Reteaua Corect

Legea educatiei: 20 de ani de reforma pe hartie sau vesnica modificare a schimbarilor

Scris de O R in 13 iulie 2010 la 11:51, in Educatie. 281 vizualizari Intra in discutie Taguridaniel funeriu, elevi, legea educatiei, ministri shortlinkhttp://crct.ro/n4BH

Invatamantul romanesc, se stie, are nevoie de o reforma radicala. Este slab, necompetitiv pe plan extern si neadaptat pietei muncii. Cu toate acestea, dupa lungi dezbateri, legea educatiei nu a fost niciodata schimbata, ci modificata de 104 ori in 12 ani, fara nici un beneficiu major. Promisiunile ministrilor, care au ocupat rand pe rand fotoliul de la Educatie, s-au dovedit a fi doar vorbe in vant. Asa se face ca invatamantul romanesc se afla intr-o continua reforma, care bulverseaza atat profesorii, cat si elevii.

Guvernul Boc a aprobat un nou proiect de lege a educatiei, propus de ministrul PD-L Daniel Funeriu. Funeriu este al patrulea ministru care incearca sa schimbe legea invatamantului din 1998 incoace. Chiar daca sindicalistii sustin ca noua lege incalca multe dintre prevederile deja existente, printre care Codul muncii si Legea proprietatii, Guvernul spera sa fie aprobata. Printre sustinatorii ei se afla si presedintele Traian Basescu, desi parintii, profesorii, sindicatele, asociatiile studentilor si ONG-urile critica schimbarile pe care noua lege le aduce sistemului. Pe site-ul oficial al dezbaterii legii educatiei, seful statului declara ca este de acord cu proiectul lui Funeriu. Pe prima pagina a portalului mai este inca publicat un mesaj de sustinere din partea sa. "Sustin o descentralizare profunda la nivelul invatamantului romsnesc, precum si implementarea unor mecanisme de cooperare si responsabilizare a tuturor celor implicati in formarea generatiilor de maine".

Potrivit legii propuse de Funeriu, invatamantul ar putea fi obligatoriu pana la 16 ani, iar elevul ar putea fi evaluat si in baza unui portofoliu educational, nu doar prin examene. Noua structura a sistemului de invatamant prevede mutarea clasei pregatitoare de la gradinita la invatamantul primar, iar clasa a IX-a se muta la gimnaziu. Astfel, liceul va fi de trei ani. Si forma actuala a bacalaureatului ar putea fi schimbata. Din anul scolar 2011 - 2012, bacalaureatul ar putea avea doua probe scrise, in loc de trei, la limba romană si la matematica sau istorie, in functie de profilul liceului. Noua lege a educatiei vizeaza si parintii. Ei vor semna un contract cu institutia de invatamant, prin care se obliga sa-si trimita copilul la scoala, iar pentru absente nemotivate,  vor plati amenzi cuprinse intre 500 si 5.000 de lei sau pot fi pusi sa munceasca in folosul comunitatii. O alta noutate va fi disparitia educatorilor si a invatatorilor, ei fiind inlocuiti de profesori. Daniel Funeriu are planuri si la capitolul media. Vrea sa infiinteze un post public de televiziune si unul de radio, ambele dedicate exclusiv educatiei. Legea mai prevede ca rectorul unei universitati va fi numit prin concurs si nu va mai fi ales de Senatul universitatii, iar directorii din preuniversitar nu vor putea fi membri de partid pe perioada mandatului.

Modificarile modificarilor in legea educatiei

Primul ministru al Educatiei care a lansat o lege noua a fost Cristian Adomnitei, ministrul PNL din 2007.  Insa, pachetul de legi pe care l-a intocmit a ramas doar pe hartie.  In septembrie 2008,  Adomnitei a renuntat sa mai depuna in Parlament proiectul sau, sustinand ca adversarii politici l-ar ataca "din motive politice", chiar daca ar putea fi cele mai bune legi pentru scoala romaneasca.

Principalele modificari propuse de proiectul de lege al Adomnitei erau scoala primara de 5 ani, liceele sa-si poata organiza propria admitere si inspectoratele scolare sa devina directii judetene pentru invatamantul scolar.

