Reteaua Corect

De ce este important microbiomul pentru sănătatea corpului și a minții

Scris de newsreporter in 09 noiembrie 2023 la 12:14, in Lifestyle. 425 vizualizari Intra in discutie Tagurimicrobiota, sanatate shortlinkhttp://crct.ro/nCb8

Sănătatea noastră este unul dintre cele mai importante lucruri de care trebuie să ne îngrijim. Fie că discutăm despre sănătatea fizică sau mentală, este necesar să ne cunoaștem corpul, organismul, pentru a ști cum să îl protejăm de factorii nocivi, relatează Ioanaberciu.ro.

Astăzi vom discuta despre microbiom, despre ce este el și cum ne influențează viața, sănătatea și starea de bine.

Ce este microbiomul și de ce starea de bine trece prin intestine

Corpul nostru găzduiește trilioane de bacterii, viruși și ciuperci sau viețuitoare microscopice, care sunt cunoscute în mod colectiv sub denumirea de microbiom. În timp ce unele bacterii sunt dăunătoare pentru organism (microbii patogeni), altele (microbii simbiotici) joacă un rol crucial pentru sistemul nostru imunitar și nu numai.

De altfel, în viziunea hipocratică, confirmată parțial de studiile actuale, “toate bolile pornesc din stomac”. Într-adevăr, foarte multe afecțiuni pornesc de fapt din intestine. Astfel, prin adaptarea unui stil de viață sănătos, ne putem proteja de factorii care stau la baza unor afecțiuni precum obezitatea, bolile de inima, diabetul de tip 2, sindromul metabolic, Alzheimerul sau depresia.

Tipuri de microbi

Microbiomul este materialul genetic al tuturor microbilor care trăiesc pe și în interiorul corpului uman. Microbiomul este alcătuit din:

  • Bacterii
  • Ciuperci
  • Protozoare
  • Viruși

În majoritatea lor, microbiomii se găsesc pe piele și în intestinul gros, însă nu au un rol de invadatori, ci mai degrabă de colonizatori benefici, după cum vom descoperi în cele ce urmează.

Importanța microbiomului pentru corpul uman și cum contribuie la starea de echilibru

Microbiomul este esențial pentru dezvoltarea umană, imunitatea și nutriția organismului. Deși instinctiv asociem termenii precum “bacterie” sau “ciuperci” cu un lucru negativ, de fapt, nu toate aceste microorganisme sunt dăunătoare.

Microbiomul stimulează sistemul imunitar, descompune compușii alimentari potențial toxici și sintetizează anumite vitamine și aminoacizi, inclusiv vitaminele B și vitamina K.

Dacă ne gândim la microbiomul intestinal, atunci putem lua ca exemplu fibrele, care nu sunt ușor de digerat, ajungând astfel în intestinul gros. Mai departe, microbiota ajută la descompunerea acestor compuși cu enzimele lor. Procesul de fermentare al fibrelor nedigerabile generează producerea de acizi grași cu lanț scurt (SCFA), care pot fi utilizați de organism ca sursă de nutrienți.

Totodată, microbiota oferă protecție împotriva organismelor patogene care intră în organism, de exemplu prin consumul de apă sau de alimente contaminate.

Factori care dezechilibrează microbiota intestinală

Deși anterior menționam că microbiomul este benefic organismului nostru, trebuie să avem în vedere că uneori poate apărea un dezechilibru între microorganisme, iar acest dezechilibru cauzează diverse probleme vizând tractul nostru intestinal.

Dacă ne închipuim o balanță, pe fiecare taler se regăsesc atât bacterii protectoare, cât și bacterii dăunătoare. Cât timp balanța este în echilibru (eubioză), înseamnă că tractul gastrointestinal funcționează corespunzător. În momentul în care unul dintre talere se mișcă, apare un dezechilibru al microbiotei. Acest dezechilibru poartă denumirea de disbioză.

Simptome ale disbiozei:

  • Oboseala cronică
  • Probleme digestive
  • Probleme la urinare
  • Reflux de acid sau arsuri la stomac
  • Infecții vaginale, rectale sau mâncărime
  • Intoleranță alimentară, gaze și balonare
  • Inflamație și dureri ale articulațiilor
  • Acnee, erupții cutanate și psoriazis
  • Probleme de concentrare
  • Anxietate sau depresie

Dacă microbiomul intestinal își pierde diversitatea de bacterii, iar organismul nostru este foarte mult timp în disbioză, acest lucru poate crește riscul de a dezvolta o boală cronică precum:

  • Boala inflamatorie intestinală
  • Sindromul intestinului iritabil
  • Diabetul
  • Obezitatea
  • Probleme cardiovasculare
  • Tulburări ale sistemului nervos central

Factorii care pot dezechilibra microbiota intestinală sunt:

1. Vârsta și modul de naștere

Cu microbiota ne naștem, procesul de colonizare intestinală microbiană începând încă din uter, din lichidul amniotic și placentă. Studiile au arătat că modul de naștere influențează dezvoltarea timpurie a microbiotei intestinale. Astfel, copiii născuți vaginal au microbiota intestinală primară dominată de Lactobacillus și Prevotella, derivată din microbiota vaginală a mamei, în timp ce nou-născuții prin cezariană își obțin microbiota intestinală din piele, ceea ce duce la dominația Streptococcus, Corynebacterium și Propionibacterium.

Microbiota primară evoluează în timp, iar în jurul vârstei de 3 ani, ea devine asemănătoare cu microbiota intestinală a unui adult.

2. Alimentația

Un alt factor de dezechilibru al microbiotei este alimentația, care-și pune amprenta încă de la cele mai fragede vârste. Chiar și modul în care este hrănit nou-născutul influențează evoluția microbiotei. De altfel, au fost efectuate o multitudine de studii care comparau hrănirea prin alăptare a fătului versus o alimentație bazată pe lapte artificial (lapte praf). S-a constatat că alăptarea este mai benefică în dezvoltarea unei microbiote stabile și are un răspuns imun bun al mucoasei.

Microbiota primară dobândită în timpul copilăriei poate juca un rol important în imunitatea inițială în timpul creșterii bebelușilor, din acest motiv, compoziția microbiotei primare în această perioadă este foarte importantă pentru a proteja bebelușii de boli legate de imunitatea slabă.

La adulți, a fost descoperit că dietele vegetariene sunt asociate cu o microbiotă intestinală sănătoasă, diversă, caracterizată prin dominarea speciilor care pot metaboliza carbohidrații insolubili. În oglindă, o dietă după modelul occidental, bogată în carne, conduce la fermentarea aminoacizilor de către microbiotă, ceea ce provoacă eliberarea de acizi grași cu lanț scurt ca surse de energie, precum și producerea unor compuși nocivi pentru organism.

Studiile indică totodată că echilibrul microbiotei poate fi afectat și de consumul alimentelor de tip fast food, a prăjelilor, a dulciurilor, a sucurilor îndulcite și a altor produse care conțin aditivi alimentari, precum îndulcitorii sau coloranții artificiali. Consumul de alcool și fumatul nu sunt nici ele benefice microbiotei.

3. Antibioticele

Antibioticele au un impact major asupra microbiotei, întrucât distrug atât microbii patologici, cât și microbii benefici, provocând un dezechilibru despre care am vorbit mai sus, respectiv disbioza. De asemenea, există studii conform cărora expunerea timpurie la antibiotice poate duce la mai multe afecțiuni gastrointestinale, imunologice și neurocognitive.

În același timp, disbioza microbiotă intestinală indusă de antibiotice crește susceptibilitatea și severitatea alergiei alimentare. De aceea, de cele mai multe ori este recomandată administrarea antibioticului cu un probiotic, pentru a menține echilibrul florei intestinale.

Cum influențează microbiota starea de sănătate

1. Fizică

Microbiomul intestinal joacă un rol major în menținerea sănătății umane, fiind implicat în dezvoltarea și progresul bolilor. Studii recente au sugerat că bacteriile intestinale joacă un rol fundamental în boli precum obezitatea, diabetul și bolile cardiovasculare.

Microbiota și obezitatea

Există o relație bidimensională între obezitate și disbioza intestinală. Utilizarea animalelor fără germeni și transplantul de microbiotă au arătat că microbiota intestinală poate juca un rol cauzal în dezvoltarea obezității.

La oameni, se observă diferențe în compoziția microbiotei, genele funcționale și activitățile metabolice între persoanele obeze și cele slabe, sugerând o contribuție a microbiotei intestinale la aceste fenotipuri. Microbiota intestinală dezechilibrată este legată de dezvoltarea obezității prin modularea homeostaziei energetice, care contribuie autonom la acumularea de grăsimi și scăderea activității enzimei lipoproteice. Dovezile disponibile în prezent sugerează că modificările microbiotei intestinale ar putea contribui la patogeneza obezității.

Microbiota și diabetul zaharat de tip 2

Diabetul zaharat de tip 2 este una dintre cele mai răspândite afecțiuni la nivel global, fiind caracterizat printr-un dezechilibru la nivelul glicemiei, modificarea profilului lipidic și hipertensiune arterială. În urma mai multor studii, s-a constat că disbioza intestinală reprezintă unul dintre factorii care conduc la rezistența la insulină, întrucât poate remodela funcțiile barierei intestinale și căile metabolice ale pacienților.

