Reteaua Corect

Sistemul medical american: de la strutocamila la principiile lui Obama

Scris de O R in 10 septembrie 2010 la 18:11, in Sanatate. 41 vizualizari Intra in discutie Taguriobama, sistem sanitar, sua shortlinkhttp://crct.ro/n4Ip

Fiecare tara are propriul set de masuri pentru indeplinirea celor trei obiective de baza ale unui sistem de sanatate: mentinerea oamenilor sanatosi, tratarea bolnavilor si costuri decente pentru ca familiile sa nu fie obligate la facturi medicale exagerate. Nu trebuie sa studiem fiecare tara in parte pentru a obtine o imagine a modului in care este gestionat sistemul sanitar.

Sistemele de asistenta medicala au tendinta sa urmeze patru modele generale de organizare. Doar SUA difera de orice alta tara, intrucat imbina elemente din toate cele patru modele de organizare, dupa cum urmeaza:

Modelul Beveridge

Numele acestuia provine de la William Beveridge, cel care a creat Sistemul National de Sanatate din Marea Britanie. In acest caz, ingrijirea medicala este asigurata si finantata de guvern prin impunerea unor taxe, asa cum este cazul Politiei sau al bibliotecilor publice.

Majoritatea spitalelor si clinicilor sunt in proprietatea guvernului. Unii doctori sunt angajati ai statului, dar exista, de asemenea, medici ce profeseaza in mediul privat, dar care sunt platiti tot de guvern. In Marea Britanie, de exemplu, nu o sa primesti niciodata o nota de plata de la un doctor. Aceste sisteme tind sa aiba costuri reduse pe cap de locuitor, deoarece guvernul, ca platitor unic, controleaza tot ceea ce fac medicii, cat si cum taxeaza.

Principalele caracteristici legate de aspectul financiar al acestui model sunt: populatia are acces liber la serviciile de sanatate bazate pe taxele obligatorii din venituri, deci exista un grad ridicat de echitate sociala; resursele financiare provin din colectarea de taxe pe venituri, iar sistemul este gestionat de catre stat; cei care ofera servicii medicale in ambulatoriu sunt angajati ai statului. Platile catre prestatori sunt facute prin salarii si in functie de numarul pacientilor. Prestatorii de servicii medicale secundare au la dispozitie un buget general.

Tarile care folosesc modelul Beveridge sau variatiuni ale acestuia sunt Marea Britanie (locul de nastere al acestui sistem), Italia, Grecia, Finlanda, Spania, Norvegia, Suedia, mare parte a Scandinaviei si Noua Zeelanda. Hong Kong-ul aplica si el sistemul Beveridge, la fel si Cuba.

Modelul Bismarck

Numit dupa cancelarul prusac Otto von Bismarck, care a inventat ajutorul social in urma unificarii Germaniei in secolul al XIX-lea, modelul Bismarck are la baza un sistem de asigurari, numit fond de boala, finantat de angajati si angajatori prin anumite deduceri salariale.

Spre deosebire de industria asigurarilor din SUA, modelul Bismarck trebuie sa acopere pe toata lumea si, in plus, nu poate fi vorba de profit in cazul acestuia. Este folosit in multe tari membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Franta, Germania, Austria, Belgia, Olanda si Romania. De asemenea, mai este intalnit in Elvetia si, intr-o oarecare masura, in America Latina.

Caracteristicile acestui model sunt: resursele financiare sunt, in principal, reprezentate de contributiile obligatorii platite de angajati si angajatori; exista resurse care provin din subventii de la bugetul de stat (local sau national) sau alte tipuri de subventii; instituţiile care administreaza fondurile de asigurari sunt nonprofit; gestionarea si folosirea fondurilor de asigurari sunt facute la nivel national si prin directii locale.

Modelul Asigurarii Nationale de Sanatate

In acest sistem se regasesc elemente din modele Beveridge si Bismarck. Acesta foloseste furnizori din sectorul privat, dar plata acestora se face din banii pe care statul ii primeste de la fiecare cetatean care si-a facut o asigurare medicala. Pentru ca nu pune accentul pe profit, asa cum se intampla in Statele Unite, aceste programe de asigurare tind sa fie mai ieftine si mai simplu de administrat. De exemplu, in Canada s-a negociat un pret atat de mic la medicamente, incat americanii au renuntat la proprii furnizori, in favoarea celor de peste granite. Modelul clasic al acestui sistem poate fi intalnit in Canada, cat si in tarile nou industrializate precum Taiwan sau Coreea de Sud.

Modelul Out-of-Pocket (din buzunar)

Doar tarile puternic industrializate au implementat acest sistem. Mare parte a natiunilor de pe mapamond sunt prea sarace sau prea dezorganizate pentru a putea asigura un sistem de ingrijire medicala in masa. Regula de baza in acest sistem este urmatoarea: cei bogati scot bani din buzunar pentru a fi tratati, iar cei saraci nu sunt tratati sau mor.

In regiunea rurala din Africa, India, China si America de Sud, sute de milioane de oameni nu merg la medic niciodata in viata. Persoanele care nu au suficienti bani pot apela la un vraci care le ofera medicamente naturiste, dar acestea pot avea sau nu efect. In tarile sarace ale lumii, pacientii pot cateodata sa stranga impreuna o suma suficient de mare pentru a putea plati factura, alteori acestia incearca sa plateasca cu alimente sau orice altceva ar avea de dat. Surprinzator, daca majoritatea tarilor foloseste un singur model, nu acelasi lucru se poate spune despre SUA. Autoritatile americane imbina elemente din toate cele patru modele de organizare.

Cand vine vorba de ingrijirea veteranilor, SUA se aseamana cu Marea Britanie sau Cuba. Pentru americanii de peste 65 de ani, sistemul se aseamana cu cel canadian, iar pentru cei care muncesc si au asigurare medicala este similar cu cel din Germania.

Pentru 15 procente din populatie, care nu au asigurare de sanatate, SUA ar putea fi comparata cu Burkina Faso, Cambogia sau India rurala, adica esti tratat daca ai bani suficienti sau daca esti foarte bolnav pentru a fi internat de urgenta la un spital public. Pe scurt, SUA difera de orice alta tara deoarece pentru fiecare categorie de cetateni aplica un alt model, in loc sa gaseasca unul pentru toata lumea, lucru care ar duce la crearea unui sistem corect si mai ieftin. Totusi, de la preluarea mandatului, presedintele Barack Obama incearca sa reformeze sistemul sanitar american.

Reforma sistemului medical din SUA

Ca urmare a nevoii de reformare a sistemului medical american, oficialii de la Casa Alba spera ca noua legislatie in domeniu sa faca ingrijirea medicala mai accesibila, asigurarile de sanatate mai realiste, in ceea ce priveste nevoile cetateanului, si sa largeasca accesul la ingrijire medicala, cu alte cuvinte, sa puna bazele unui sistem de sanatate sustenabil. Noul sistem de sanatate ar trebui sa ajute toti cetatenii, fara a se face discriminari legate de venit, varsta sau etnie. Pana in prezent, in SUA a functionat un sistem sanitar comparabil cu o strutocamila, care a favorizat frauda si tratamentul preferential al pacientilor.

Modificarile au ca scop:

- crearea unor asigurari de sanatate mai accesibile prin reducerea costului acestora pentru persoanele care fac parte din patura mijlocie. De aceasta reducere pot beneficia milioane de familii si mici intreprinzatori care sunt suprataxati in raport cu veniturile pe care le detin. Modificarea ar putea ajuta 32 de milioane de americani. Prin impunerea acestui plan, 95% dintre cetateni ar puta beneficia de o asigurare medicala;

- o crestere a competitivitatii in ceea ce preiveste industria asigurarilor medicale;

- cresterea responsabilitatii in ceea ce priveste ingrijirea medicala, respectarea unui set de norme care sa previna tratamentul preferential al bolnavilor;

- un sistem care ar pune capat discriminarii;

- o industrie care sa ajute economia prin reducerea deficitului bugetar cu mai bine de 100 de miliarde de dolari.

Principiile lui Obama

Reforma din sistemul sanitar propusa de presedintele american Barack Obama urmareste marirea numarului de cetateni care pot beneficia de ingrijiri medicale si reducerea cheltuielilor in sistem. Suma la care se ridica reformarea sistemului este de aproximativ 77 de miliarde de dolari pentru anul fiscal 2010.

Cele opt principii care stau la baza noului plan de sanatate propus de Obama sunt:

1. Inregistrarea informatiilor medicale si utilizarea tehnologiei informationale;

2. Incurajarea cercetarii in ceea ce privesc analizele comparative ale diferitelor tratamente, astfel incat atat doctorii, dar si pacientii sa aiba mai multe informatii inainte de a alege o anumita modalitate de tratare a bolii;

3. Dublarea numarului de cercetari in ceea ce priveste cancerul;

4. Imbunatatirea serviciilor medicale pentru amerindieni si nativii din Alaska;

5. Recrutarea unui personal calificat si alocarea a 330 milioane de dolari pentru medici, asistente si dentisti in zonele unde exista un deficit de personal medical;

6. Sprijinirea ingrijirii medicale pentru copii;

7. Asigurarea calitatii si eficientei serviciilor medicale pentru persoanele in varsta;

8. Cresterea sigurantei alimentre si prevenirea bolilor de nutritive.

(C.A.)

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.