Reteaua Corect

Alegeri în Germania: Cine o va înlocui pe Angela Merkel

Alegerile generale din acest an aduc cu sine o noutate absolută în istoria Republicii Federale Germania: cancelarul în funcție nu va mai candida în 26 septembrie. După 16 ani la cârma țării, Angela Merkel predă ștafeta, scrie Hotnews. Dar cui?

Annalena Baerbock, Armin Laschet și Olaf Scholz se înfruntă, pentru trei partide diferite, ca să preia șefia executivului în stat. Prezentele alegeri germane reprezintă un punct de cotitură spre o potențială reconfigurare politică, a cărei undă de șoc s-ar putea propaga și la nivel european.

Cine votează și când

La alegerile pentru al 20-lea Bundestag german, din 26 septembrie 2021, potrivit unei estimări a Oficiului Federal de Statistică, aproximativ 60,4 milioane de germani vor fi eligibili pentru vot în Germania, dintre care 31,2 milioane de femei și 29,2 milioane de bărbați. Intervalul orar de vot este 8.00-18.00.
Numărul alegătorilor eligibili va fi probabil mai mic decât în alegerile federale din 2017, când 61,7 milioane de persoane erau chemate la vot. Motivul declinului este legat de dinamica demografică. În jur de 2,8 milioane de tineri alegători germani sunt așteptați pentru prima oară la urne.
47 de partide iau parte la alegeri, cu 6.211 candidați dintre care 2.024 femei (33%). Cel mai tânăr candidat are 18 ani (Renania de Nord-Westfalia), iar cel mai în vârstă are 91 de ani (Saxonia).

Votul în diaspora și prin corespondență

Germanii care locuiesc în străinătate și care nu au reședință permanentă în Germania nu mai pot solicita înscrierea în lista electorală. Termenul limită de depunere a cererilor s-a încheiat la 5 septembrie 2021. O excepție se aplică numai dacă se poate dovedi că termenul limită de depunere a cererilor a fost ratat fără vină personală.
Germanii care stau temporar în străinătate - de exemplu în timpul unei vacanțe mai lungi - și sunt încă înregistrați în Germania, sunt înscriși oficial în registrul electoral al municipalității lor și își pot exercita dreptul electoral prin vot poștal.
În 2017, 28.6 % dintre cetățenii eligibili pentru vot din Germania au făcut uz de votul prin corespondență. Anul acesta, datorita restricțiilor de pandemie, „s-ar putea atinge un nou record”, după cum apreciază șeful Comisiei electorale, Georg Thiel. Votul prin corespondență a luat startul în 16 august și s-a derulat până vineri, 24 septembrie.

Cei trei candidați la cancelar

La aceste alegeri generale există mai mulți decât cei doi candidați principali obișnuiți. Dar pe cine și ce reprezintă Annalena Baerbock, Olaf Scholz și Armin Laschet? Ce promit partidele - și ce coaliții par posibile?
Cancelarul federal nu este ales direct de electorat, în Germania. Cu toate acestea, în sondaje, candidatul SPD, Olaf Scholz, se bucură în prezent de semnificativ mai multă susținere populară decât contra-candidatul său, Armin Laschet, de la CDU.

 

Annalena Baerbock, candidata Partidului Verzilor, se situează pe locul trei. La sfârșitul lunii iulie, Scholz se afla în sondaje în marja de jos a acestei triplete.

Annalena Baerbock (Verzi)

În cursa pentru cancelarie, Partidul Verzilor o trimit pe Annalena Baerbock. Prin ea, Verzii au nominalizat oficial un candidat la cancelar, pentru prima dată în istoria lor. Dacă ar fi aleasă, Baerbock ar fi, la vârsta de 40 de ani, cea mai tânără dintre cancelarii Germaniei.
Din anul 2018, Baerbock a împărțit președinția partidului Verzilor cu Robert Habeck și anterior a fost președinte de partid în landul Brandenburg (2009-2013). Cu toate acestea, Baerbock nu are experiență guvernamentală. Ea solicită ca protecția climei să fie luată în considerare în toate domeniile economiei și societății.
În timpul campaniei electorale, a fost criticată pentru suspiciuni de plagiat și pentru că și-ar fi cosmetizat CV-ul.

Armin Laschet (CDU)

După o lungă luptă pentru candidatura Uniunii la cancelar, președintele actual al partidului CDU și prim-ministrul Renaniei de Nord-Westfalia, Armin Laschet, s-a impus în fața președintelui CSU, Markus Söder. Născut în Aachen, el are 60 de ani și este un loial al lui Merkel și un reprezentant al centrului CDU.
Laschet are multă experiență guvernamentală și este descris ca persoana care poate construi punți spre diferite tabere. În luna iulie a acestui an, el a provocat indignare în Germania, după ce a fost filmat râzând în timpul unei vizite la victimele inundaţiilor din Renania de Nord-Westfalia.
Polemica a căpătat o amploare cu atât mai mare, cu cât Laschet este premierul unuia dintre cele două cele mai afectate landuri, unde au murit zeci de persoane.

Olaf Scholz (SPD)

Sobru, pragmatic, hanseatic: ministrul federal de finanțe, Olaf Scholz, este candidatul SPD la funcția de cancelar și pledează pentru mai mulți bani pentru îngrijitori, dorește să ridice salariul minim la doisprezece euro pe oră și să impună o rată de impozitare mai mare, pentru cei cu venituri notabile.
Candidatul SPD la cancelar, Olaf Scholz, a fost deja nominalizat în vara anului 2020, mult mai devreme decât au făcut-o celelalte partide. Ministru federal al Finanțelor și vice-cancelar, în vârstă de 63 de ani, Scholz a fost ministru federal al muncii și afacerilor sociale și primar general al Hamburgului.
În calitate de fost secretar general al fostului cancelar Gerhard Schröder, el a contribuit la promovarea reformelor controversate ale pieței muncii, prin programul Hartz IV.

Sondajele

SPD a depășit CDU, în cele mai recente sondaje privind alegerile federale. Verzii sunt a treia cea mai puternică forță poltică - cu câștiguri semnificative în voturi, comparativ cu alegerile federale din 2017.
Cu toate acestea, analiștii politici spun că valoarea informativă a sondajelor nu este relevantă. Mulți alegători sunt încă indeciși, partidele s-ar concentra asupra posibililor alegători alternativi, în special în faza finală a campaniei electorale.
Valorile apropiate ale CDU și SPD rezultă din faptul că CDU a pierdut recent multe voturi, în timp ce SPD a urcat, în mod clar. Unii analiști politici avertizează însă, că în procesul electoral pot apărea oricând surprize. Exemplul dat este cel al lui Donald Trump, care în ciuda unor anumite prognoze, a devenit președinte al SUA, în 2017.
Prin urmare, se pare că există un decalaj între intențiile exprimate în sondaje și “crucea de pe buletinul de vot”. Acest lucru s-ar aplica acum și Germaniei.

Programele electorale ale partidelor

În programul său electoral, Uniunea CDU/CSU prezintă planuri pentru „un deceniu de modernizare”. Punctele-cheie sunt reducerile de impozite, reducerea birocrației și conservarea Germaniei ca locație industrială, consolidând, în același timp, protecția climei.
Sub deviza „Viitor - Respect - Europa”, protecția climei, munca eficientă și justiția sunt în centrul programului electoral al SPD, pentru alegerile federale.
Mai multă protecție a climei, o renunțare mai rapidă a exploatării cărbunelui, mai multe investiții, dar și datorii mai mari: acestea sunt cele mai importante puncte din programul electoral al Verzilor, pentru alegerile federale.
Liberalii vor să dea frâu liber economiei, după criza coronavirusului: în acest scop, FDP se concentrează în primul rând pe reduceri de impozite și reducerea birocrației, în programul său electoral. În plus, ei vor să consolideze digitalizarea și să respingă slăbirea frânei datoriilor de stat.
Propunerile Alternativei pentru Germania (AfD) pentru alegerile federale includ ieșirea Germaniei din UE și o politică de pandemie complet diferită. Candidații AfD sunt Alice Weidel și Tino Chrupalla.
Tema centrală a partidului Stângii (Die Linke) în campania electorală pentru Bundestag este justiția socială - fie aceasta în abordarea problemelor climatice, a impozitului pe avere sau în sistemul de sănătate. Candidații de vârf ai Stângii sunt Janine Wissler și Dietmar Bartsch.

Ce coaliții s-ar putea forma?

