Iohannis se „mută” la Palatul Victoria: Voi participa la şedinţele de guvern

Franța se dovedește încă o dată prevestitoare a cotiturilor istoriei. Acum ea semnalează efecte deloc faste ale globalismului.

Scandalul zilei: fostul președinte Ion Iliescu ar fi acordat un interviu amplu publicației franceze Le Figaro în care face praf PSD și actuala conducere a acestuia, ceea ce ar constitui, în mod firesc, o lovitură mai cumplită decît toate cele pe care se chinuie să i le administreze Klaus Iohannis și opoziția, în ansamblu. Doar că Iliescu dezminte categoric faptele. Unde să fie adevărul?

Închei acest scurt serial de prezentare a uneia dintre cele mai negre pagini ale istoriei noastre recente cu două referiri. Mai întâi, despre cel mai recent tandem al cârtițelor. Despre ultima frăție dintre un boss al serviciilor secrete și un boss al politicii, care este de fapt o cârtiță plantată inițial în cel mai important partid al României. Iar în al doilea rând, despre falsul patriotism al acestor specimene. Care e dimensiunea reală a tandemului P-P, Ponta-Predoiu?

Patru-cinci protestatari de meserie și-au tras vestă galbenă și au ieșit în fața Parlamentului pentru revocarea lui Dragnea. Din perspectiva propriului lor interes ar fi o greșeală imitarea tehnicii Je suis Charlie, adică afișarea vestelor galbene de către "rezistenți".

Nu știm dacă fostul premier Dacian Cioloș e un om al serviciilor secrete, indiferent de unde, așa cum se comentează cam de multișor, dar sigur e un lucru: politica pe care o face este una de tip securistic. Dovadă anunțul șocant făcut duminică și care a stupefiat opinia publică și avea toate motivele să o facă.

Un stat slab se lasă cu ușurință invadat de serviciile secrete. Care tind să se extindă, acaparând în primul rând lumea politicii și lumea afacerilor. Și, în continuare, un stat slab se lasă acaparat și de rezerviștii acestor servicii. Care, de câte ori li se permite, accesează poziții cheie în marea politică și în marile afaceri. Iar cordonul ombilical dintre servicii și rezerviști funcționează. Aceștia din urmă devin șefi de partide, se instalează la vârful corporațiilor și, în cel mai rău caz, lucrează din umbră în calitate de consultanți. De ce e imoral? De ce nu e legal? Ce e de făcut pentru ca statul să devină puternic?

15 decembrie, zi de test major pentru mişcarea Vestelor galbene în Franţa, confirmă încă de la 10 dimineaţa că avem de-a face cu o revoluţie, o insurecţie socială nemaivăzută în ultimele decenii, şi nu doar cu o răscoală a săracilor. Suta de euro a lui Macron, care de fapt nici măcar nu e o sută întreagă, asurzitoarea propagandă a mediei oficiale care a instrumentalizat atacul terorist de la Strasbourg nu au schimbat nimic. Dimpotrivă, mişcarea Vestelor galbene se radicalizează, se organizează, se scriu programe simple şi clare, se cere vehement, intransigent, non-negociabil, referendum de iniţiativă cetăţenească şi destituirea preşedintelui mafiei financiare şi oligarhice Emmanuel Macron. Destituire, şi nu doar demisie.

În România actuală multe conduceri sunt nesigure și aduc la decizii inși mediocri – ca pregătire și capacitate de a gândi, a proiecta și a acționa – și manevrabili. Lipsind reglementări legale pentru desemnări în funcții publice, asemenea apucături sunt socotite, incult desigur, „democrație”. Țara este împiedicată astfel din interior să-și rezolve problemele la nivelul altor țări. Se pot da multe exemple. Recent a fost cel al celebrării Centenarului, care în orice țară ar fi decurs altfel, cu alte efecte.

Nu a existat director al Serviciului Român de Informații, plin sau operativ, care să nu devină, la scurt timp de la eliberarea sa din funcție, consultant al vreunui partid sau om politic. Acesta este traseul șefilor celorlalte servicii secrete. Subordonații acestora, atunci când își părăsesc prin pensionare sau alfel pozițiile, se dau de trei ori peste cap și se transformă în și ei în consultanți. La nivele dintre cele mai diferite. Am identificat asemenea situații chiar și la nivel local. Și, desigur, sunt mulți experți în Intelligence, care se transformă în consultanți ai unor multinaționale. În cel mai rău caz, a unor importanți oameni de afaceri. E bine sau e rău? E normal sau e anormal?