Klaus Iohannis, somat în scandalul protocoalelor

Nu mai putem număra, credeam, ceea ce comunicase oficial SRI în fața Comisiei parlamentare de control. Și anume că numărul protocoalelor era fix cifra diavolului. 66. Am mai aflat apoi că mai există un protocol, 67, nedivulgat de către subordonații lui Eduard Hellvig, pentru că i se aplicase chiar acestuia pe vremea când era ministru USL. Și lui Iohannis. Protocolul cu ANI. Apoi, brusc, odată deschisă, cutia Pandorei își varsă lăturile într-o cascadă de neimaginat. Și aflăm acum că numărul protocoalelor este mult mai mare. Pentru moment, imposibil de estimat. Dar care este tâlcul lor?

Ca în fiecare an în această perioadă avem parte de Raportul de ţară privind Drepturile Omului, publicat de Departamentul de Stat al SUA. Am aruncat, de curiozitate, o scurtă privire peste document ca să vedem cum mai stau lucrurile din acest punct de vedere. Nu prea bine, am spune: deși sunt consemnate și realizări, există încă multe neîmpliniri în puncte delicate, precum corupția politicienilor, situația din închisori, libertatea presei ori tratamentul aplicat minorităților.

Când politica internațională se face de către persoane cu competențe județene se ajunge, inevitabil, la rezultate de genul memorandumului pentru mutarea ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim. O comparație facilă ar fi cu mutarea capitalei României de la București la Alexandria. Sau, mă rog, ceva de genul acesta..

Iohannis face jocul Germaniei și Franței la capitolul mutării ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim. Un joc agreat în mod constant și de Rusia, aflată într-un puternic parteneriat cu Berinul. Germania și Franța sunt statele care i-ar putea garanta lui Klaus Iohannis unul sau char două mandate de președinte al Consiliului European, începând din decembrie 2019. Fapt care l-ar scuti de rușinea înfrângerii în alegerile prezidențiale. La capitolul Ierusalim, aflat în epicentrul preocupărilor politice mondiale, interesele președintelui României se despart de interesele României. Iohannis este în ofsaid pentru că așa a dorit. Să vedem ce poate urma.

Intenționat sau nu, Liviu Dragnea – și mai mult ca sigur consultanții săi israelieni – i-au plasat o capcană uriașă lui Klaus Iohannis prin scandalul mutării ambasadei la Ierusalim. Una care a funcționat, pentru că l-a obligat pe președintele român să pună capăt jocului duplicitar de pînă acum, în plan extern, și să se plaseze în mod ferm de o anume parte, sigur nu cea americană. O ”demascare” ale cărei consecințe pot deveni imprevizibile în viitor și cu posibilă bătaie la alegerile de anul viitor.

Guvernul României a luat decizia de a muta ambasada României în Israel la Ierusalim. O mișcare politico-diplomatică temerară care deja a creat valuri.

Tema mutării ambasadelor în capitala Israelului, la Ierusalim, a creat multiple scandaluri. Există o puternică dispută în Statele Unite. Unii sunt pro, alții sunt contra și știm că, din acest motiv, deși decizia a fost luată în urmă cu 10 ani, abia recent a fost oficializat un act juridic în acest sens. Disputa continuă între conducerile politice din Statele Unite, Uniunea Europeană și Federația Rusă. Și iată, pe acest fond, la București s-a declanșat un conflict extrem de puternic între Palate. Vom vedea în cele ce urmează cât de masive și multiple sunt dezinformările pe această temă.

Guvernul României a decis. Ambasada noastră se va muta de la Tel Aviv la Ierusalim. Suntem prima țară din Europa, care face această mișcare. Cu mari implicații politice, geostrategice și, evident emoționale. Liviu Dragnea este cel care a anunțat ieri seară această mișcare a Guvernului. Iar azi aflăm că președintele Klaus Iohannis nu a fost consultat. Pe tema mutării ambasadei la Ierusalim avem un nou război româno-român. Și interinstituțional. De ce a fost sărit președintele?

Un eveniment cu profundă valoare de simbol: miercuri dimineață, exact cînd președintele României vorbea în direct la Summitul B9 despre angajamentele ferme ale țării noastre privind activitatea în teatrele de război, pe televiziuni defila știrea că un erou din Afganistan a fost găsit spînzurat într-o pădure din Vâlcea. Avem de mult o mare problemă în acest sens: soldații românii luptă cu dușmanii democrației în Irak ori Afganistan, iar acasă se omoară ori își ucid apropiații, pradă unor accese de furie necontrolată. Și, din nefericire, nu doar că nu-i pasă nimănui, dar se minte la nivel înalt, oficial, pentru a se masca situația.

Ziua de miercuri a sat sub semnul fotbalului. A unui fotbal tot mai inexistent la nivel de performanță, dar tot mai îndârjit la nivel de influență politică și financiară

Seamănă teribil de mult cu un al pact. Mai vechi. Cu Pactul Ribbentrop-Molotov. Prin care a fost împărțită Europa. Cu forța. Ei bine, și acum Europa a fost împărțită. De către aceeași actori ai scenei internaționale. Rusia și Germania. Numai că împărțeala s-a făcut exclusiv în plan economic. Nu și teritorial. Nu încă.