Editoriale si opinii din domeniul Social

Celebra fundație SMURD condusă de Raed Arafat pare să funcționeze după un cod propriu și original de reguli, în virtutea cărora nimic din ce ar afecta orice alte entități nu pare să afecteze gruparea respectivă. Nici măcar chestiuni penale. O veritabilă ”gaură neagră”, care atrage mult, dar din care nu prea iese nimic.

Rechiziționarea Spitalului Foișor, lăsarea pe drumuri a unor pacienți cu boli grave, distrugerea unei investiții de zeci de milioane de euro…Această mișcare făcută pe repede-înainte, noaptea, cum lucrează Voiculescu și cei 40 de consilieri ai săi, e prea scandaloasă ca să fie o simplă prostie. Să fie doar una din seria gafelor pe care se tot chinuie să le acopere două partide, o armată media și o mega corporație new-media.

Pandemia a făcut să dispară mai mult de un milion de oameni, a afectat grav viața altor milioane și a provocat pagube imense – cele mai mari după Al Doilea Război Mondial. În mod firesc, ea a stârnit reflecții dincolo de pacienți, medici și decidenți – pe întreaga gamă a reflexivității.

Sunt semne clare că peste România vine vertiginos, din afară, curentul cancel culture care face deja ravagii în Occident. Tentativa de anulare a unor personalități ori instituții prin prisma unor fapte controversate din trecut a fost urmărită pînă recent, la noi, doar de la distanță, în presa internațională. Care relata, luăm un exemplu, dărîmarea, în SUA, a statuii lui Cristofor Columb pe motiv că sosirea lui în America a dus la colonizarea teritoriilor de către europeni și la genocidul la adresa populației indigene din regiune. De scurtă vreme, pare că începem și noi să ne ”aliniem” modei globalist-progresiste cancel culture, adică exact tichia de mărgăritar de care mai aveam nevoie într-un moment cînd, oricum, societatea e mai dezbinată ca oricînd.

S-au împlinit azi 13 zile de cînd în spațiul public a explodat, pe 18 martie, primul incident antisemit îndreptat împotriva marii actrițe Maia Morgenstern, relatat de ea însăși pe Facebook și se conturează deja un imens semn de întrebare. De ce artista refuză de două săptămîni, deși i s-a solicitat public asta, să dea în vileag numele autorului comentariului antisemit la adresa ei. Un răspuns simplu ar fi: pentru că sunt indicii că totul a fost o invenție a artistei.

Atacul lui Gabriel Liiceanu la Mircea Dinescu te trimite cu gândul la un titlu de film: ”Uite cine vorbește!”. Textul publicat de Liiceanu pe o platformă online se vrea o replică la un pamflet scris de Mircea Dinescu, în care era vestejită o scriitoare de la Humanitas.

Am scris ieri, cu amărăciune, un text despre înstrăinarea adolescenților de tot şi de toate, despre abrutizarea unei generaţii care vine, venea, ca o speranţă. Despre agresivitatea ei canibală, lipsa de milă și de cultură, despre decesul Bunului Simț, o valoare pe care nimic n-o mai întoarce de la groapă. Scriam – de vorbit nu mai pot vorbi – despre grobianismul scălâmb al unor fetițe de gimnaziu, în ai căror ochi strălucitori de inteligență și avânt s-a instalat cenușiul și golul. Limbajul, concentrat cazon parcă, la câteva comenzi, a decăzut în șanțul porcăriilor spuse cu voce tare, pentru ca strada să ia cunoștință că o altă generație, școlită de niște guru care au pus stăpânire pe sentimentul uman, instalând haosul de sine, a venit să ia în stăpânire o lume și așa în vertiginoasă decădere. Asistăm la o colonizare de creiere și o extirpare în masă de suflete.

La începutul lui 2019, Academia Franceză de Film și-a exprimat intenția de a-i acorda lui Alain Delon premiul Palme D’or pentru întreaga carieră. O petiție semnată de mii de persoane i-a solicitat, însă, instituției să nu-l onoreze pe celebrul actor, motivând că acesta a avut comentarii „jignitoare” despre femei, i-a calificat pe homosexuali ca fiind „contranaturii”, s-a opus ca familiile acestora să aibă drept de adopție a copiilor și a simpatizat cu dreapta extremă.

