vreme de pandemie și de măsuri restrictive a fost o slabă participare la vot, asigurată, practic, doar de nucleele dure ale electoratelor partidelor, cele care sunt mobilizate în mod direct de acestea. Iar restul românilor să evite covidul stînd acasă.
Nuclee electorala dure au doar trei partide, la noi: PSD, PNL și UDMR. Ultimul putînd chiar rata parlamentul, după calculele liberale, dacă ne gîndim că Harghita și Covasna sunt județele cu cei mai mulți pensionari din România, iar scorul uzual al UDMR e cu doar două procente peste prag.

Problema PNL, aceea că nucleul dur al PSD e mai mare decît al lor, ar fi trebuit rezolvată de absența vîrstnicilor, speriați de Covid, de la urne.
Finalmente, ar fi rezultat un parlament împărțit între două mari partide, PNL și PSD, plus un partid balama care să decidă guvernarea, restul partidelor mici, de la PMP la ALDE, urmînd să-și doneze trupurile ”științei”, adică să umfle prin redistribuire procentele PNL și PSD. Așa s-ar explica și neobișnuita pasivitate a PSD față de gafele puterii.
Dacă informația privind înverșunarea la vot a vîrstnicilor se confirmă, ea singură e suficientă pentru amînarea alegerilor, în condițiile în care PNL stă mult mai prost în sondajele reale decît în cele oficiale.

PNL ar fi obligat să se orienteze spre altă strategie, the next best thing, cum zic americanii. Nu știm exact care ar fi aceasta.
O variantă plauzibilă, însă, ar fi plasarea lor în primăvara anului viitor, timp în care s-ar putea introduce anumite șmecherii electorale, precum votul prin corespondență, dacă nu chiar și cel electronic, dreptul de vot pentru diaspora la locale etc, ținînd cont că pînă în martie ar fi suficient timp cît să nu se scandalizeze Comisia de la Veneția.
Dar, cel mai important, așa cum scriam recent, s-ar putea recurge și la schimbarea actualului guvern Orban cu unul de tehnocrați ori de uniune națională, care să ”garanteze” organizarea corectă a alegerilor care vin. O teză inclusă și în textul moțiunii de cenzură pregătite de PSD, semn că și social-democrații susțin ideea.

Nu e întîmplătoare, în opinia noastră, cercetarea sociologică livrată ieri de Vasile Dîncu, o eminență cenușie extrem de valoroasă în situații de criză.

Iar sondajul IRES transmite public date interesante, începînd cu faptul că 74% spun că sigur merg la vot. Nu spunem neapărat autentice, ci doar interesante. Și ”mobilizatoare”:

• 65% dintre români nu au încredere că Guvernul va organiza corect alegerile
• 76% dintre români susțin creșterea numărului de zile în care se poate vota, pentru a evita aglomerarea.
• Mai mult de jumătate (63%) dintre simpatizanții tuturor partidelor își doresc ca votarea să aibă loc pe durata mai multor zile.
• 50% dintre români ar fi de acord cu introducerea votului prin corespondență
• Peste jumătate dintre români cred că alegerile ar trebui să aibă loc doar atunci când virusul va fi complet eliminat
• 17% dintre români nu au acces la internet. Mutarea campaniei în online îi va afecta pe aceștia, privându-i de informare pe cei mai în vârstă, cu venituri reduse, cu educație scăzută și din localități mai puțin dezvoltate.

Ce mai spune studiul?

”Patru din cinci români cred că a fost justificată amânarea alegerilor locale, în timp ce mai mult de jumătate spun că alegerile ar trebui să aibă loc doar când virusul a fost eliminat. Pe agenda cetățenilor, alegerile nu sunt prioritare. Jumătate dintre cei chestionați se raportează precaut și foarte precaut la alegeri. Chiar dacă 74% spun că sigur vor vota, pare să fie un răspuns puternic afectat de efectul dezirabilității, un răspuns dat pentru că așa se cuvine. Mult mai puțini, sub o treime, se arată interesați sau foarte interesați să se implice în activități politice și electorale. Chiar și dintre aceștia, jumătate se arată precauți. Dacă ținem cont și de efectul migrației, pentru că românii din străinătate nu au cum să voteze la alegerile locale, nu ar trebui să ne surprindă o participare de 30-35% dintre persoanele  cu drept de vot la alegerile locale programate pentru 27 septembrie cu atât mai mult dacă vor lipsi  măsuri care să crească încrederea cetățenilor”.

Fraza-cheie ”Peste jumătate dintre români cred că alegerile ar trebui să aibă loc doar atunci când virusul va fi complet eliminat” grăiește de la sine.
O informație care dă dezlegare pentru orice amînare, practic, ”complet eliminat” fiind utopie în stare pură.