Miclea versus Andronescu

La scurt timp, in 2009, fostul ministru al Educatiei din perioada 2004 - 2005 si presedintele Comisiei de la Cotroceni, Mircea Miclea, a lansat o a doua lege. Ecaterina Andronescu, ministrul Educatiei la acea vreme, a lucrat, impreuna cu sindicatele, la o a treia varianta. Premierul Emil Boc le-a solicitat fostilor ministri sa scrie un singur proiect, insa acestia nu au cazut de acord. Miclea vroia ca universitatile neperformante sa fie taiate de la fonduri, iar Andronescu, nu. O alta divergenta a fost legata de eliminarea din sistem a plagiatorilor. Astfel, legea din 1998 a ramas in vigoare, cu toate ca, în ultimii 12 ani, si aceasta a fost modificată de 104 ori.

Legea Miclea mai propunea evaluarea elevului din doi in doi ani, consilierea acestuia inainte de a alege liceul si bacalaureat diferentiat in functie de filiera si profilul liceului. Miclea sustinea invatamant obligatoriu de 10 ani, iar Andronescu de 13 ani.

Examenele de admitere in liceu sau de bacalaureat se schimba de la an la an

Ministerul Educaţiei a avut, din 1990 pana in prezent, 12 ministri, Daniel Funeriu fiind al 13-lea. Fiecare ministru care a ajuns sa conduca Invatamantul a facut modificari in ceea ce priveste examenele, bulversand de la an la an elevii, dar si profesorii. Daca pana in 1998, elevii erau nevoiti sa sustina un examen de admitere la liceul la care se inscriau, din 1999, ministrul Andrei Marga, care a rezistat la sefia Educatiei in trei guverne - Victor Ciorbea, Radu Vasile si Mugur Isarescu -, a facut o schimbare radicala a acestui examen. Elevii nu au mai sustinut o admitere in liceu, ci un examen de capacitate, in baza caruia puteau intra la un liceu prin concurs de dosare, in funcţie de notele obtinute.

Urmatorul ministru al Educatiei, pesedista Ecaterina Andronescu, a adus si ea o serie de modificari ale examenelor de admitere la liceu. Elevii au fost repartizati in licee cu ajutorul computerului, dar pe baza notelor obtinute la capacitate si a mediei din anii de gimnaziu.

In 2004, ministrul social-democrat Alexandru Athanasiu schimba examenul de capacitate in teste nationale, pentru ca, un an mai tarziu, ministrul Mihail Hardau, membru PD, sa inlocuiască testele nationale cu tezele unice, care sa fie sustinute de elevi incepand din clasa a VII-a, iar pe baza notelor obtinute acestia sa poata intra la liceu. Ideea este sustinuta si aplicata de succesorul sau, Cristian Adomniţei, in 2008.

Noua lege a Educaţiei, sustinuta de ministrul in funcţie Daniel Funeriu, ar modifica modalitatea de admitere la liceu: elevii de gimnaziu vor trece printr-o testare în domeniul stiinţelor, un examen la limba romana, precum si printr-o proba practică de utilizare a calculatorului.

De-a lungul timpului, nici examenul de bacalaureat nu a scapat nemodificat. Numarul materiilor de examen a crescut, treptat, la sapte. Initial, elevii au primit note pentru toate materiile. Ecaterina Andronescu a inlocuit notele pentru probele orale cu calificative. Dupa doi ani insa, s-a revenit la notarea initială.

In august 2009, ministrul Ecaternina Andronescu propune doua probe orale in timpul clasei a XII-a si trei probe scrise, la absolvirea clasei a XII-a.

Proiectul de lege a lui Funeriu prevede ca examenul sa se dea, din nou, intr-o singura sesiune. In plus, elevii care pica o singura proba ar urma sa reia tot examenul la urmatoarea sesiune, respectiv sa sustină din nou toate probele, nu doar pe cea pe care au picat-o.