Pentru a obține o majoritate absolută în Bundestag, cel puțin trei partide vor trebui, probabil, să formeze o coaliție. Dupa culorile steagurilor naționale ale unor țări, nemții descriu pe scurt variantele în discuție.
În termeni pur matematici, ar fi de conceput așa-numita „coaliție Kenya” a Uniunii, cu SPD și Verzii. Ar fi, de asemenea, suficient pentru o „coaliție Jamaica” a Uniunii, cu FDP și Verzii, ca și pentru o „coaliție semafor” a SPD, cu Verzii și FDP. Nu se exclude o alianță de centru-stânga a SPD, cu Verzii și Partidul de Stânga.
Actuala coaliție guvernamentală, formată din CDU și SPD, nu pare a avea majoritate în acest moment, la fel ca și o coaliție a Uniunii cu FDP și AfD.
O viitoare coaliție guvernamentală va trebui, probabil, să fie formată din cel puțin trei partide. Acest lucru este sugerat de sondajele actuale pentru alegerile federale. Dar nu orice alianță care pare posibilă din punct de vedere matematic este posibilă din punct de vedere al programului politic al partidelor în discuție.

Șansele Uniunii

Poate Uniunea să ajungă din urmă SPD în sondaje, înainte de alegerile generale de duminică? În noul barometru de tendințe, partidul lui Armin Laschet câștigă un punct procentual, iar concurența rămâne stabilă.
Cu câteva zile înainte de alegerile federale, Uniunea a câștigat un punct procentual în barometrul de tendință de la RTL și ntv, comparativ cu săptămâna precedentă. Toate celelalte partide reprezentate în Bundestag au rămas stabile. Potrivit barometrului, cel mai puternic partid este încă SPD.
Partidele s-ar putea aștepta la următorul rezultat, conform sondajului: SPD 25% (alegeri Bundestag 2017: 20,5), CDU / CSU 22% (32,9), verzi 17% (8,9), FDP 11 % (10,7), AfD 11 % (12,6) și Stânga 6 % (9,2). Celelalte partide mai mici au pierdut un punct, comparativ cu săptămâna precedentă, obținînd împreună 8% (5,2). Dintre celelalte partide, alegătorii liberi au ajuns la 3%.
La 25%, proporția persoanelor care nu au intenții de vot și a persoanelor indecise este la fel de mare ca în săptămâna precedentă și ușor mai mare decât la ​​alegerile federale din 2017 (23,8).
Potrivit "ntv", următoarele coaliții ar avea o majoritate de guvernământ (382 de locuri):
· • SPD, Verzi și FDP (437 locuri),
· • Uniunea, Verzii și FDP (416 locuri),
· • SPD și Uniunea CDU/CSU (391 de locuri),
· • SPD, Verzi și Stânga (395 de locuri).
Majoritatea nu ar fi întrunită de un guvern roșu-verde (346 de locuri), sau de o alianță a CDU / CSU și FDP (276 de locuri). Potrivit tagesspiegel.de, deoarece o mare coaliție condusă de SPD ar avea majoritate, ar fi puțin probabilă așa-numita Coaliție Germană (Uniune, SPD și FDP).

Surpriza zilei de vineri

În ultimul moment al campaniei electorale, se pare că CDU și CSU și-au strâns rândurile. Candidatul CDU, Armin Laschet, șeful CSU, Markus Söder, și cancelarul Angela Merkel s-au întâlnit la la München. Angela Merkel a subliniat, în discursul său: „Nu este indiferent, cine conduce Germania”, a spus ea.

Armin Laschet, pe de altă parte, pare sa fi trecut peste concurența anterioară la candidatura Uniunii. „Armin și Markus - aceasta va fi o echipă grozavă”,a spus el, citat de Merkur.de.
Iar vineri după-amiază, surpriză! Potrivit sondajului Allensbach pentru “Frankfurter Allgemeine Zeitung”, o cursă umăr la umăr se prefigurează pe ultimii metri. SPD (26 %) a pierdut un punct și acum este doar în avans minimal în fața Uniunii (25 %), ceea ce înseamnă că tensiunea în timpul alegerilor va fi maximă.
Potrivit aceluiași sondaj, Verzii au un plus de 0,5, atingând 16 %, iar FDP e cu plus 1, ajungînd la 10,5 %. Prognozele devin sumbre pentru Stânga: cu minus 1procent, există riscul să nu treacă pragul de cinci la sută, însă dacă partidul primește cel puțin trei mandate directe, poate totuși intra în Parlament (respectiv să își continue prezența, potrivit clauzei mandatelor de bază).

HotNews

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.