Și mai interesant, studiul lui Dîncu nu se limitează la furnizarea de date concrete, ci recurge și la sfaturi politice:

”Nu este prea târziu ca Guvernul și Parlamentul, în colaborare cu partidele politice și societatea civilă, printr-un proces transparent, să adopte noi măsuri pentru a crește încrederea cetățenilor în alegeri și democrație. Acestea trebuie să includă măsuri care au susținere populară, inclusiv mai multe zile de vot, programarea cetățenilor pe intervale orare sau creșterea numărului de secții de vot. Comunicarea cu cetățenii trebuie neapărat îmbunătățită pentru ca aceștia să considere că efortul și riscul de a merge la vot nu va fi în van. De asemenea, sunt necesare măsuri pentru a asigura o campanie onestă și echilibrată în mediul online, prin care informațiile să ajungă la toți cetățenii fără a fi influențate de dezinformare”.

Și ca să se asigure că mesajul e înțeles, punctează:

”Concluzia la care am ajuns este că pandemia Covid-19 reprezintă un factor care poate determina o prezență foarte scăzută la vot. Chiar și în rândul celor mai interesați alegători, jumătate sunt precauți în legătură cu organizarea alegerilor în timpul crizei sanitare și există un risc ridicat ca ei să nu se prezinte la vot, pentru a se proteja. Dacă autoritățile nu iau măsuri care să transmită o stare de siguranță, o prezență la vot în jur de 30% nu ar trebui să ne surprindă. Prezența la vot scăzută va avea un efect puternic asupra legitimității tuturor categoriilor de aleși locali, mai ales a primarilor. Să nu uităm că primarii sunt aleși într-un singur tur de scrutin și nu este neobișnuit să avem câștigători cu doar 30-35% din voturi. Cu o prezență care, la rândul ei, este în jur de o treime din alegători, ar însemna ca unii primari să poate fi aleși cu nu mai mult de 10-15% din voturi, raportat la numărul total de cetățeni cu drept de vot din localitatea respectivă”.

Sondajul IRES nu e singurul care se poziționează astfel.
Puterea dă semne în ultima vreme că scoate de la naftalină gurile de tun de mare calibru pentru a contrabalansa căderea electorală.

Așa ajunge Cristian Pîrvulescu să avertizeze în Revista 22 că ”PSD-ul are o situație la nivel local excepțională în momentul de față, având aproape 55% dintre primari și mai mult de jumătate din consiliile județene. În condițiile acestea, orice pierdere ar suferi, la o prezență redusă la vot, se va prezenta mult mai întărit decât la alegerile prezidențiale de acum un an. Pe această bază va putea privi cu mai mult optimism alegerile locale și dacă această stare de spirit se va menține până la alegerile parlamentare, atunci vom avea iarăși o prezență scăzută. Iar acea prezență scăzută în condițiile în care PSD-ul va avea suficienți aleși locali care să îi mobilizeze electoratul va duce la un rezultat diferit de ceea ce spun sondajele în momentul de față”.

Și ne mai oferă niște ”soluții”:
”Votul pe internet era o soluție rezonabilă care ar fi putut asigura pentru o bună parte din populație, nu pentru toată, accesul la vot. S-a refuzat în mod categoric. S-ar fi putut încerca votul prin corespondență pentru toți cetățenii. Era mai complicat, dar și acesta ar fi fost o soluție. Într-adevăr, dacă situația epidemiologică se complică, va fi greu de organizat scrutinul din 27 septembrie”.

Intră în horă de partea puterii și Andrei Pleșu, în Dilema veche:

”Sînt mai înțelegător cu tatonările guvenamentale, decise să ajute, decît cu bombăneala Opoziției, preocupată doar să-și coafeze imaginea electorală. Nu mai vorbesc de fasoanele Avocatei Poporului, care luptă aprig pentru drepturile fundamentale ale omului, cum ar fi, se pare, dreptul de a muri liber, nu „încarcerat” prin spitale, dreptul de a hotărî singur cînd se poate dispensa de medici și de masca de protecție, pe scurt, dreptul de a se purta cu boala și cu dreptul la viață al celorlalți cum îi trece prin cap.”

Încă mai interesant ni se pare un editorial al altei piese grele, Mădălin Hodor, tot în 22. În finalul unui material în care croșetează pe tema exploatării politice a pandemiei, acesta scrie:

”În momentul de faţă, România seamănă cu acea corabie a nebunilor în care toţi trag, funcţie de interesele lor de moment, în direcţii diferite. Asta, în vreme ce valul al doilea al epidemiei îşi încordează muşchii. În opinia mea, există un singur om care, tocmai neavând mize politice directe sau interese de altă natură, are capacitatea de a opri degringolada, şi anume preşedintele Iohannis. Va opri preşedintele corabia nebunilor?”.

M-am învățat să iau în serios insinuările lui Hodor după ce, anul trecut, spre exemplu, ele au prevestit scoaterea dosarului lui Băsescu de la CNSAS într-un moment cînd nimeni nu s-ar mai fi așteptat.
Pare că și de data asta Hodor știe ceva, din sferele înalte.
Cum ar fi propunerea președintelui privind amînarea alegerilor și gestionarea lor de către un guvern neutru.
Exemplele privind asemenea mesaje lansate în spațiul public în ultima vreme ar mai putea continua.
Sigur e că nu mai durează mult pînă cînd lucrurile vor trebui să se limpezească.

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.