20 de ani: Cu ce se lauda demnitarii care au trecut pe la Educatie

Din 1990 si pana in prezent, aproape fiecare ministru a avut ceva de corectat la legea educatiei, motiv pentru care este si cea mai modificata lege din tara noastra. Gurile rele spun ca, de fapt, au fost corectate doar greselile gramaticale din text din moment ce elevii sunt tot mai nepregatiti de la an la an si nu se observa nici o schimbare in bine a sistemului de invatamant. Dar sa vedem ce a facut fiecare ministru, potrivit Antena1, care a trecut pe la Educatie:

1. Mihai Sora:  ianuarie 1990 - 29 iunie 1990

- a redus durata invatamantului obligatoriu de la 10 clase la 8 clase

2. Gheorghe Stefan: iulie 1990 - 15 octombrie 1991

3. Mihai Golu: 16 octombre 1991 - 19 noimbrie 1992

4. Liviu Maior: 20 noiembrie 1992 - 9 decembrie 1996

- a introdus Legea invatamantului 84/1995

- a schimbat toate programele scolare anterioare anului 1989 (1992-1994)

- a finalizat primele negocieri cu Banca Mondiala, pentru mai multe proiecte de finantare

5. Virgil Petrescu: 9 decembrie 1996 - 4 decembrie 1997

- a introdus Legea 128/1997 privind Statutul Personalului Didactic

6. Andrei Marga: 5 decembrie 1997 - 28 decembrie 2000

- a aplicat prevederile Legii invatamantului in sensul organizarii ca forme de evaluare nationala a examenului de Capacitate si a examenului de Bacalaureat (1999)

- a elaborat Noul Curriculum National si l-a aplicat la clasele I-IX

- a introdus manualele alternative pentru ciclul primar, gimnazial si liceal

- a inceput reforma invatamantului profesional si tehnic

- a inlocuit anul scolar pe trimestre cu anul scolar pe semestre

- a inlocuit evaluarea prin note in invatamantul primar cu evaluarea prin descriptori de performanta (calificative)

- a inceput descentralizarea sistemului de invatamant prin trecerea unitatilor de invatamant in subordinea autoritatilor locale

- a introdus evaluarea institutionala a scolilor si liceelor

7. Ecaterina Andronescu: 28 decembrie 2000 - 19 iunie 2003

- a introdus repartizarea computerizata in vederea admiterii in invatamantul liceal si profesional (2001)

- a implementat primul program national de informatizare a unitatilor de invatamant preuniversitar, prin dotarea cu laboratoare informatizate a 1.100 licee (2001 - 2002)

- a revizuit finalitatile, curriculum-ul si structura invatamantului obligatoriu

- a introdus Legea 268/2003, prin care invatamantul obligatoriu este extins de la 8 la 10 clase

- a infiintat prin aceeasi lege Scolile de Arte si Meserii

- a restructurat reteaua scolara si a asigurat transportul elevilor cu microbuze scolare

- a introdus programe sociale, cum ar fi reabilitarea scolilor din mediul rural cu finantare externa, "Cornul si laptele", asigurarea rechizitelor scolare gratuite pentru elevii care provin din familiile cu venituri reduse

- a modificat metodologia de evaluare si selectie a manualelor scolare

- a reorganizat examenul national de Capacitate, prin sustinerea acestuia intr-o singura sesiune, inclusiv prin atribuirea unei noi denumiri: teste nationale

8. Alexandru Athanasiu: 19 iunie 2003 - 28 decembrie 2004

- a revizuit curriculumul pentru ciclul primar si gimnazial

- a repartizat computerizat cadrele didactice participante la concursul de titluarizare

- a introdus anul de completare pentru absolventii de invatamant profesional, care doresc continuarea studiilor la liceu si a programelor scolare aferente

- a introdus standardele de evaluare pentru clasele a IV-a, a VIII-a si a XII-a, precum si a criteriilor de notare in ciclul gimnazial

- a introdus programele sociale "Bani de liceu" si Euro 200

9. Mircea Miclea: 29 decembrie 2004 - 10 octombrie 2005

- a introdus Ordonanta de urgenta 75/2005 privind asigurarea calitatii in invatamant, care prevede indiintarea Agentiei Romane pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Preuniversitar