O știre cu potențial: Procurorul-şef european Laura Kovesi a respins ca nepotrivite şapte din cele zece propuneri ale Bulgariei pentru posturile de procurori europeni delegaţi, deoarece candidaţii nu ar avea calificarea şi experienţa necesare. Când vorbește despre lipsa experienței cineva făcut procuror general cu vreo 4-5 dosare la activ înseamnă mult, ce-i drept. Ori poate adevăratul motiv e altul, cum ar fi răzbunarea lui Kovesi pentru o imensă umilință suportată de la bulgari acum ceva timp?

Pe vremea în care încă nu eram corecți politic, ziua de 8 Martie a fost declarată Zi internațională a femeii. Era un mod de a le omagia pe cele care, printr-o eroare istorică de uriașe dimensiuni, fuseseră (și încă uneori mai sunt) discriminate și așezate pe o treaptă inferioară a ierarhiei sociale, deși contribuția lor la perpetuarea vieții, la înfrumusețarea vieții și la îndestularea vieții fusese mereu egală, dacă nu chiar superioară prin puterea sacrificiului de sine, loialitate, hărnicie și devotament, celei a bărbaților.

Am scris ieri, cu amărăciune, un text despre înstrăinarea adolescenților de tot şi de toate, despre abrutizarea unei generaţii care vine, venea, ca o speranţă. Despre agresivitatea ei canibală, lipsa de milă și de cultură, despre decesul Bunului Simț, o valoare pe care nimic n-o mai întoarce de la groapă. Scriam – de vorbit nu mai pot vorbi – despre grobianismul scălâmb al unor fetițe de gimnaziu, în ai căror ochi strălucitori de inteligență și avânt s-a instalat cenușiul și golul. Limbajul, concentrat cazon parcă, la câteva comenzi, a decăzut în șanțul porcăriilor spuse cu voce tare, pentru ca strada să ia cunoștință că o altă generație, școlită de niște guru care au pus stăpânire pe sentimentul uman, instalând haosul de sine, a venit să ia în stăpânire o lume și așa în vertiginoasă decădere. Asistăm la o colonizare de creiere și o extirpare în masă de suflete

Un om acuzat de furt calificat a ucis doi oameni în Onești. Moroșan, Moartea din Carpați, a scăpat cu viață din confruntarea cu Poliția. Oamenii legii au încercat, și iată, au reușit, să nu-i curme viața, au tras în criminal cu bile de cauciuc, după ore de petractări fără rezultat.

Internetul e plin de mesaje ale celor care spun că s-au îmbogățit din criptomonede. Sau că și-au plătit studiile ori au achitat intervenții medicale scumpe din banii făcuți după ce au achiziționat monedă virtuală la prețuri mici și au vândut-o la prețuri de sute de ori mai mari.

Cum vă explicaţi creşterea numărului de naşteri în decembrie 2020, respectiv copiii concepuţi în martie, prima lună de lockdown? Plus un articol extrem de controversat pe care l-am scris în 2017 şi care, cel puţin pentru o lună, a devenit valabil.

Martie se suie pe scenă vesel, călcând pe ultimele trepte ale lui februarie ca un balerin cu subă, la minus douăzeci de grade acum o săptămână, rămas în izmene subțiri și albe, mulate pe gambe și anexele inghinale, la plus douăzeci de grade azi.

Reforma în mass-media de stat începe bine, odată ce DNA a deschis dosar penal zilele astea pentru angajarea a patru cîntăreți în orchestra de muzică populară a Radiodifuziunii. Crimă organizată cu fluiere și țambal, pare-se. Dincolo de asta, există o mare problemă la nivelul puterii: să dea jos urgent actualele conduceri ale Radio și TVR. Dar cum? Pentru că sunt mici hibe legale la mijloc, după cum vom arăta în rîndurile care urmează.

Aparțin unei generații de studenți în filosofie și sociologie introduși în culturile clasice. Prin cursuri și, desigur, lecturi, moștenirea lui Laozi, Confucius, Mencius ne-a fost cunoscută. Iar citindu-l pe Max Weber, la sociologie, am putut sesiza dilemele Chinei.

„Poneiul roz” a renăscut în ograda Clotildei! Platon, în „Republica”, ne spunea că omenirea nu va scăpa niciodată de necazuri, până când iubitorii înţelepciunii nu vor ajunge la frâiele puterii politice sau până când deţinătorii puterii nu vor deveni iubitori ai înţelepciunii.

Reamintesc faptul ca SIIJ inseamna Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie.

Sunt multe? Una singura este cu una prea mult.

Pandemia Covid-19 durează deja de un an şi dă semne că va continua nu se ştie cât. