Editoriale si opinii din domeniul Social

Contaminarea cu Covid-19 în România, atât cât putem şti sau ni se spune, este la un nivel foarte scăzut. Cu tot delirul neîntrerupt al televiziunilor, mai ales al celor de ştiri. Cu atât mai mult dacă luăm în considerare repatrierile masive din Italia, Spania, Marea Britanie, Franţa, Germania, ţări cu o răspândire a coronavirusului ridicată sau chiar foarte ridicată. Inevitabil, mulţi conaţionali s-au întors gata contaminaţi, iar controalele la frontieră au fost destul de formale. Europa de Vest şi SUA sunt în aceste zile centrele nefericite ale contaminării cu Covid-19.

Trăim vremuri pe care nu ni le-am fi imaginat vreodată. E greu să trăieşti, e greu să mori sub eticheta COVID-19. De altfel, e foarte trist cum mori dacă eticheta testului a fost aceea de contagios corona. Fără a avea parte de o ultimă îmbrăţişare a celor dragi, de o ultimă spovedanie, de o ultimă privire plină de dragoste din partea soţiei, soţului, copiilor şi, alteori, părinţilor care rămân supravieţuitori, sfidându-se astfel regula conform căreia copilul e cel ar trebui să-şi jelească părintele şi nu invers.

Tot mai multe voci incep sa avertizeze ca starile de urgenta ordonate in diferite tari ameninta economiile nationale si existenta individului. A le mentine in continuare inseamna sa distrugi omenirea! Haosul trebuie sa inceteze!

O asemenea criză ar lovi România și numai. România ar putea însă să o evite dacă o serie de măsuri, pe care, din fericire, virusul Corona nu le stânjenește, ar fi luate ACUM.

“Eliminarea blocajelor lanțurilor de aprovizionare la nivel european...”
Iohannis ne anunță voalat de la măsuță ceea ce noi am anticipat: există deja blocaje in aprovizionarea cu bunuri de larg consum - marile lanțuri de retaileri germane și franceze favorizează și prioritizează aprovizionarea din “metropole” in dauna cetățenilor din colonii, de la marginea imperiului!

M-am așteptat ca in condițiile dramatice in care aceasta pandemie ne obliga să traim cu totii – miliarde de oameni- ticăloșia să scadă. Josniciile, atacurile la persoana, violentele fizice si verbale sa scada. Constat că dimpotriva.

România e lovită de valul de concetăţeni care, prinşi la locurile lor de muncă din Italia, ţară-focar care a exportat coronavirus în toată Europa, iau cu asalt, de zile bune, graniţele. Vor acasă. Nu contează dacă ei înşişi pot fi deja contaminaţi, pot fi în faza incubării COVID-19 fără măcar să ştie acest lucru, nu îi interesează că răspândesc boala extrem de contagioasă şi mortală pentru mulţi dintre cei care au alte boli sau imunitate scăzută. Îi interesează doar de ei! Nici măcar de mama lor. De ei şi atâta!

Motto: Petre Tutea: “Am stat 13 ani in temnita pentru un popor de idioti.”

Cine credea că Crin Bologa, procurorul de la Zalău, va veni să conducă DNA într-o altă manieră decât cea a Codruţei Kovesi s-a înşelat. Amarnic. După câtă “laudatio” i-a făcut ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu, am fost convinsă că Bologa va acţiona ca o ghilotină pentru PSD. Şi uite că aşa şi este!

Pentru Bursele de pretutindeni, ultima săptămână pare să fi fost cea mai teribilă de la criza financiară din 2008-2009, de după colapsul băncii de afaceri Lehman Brothers. În doar şase zile, Bursele au pierdut peste 10 %, unele 12-13 %. Pieţele de acţiuni au pierdut 6 000 de miliarde de dolari, dintre care 4 000 de miliarde doar pe Wall Street, la New York. În săptămânile de dinainte, ignorând blocajele din China, „uzina lumii”, Bursele occidentale (nu şi cele asiatice !) crescuseră într-o exuberanţă iraţională. Dependenţa SUA şi a Europei Occidentale de aprovizionarea din China, de la fabricile din Wuhan şi din alte mari oraşe locuite de multe milioane, e recunoscută public doar pe jumătate.

Bravii sărăntoci – cei care își număra bănuții de la o pensie la alta – au mai gasit citeva firfirici sub plapumă și au năvălit entuziaști dupa pradă. Au luat cu asalt moll-urile cu intentia de a goli rafturile. Am mai vazut asta intr-un desen animat cind dupa o navală a furnicilor nu a mai ramas nimic. Cumpăratorii isterizati au ras rafturile de sticlele de ulei, pungile de făina și mălai, boxurile de apa plata. S-au batut apoi la caserie, s-au injurat, lovit, impins…Nu s-au atins de sapun, prosoape, detergenti, pasta de dinti…

La ordinele cui mai lucreaza DNA? Cum isi permit aceste rebuturi profesionale, pe salarii nemeritate de 30.000 lei/luna, unii cu zeci de achitari la activ si pentru care niciunul nu a raspuns, sa continue vanarea elitelor Romaniei?