- a modificat legislatia privind studiile de master si doctorat

10. Mihail Hardau: 8 noiembrie 2005 - 3 aprilie 2007

- a introdus Legea nr. 87/2006 privind asigurarea calitatii in educatie

- a modificat sistemul de elaborare a subiectelor pentru examenele nationale si a introdus publicarea variantelor de subiecte pe Internet

- a realizat introducerea experimentala a tezelor cu subiect unic

- a redimensionat bugetul alocat educatiei si sumele alocate de la bugetul de stat, pentru modernizarea infrastructurii scolare

- a introdus cursul optional de Limba, literatura si civilizatie romaneasca pentru elevii din afara granitelor tarii

- a demarat proiectul "Campusuri scolare"

11. Cristian Adomnitei: 4 aprilie 2007 - 10 octombrie 2008

- a eliminat Testele Nationale si a introdus oficial Tezele cu subiect unic

- a finalizat programul national de informatizare a unitatilor de invatamant preuniversitar

- a crescut fondurile alocate de la bugetul de stat pentru modernizarea infrastructurii scolare

12. Anton Anton: 11 octombrie - 22 decembrie 2008

- a vrut sa continue programul Ministerului Educatiei de reducere a volumului de cunostinte din manuale, care a scazut cu o treime din clasele V-VIII

13. Ecaterina Andronescu: 23 decembrie 2008 - 1 octombrie 2009

- a introdus in programa scolara patru ore de sport

- a propus intr-un proiect de lege ca examenul de Bacalaureat sa cuprinda trei probe scrise: una la limba romana, obligatorie pentru toate profilurile de studiu, a doua - matematica sau istorie, in functie de profil, si a treia, la alegere dintre chimie, biologie sau fizica pentru profilul real si psihologie, filozofie sau economie, pentru profilul uman. Examenul cuprindea si o proba practica, prin care elevii trebuiau sa isi dovedeasca competentele pe computer. Proba practica era sustinuta de toti elevii, exceptie facand doar aceia care au terminat licee de informatica.

- noua forma a Bacalaureatului nu mai cuprindea probele orale la limba romana sau straina. In schimb, elevii puteau obtine pe parcursul clasei a XII-a certificate de competenta lingvistica pentru limba straina si certificat de competente de comunicare pentru limba romana.

- a propus desfiintarea formei de invatamant la distanta din cadrul Universitatii Spiru Haret

14. Emil Boc: 2 octombrie 2009 - 22 decembrie 2009

- a revocat ordinul fostului ministru Ecaterina Andronescu, prin care directorii de scoli erau numiti de catre minister.

- a intentionat sa faca demersuri pentru schimbarea manualelor si a programelor scolare, dar si pentru a schimba modul in care vor fi numiti directorii de scoli

- a dorit introducerea unui sistem prin care sa fie evaluate competentele elevilor si nu cantitatea de informatii pe care au reusit sa o retina

- a intentionat sa puna in practica programul "Scoala dupa scoala", care presupunea prelungirea timpului pe care il petrece un copil la scoala, pentru a-si face temele si, de asemenea, pentru a manca de pranz.

15. Daniel Funeriu: 23 decembrie - prezent

- a propus adobtarea unei noi legi a educatiei, lege adoptata deja de Guvern, care prevede mai multe modificari, printre care:

- introducerea evaluarilor periodice si includerea clasei a IX-a in gimnaziu

- introducerea de amenzi pe care parintii vor trebui sa le plateasca in cazul in care copiii lor lipsesc de la cursuri

- introducerea invatamantului obligatoriu de 10 clase, care cuprinde invatamantul primar si gimnazial

- prevederea ca Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului sa organizeze cursuri de tipul ,,A doua sansa", in vederea promovarii ivatamatului primar pentru persoanele care, din diferite motive, nu au absolvit acest nivel de ivatamat pana la 14 ani.

- prevederea ca absolventii ivatamatului gimnazial care nu continua studiile in ivatamatul liceal sunt obligati sa finalizeze pana la varsta de 18 ani cel putin un program de pregatire profesionala care permite dobandirea unei calificari corespunzatoare Cadrului National al Calificarilor.

- durata studiilor in invatamatul liceal - forma de invatamat de zi - sa fie de 3 ani filiera teoretica, 3 sau 4 ani pentru filiera vocationala si de 4 ani pentru filiera tehnologica.