Boli inflamatorii intestinale

Dereglarea microbiotei intestinale și diversitatea scăzută a bacteriilor sunt de asemenea factori care stau la baza bolilor inflamatorii intestinale. În urma cercetărilor, s-a constat că persoanele care suferă de o astfel de afecțiune au diversitate epuizată, abundență redusă de producători de acizi grași cu lanț scurt (SCFA) și microbi pro-inflamatori îmbogățiți. Studiile sunt în continuare în desfășurare și nu s-a stabilit încă dacă disbioza este o cauză sau un efect al bolilor inflamatorii intestinale.

Acestea sunt doar câteva dintre exemplele afecțiunilor cu care a fost corelată disbioza pe plan fizic.

2. Mintală - Axa microbiotă-intestine-creier

Microbiota influențează și starea noastră psihică, nu doar pe cea fizică. Deși poate părea un subiect controversat, s-a demonstrat că microbiota intestinală, care produce butirat (unul dintre acizii grași cu lanț scurt), are o multitudine de efecte asupra dopaminei și contribuie semnificativ la atenuarea deficitelor observate în tulburările neurodegenerative.

Microbiota intestinală contribuie major la biodisponibilitatea dopaminei în sistemele enteric (sistemul nervos al intestinului) și nervos central. Schimbările mari în sistemul nervos enteric al intestinului pot transmite către creier semnale care declanșează schimbări de dispoziție. Deși există preconcepția că “hormonii fericirii” sunt produși de creier, a fost demonstrat științific că aproximativ 90% din producția de serotonină a organismului este produsă în intestin.

Astfel, microbiota intestinală joacă un rol major în comunicarea bidirecțională dintre intestin și creier. Perturbarea florei intestinale a fost asociată cu numeroase afecțiuni patologice, inclusiv tulburări neurologice, cum ar fi boala Parkinson, ADHD, depresie, anxietate și autism.

Refacerea microbiomului - ce e de făcut?

Întrucât microbiomul joacă un rol foarte important în menținerea sănătății noastre, există metode care ne pot ajuta să echilibrăm balanța și să ne bucurăm de un tract intestinal optim:

Probioticele

Probioticele sunt microorganisme vii, de obicei bacterii, de pe urma cărora organismul nostru are de câștigat atunci când le consumăm. În urma studiilor, s-a constat că probioticele nu modifică semnificativ compoziția microbiomului la oamenii sănătoși, însă ajută la refacerea microbiomului la persoanele care suferă de diverse afecțiuni.

Aportul de probiotice poate fi crescut prin consumul de alimente între care se numără:

  • Iaurtul
  • Brânzeturile fermentate
  • Chefirul
  • Măslinele verzi
  • Murăturile în saramură

În același timp, probioticele se găsesc și sub formă de suplimente. Înainte de a apela la această variantă, vă sfătuim să vă consultați cu medicul de familie.

Postul intermitent

“Fericirea trece prin stomac”, de aceea este important să acordăm o atenție sporită dietei noastre. Găsirea unui echilibru în alimentație ne ajută să menținem corpul și mintea sănătoasă.

Astfel, studiile au demonstrat că tiparele alimentare urmate în timpul posturilor intermitente au crescut diversitatea și bogăția microbiană, dar și producerea de acizi grași cu lanț scurt, care sunt asociate unui microbiom intestinal sănătos.

Pe lângă aportul pozitiv adus în refacerea microbiomului, postul intermitent are o multitudine de beneficii pentru sănătatea noastră, începând cu cele asupra corpului și până la o stare mentală de bine.

Recomandări

Stilul de viață, dieta, înaintarea în vârstă și aportul de antibiotice modifică microbiota intestinală, care are un impact asupra homeostaziei intestinale și conduce la multe boli. Este important să avem grijă de sănătatea noastră și să ne îmbunătățim stilul de viață. Pentru a evita disbioza, recomandările noastre sunt:

  • Consumați alimente bogate în probiotice
  • Dormiți suficient
  • Evitați să luați antibiotice fără a vă adresa unui medic
  • Reduceți factorii stresanți
  • Reduceți consumul de zahăr și îndulcitori
  • Faceți sport în mod regulat

Concluzii

Pe parcursul vieții, microbiota intestinală evoluează continuu și joacă un rol important atât în starea de sănătate, cât și în cea de boală. Foarte multe dintre rolurile și efectele microbiotei rămân un obiect de studiu în medicina modernă, dar ce putem face cu siguranță pentru a ne menține sănătoși este să optăm pentru un stil de viață sănătos, unde alimentația joacă un rol primordial.

Articol preluat de pe Ioanaberciu.ro

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.