Am participat sâmbătă 15 februarie 2020, la funeraliile Generalului-locotenent Marin Dragnea, veteran al celui de al Doilea Război Mondial și Președinte-fondator al Asociației Naționale a Veteranilor de Război.

De cîte ori mi-au căzut în mînă dosare despre traficul de droguri, am evitat să încep investigaţia jurnalistică, mizînd pe faptul că în aceste infracţiuni sînt antrenaţi cei mai buni poliţişti şi procurori. Pe de altă parte, atitudinea mea de ostilitate faţă de consumul şi traficul de droguri m-a făcut să nu mă implic în astfel de dosare. În plus, complexitatea unor astfel de cazuri face aproape imposibilă obţinerea de informaţii de către un jurnalist, dacă acestea nu sînt oferite chiar de către anchetatori.

În zilele de 20 și 21 ianuarie 2020 s-au desfășurat la Luxemburg, în fața Curții de Justiție a UE (CJUE), audieri în procesul declanșat la inițiativa unor instanțe judecătorești române, având ca obiect interpretarea dispozițiilor dreptului european.

Imaginea pe care lumea romanească și-a format-o cu privire la Occident in anii 80 a fost falsă, confuză și caricaturală. Nu e de mirare. S-a format in apartamente de bloc supraaglomerate, în pivnițe, in mansarde, in garaje – pe ascuns – în vizionari video nesfirsite puse la cale de afaceristi improvizați, primii capitalisti autohtoni. Emisarii acestei imagini inexacte erau Rambo, Agentul 007, etc. Mii de conationali se aruncau in Dunăre să ajungă in acest Occident imaginar. Filmele video au pătruns în mase in anii 80. Acest Occident inexistent, de basm, s-a dovedit mai tare decit propaganda Regimului.

Nici o organizaţie media din România (ziare, televiziuni de ştiri, site-uri, altermedia etc.) nu pare interesată să urmărească îndeaproape, zilnic extinderea epidemiei de coronavirus, deja o pandemie după OMS, şi să ţină cotidian informată populaţia în legătură cu marea panică mondială în curs. Marile ziare occidentale, europene şi americane, ca şi televiziunile de ştiri sau cele generaliste chiar informează zi după zi despre numărul crescând de contaminări şi despre cel al deceselor, deşi deocamdată creşterea nu e exponenţială. Azi, în 02.02.2020, numărul raportat al morţilor în China e de 304, al îmbolnăvirilor de 14 000, iar al celor ţinuţi sub observaţie este de 137 600. Tot azi, 02.02.2020, s-a anunţat şi primul mort în urma infectării cu coronavirus din afara Chinei – este vorba de un filipinez întors în ţara sa din oraşul Wuhan, provincia Hubei.

La nouă ani de la dispariția mitropolitului Bartolomeu Anania, Mitropolia clujeană m-a invitat să evoc ceea ce am trăit nemijlocit în relație cu prestigiosul ierarh. Am acceptat pe loc fiindcă personalitatea celui dispărut nu se lasă zăvorâtă în muzeu, fiind prezentă în viața de astăzi prin numeroase înfăptuiri. Mai mult, ea pune la încercare și acum, prin vederi proprii, evoluțiile din România.

Inevitabilul s-a produs. Pensiile “speciale” ale magistratilor au fost taiate de actualul regim PNL prin majoritatea fragila dobandita in Camera Deputatilor (camera decizionala) dupa ce proiectul picase la Senatul in care PSD avea majoritatea. Oricat de nedreapta apare pentru unii masura, nu era niciun dubiu ca se va ajunge aici, pentru ca miza taierii pensiilor speciale este una eminamente electorala. Punerea la zidul infamiei a magistratilor - cu acuzatia ca au “pensii nesimtite” - va asigura PNL un vot masiv in alegeri, intrucat populatia este cel mai usor de manipulat electoral cu teme de invrajbire a maselor largi de cetateni cu venituri mici, impotriva celor care au venituri mari. A demonstrat-o succesul urias pe care l-a avut comunismul mai bine de 50 de ani in Europa rasariteana.

Ultimul sfert de secol a adus cu sine în prim plan mai mult ca în alte epoci perspectiva unei pandemii, nu doar grație eforturilor Hollywoodului. Că a fost vorba de Ebola, pneumonia atipică, gripa aviară ori porcină, panica a cuprins în mai multe rînduri globul, cînd izbucnea cîte un focar de infecții majore. Întotdeauna zvonurile s-au dovedit exagerate, din fericire. Va fi la fel și acum, după izbucnirea noii epidemii din China? Să sperăm că da. Cu atît mai mult cu cît România este complet nepregătită să gestioneze o situație chiar și mult mai puțin gravă decît cea care se întrezărește în celălalt colț al lumii.