Toate aceste schimbari ale modificarilor nu au adus nimic bun invatamantului. Ba dimpotriva! Au bulversat generatii intregi de elevi, elevi deveniti cobai. Oricum ar fi, pana se hotarasc demnitarii care e calea cea buna pentru reformarea acestui sistem, problema majora a educatiei ramane subfinantarea.  Iar cand mai anunti si taieri de salarii, nici gand sa mai iesi la liman.

Ministrii fara viziune

Dupa cum se poate observa, fiecare ministru al Educatiei din ultimii douazeci de ani a incercat sa-si lase amprenta pe domeniul pe care-l gestiona. Din nefericire, nici unul dintre ei nu a reusit sa o faca. De fapt, fiecare a daramat ce a construit predecesorul. Dintre ei, cu exceptia lui Andrei Marga, privit drept ministrul care a inceput o reforma reala in educatie, nici un demnitar dintre cei enumerati mai sus nu a avut o strategie coerenta care sa reformeze sistemul de invatamant. Pana in 1997, sistemul de educatie, mostenit de pe vremea lui Ceausescu, aproape ca nu a fost modificat. Asteptarile au fost mari de la Ecaterina Andronescu, mai ales ca a avut doua mandate la dispozitie. Insa nu a fost asa. Deciziile Ecaterinei Andronescu au bulversat si mai mult sistemul de educatie. Si nici acum nu sunt semne ca ministrul Daniel Funeriu va reusi sa reformeze un domeniu atat de important, considerat, pe buna dreptate, prioritate nationala.

Lucru confirmat chiar de rectorul Universitatii "Babes-Bolyai", Andrei Marga,  in opinia caruia  guvernarile din perioada 2005-2006 si 2009-2010, la care a participat PDL, au dat cele mai mari lovituri invatamantului superior, dupa decembrie 1989. Printre acestea se numara "reducerea finantarii, oprirea concursului pe posturi, aplicarea gresita a procesului Bologna, reglementari ce politizeaza, efortul de eliminare a specialistilor reali", crede rectorul, care a facut un apel catre Executiv sa stopeze aceste masuri.

Codasii Europei la stiinta de carte

Eliminarea specialistilor, despre care vorbea si Andrei Marga, ne-a adus in situatia in care 53% dintre adolescenti au dificultati de citire si intelegere a unui text. Procentul plaseaza Romania pe ultimul loc din tarile europene la stiinta de carte. Inaintea Romaniei se afla Bulgaria, cu o proportie de 51,1% de tineri care nu inteleg ceea ce citesc. Romania a ajuns in aceasta situatie dezastruoasa pentru ca principala metoda de invatare a elevilor este memorarea. Ca urmare, elevii nu au capacitatea de a face corelatii intre secventele de informatie cuprinse intr-un text.

Analfabetismul din Romania anilor 2000 - 2003

La inceputul anului 2000, existau 778.000 de analfabeti avand peste varsta de 10 ani, care reprezentau circa 4% din populatie. Bazele de date sunt cuprinse in raportul autoritatilor romane catre UNESCO pentru Conferinta "Educatia pentru toti in Europa si America de Nord" ce a avut loc la Varsovia, in perioada 6 - 8 februarie 2000. Cea mai mare rata a adultilor care nu stiu sa scrie si sa citeasca se inregistreaza in cazul femeilor, 75% din totalul femeilor si a persoanelor avand varsta peste 65 de ani, peste 52% din totalul analfabetilor la acea data. La grupa de varsta sub 34 de ani, rata cea mai mare se intalneste la cei cu varstele de 15 - 19 ani. Abandonul scolar era, la acea data, de 0,9%, de la 0,6% cat era in 1993. Datorita, in primul rand, saraciei, peste 70% din abandonul scolar se inregistreaza mai ales in mediul rural.

In 2003, Ministerul Invatamantului nu cunoaste cu exactitate numarul analfabetilor. Din statisticile recensamantului din martie 2002, reiese ca numarul acestora se ridica la 1.083.935 persoane, dintre care 688.803 sunt femei. Cei mai multi analfabeti provin din mediul rural - 760.432 de cazuri, fata de 323.503 in mediul urban. Numarul cazurilor de abandon scolar a crescut. Mai ales dupa clasele II si IV, in raport cu 1993, in anul 2003, se gaseste peste 10%. Motivele abandonului: starea precara a familiei, folosirea copiilor la munci diverse, printre care muncile agricole primeaza, localitati indepartate de scoala.

De retinut, in aceasta perioada, la nivel national, nu exista un program al Ministerului Invatamantului, al inspectoratelor judetene, privind combaterea analfabetismului. Asta in conditiile in care, rapoartele comisiilor de recrutare, atrageau atentia ca foarte multi recruti sunt respinsi din cauza intelectului scazut si a analfabetismului.

Peste 500.000 de romani nu stiu sa scrie si sa citeasca

Mai aproape de zilele noastre, suferintele sistemului educational romanesc au fost puse pe tapet in cadrul unui eveniment central al Campaniei Globale pentru Educatie 2009 - Lectia de citire. Saracia, parintii plecati la lucru in strainatate sau obligatia de a munci in detrimentul educatiei sunt doar cateva dintre cauzele analfabetismului in Romania.

Campania Globala pentru Educatie se deruleaza, anual, in fiecare din cele 180 de tari, printre care si Romania, care si-au asumat in anul 2000, la Dakar, indeplinirea Obiectivelor Educatiei pentru Toti (Education for all - EFA) pana in anul 2015. Anul trecut, tarile participante la campanie si-au propus sa atraga atentia guvernelor asupra impactului pe care analfabetismul il are la nivel mondial, solicitand acestora sa garanteze accesul egal la educatie primara si la formare pe tot parcursul vietii pentru toate persoanele, indiferent de varsta.

Motivul: raportul publicat de Institutul de Statistica al UNESCO pentru perioada 2007 - 2008 arata ca in lume exista peste 774 de milioane de adulti si 75 de milioane de copii care nu stiu sa scrie si sa citeasca. Peste 64% dintre adultii analfabeti sunt femei.

Stiati ca:

In Romania:

  • 53% dintre adolescenti au dificultati de citire si intelegere a unui text; rata abandonului scolar s-a triplat din anul 2000 pana in anul 2007. Una din cinci persoane de etnie roma este analfabeta
  • peste 500.000 de romani nu stiu sa scrie si sa citeasca. 76% dintre acestia sunt din mediul rural
  • 70.000 de copii sunt nevoiti sa munceasca in loc sa invete, iar o treime dintre cei care muncesc pe strada sunt analfabeti
  • mai mult de 40% dintre elevii romani inregistreaza, in domeniul stiintelor exacte, o performanta sub standardele Programului International de Evaluare a Elevilor (PISA)

In lume:

  • 7 milioane de cazuri HIV/SIDA ar putea fi prevenite in urmatorii 10 ani daca fiecare copil ar avea acces la educatie primara
  • copiii proveniti din familii fara educatie abandoneaza scoala foarte frecvent inainte de absolvirea celor 4 clase primare
  • un singur an de scoala ar putea contribui la cresterea veniturilor unei femei cu 10 – 20%
  • un copil are 50% mai multe sanse sa supravietuiasca in primii 5 ani de viata daca mama sa stie sa citeasca si sa scrie

Asadar, in 2000, in Romania, analfabetismul functional se situa la nivelul de 41,3 la suta. In mai putin de 10 ani, cresterea a fost de 12 procente. Specialistii spun ca raportul demonstreaza, de fapt, calitatea scazuta a sistemului de invatamant. Ce va urma? Un mare dezastru. O populatie slab pregatita, fara cultura, e o populatie care nu are nici un viitor.

Agenda Lisabona - Educatia si formarea in 2010 - a propus un set comun de indicatori de referinta („Benchmark”) pentru imbunatatirea sistemelor de educatie in tarile membre ale UE. Una din tintele pentru 2010 este ca procentul analfabetismului functional la tinerii de 15 ani sa scada cu cel putin 20% fata de anul 2000.  Din nefericire, tendinta din tara noastra este exact inversa. Asa cum s-a putut observa mai sus.

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.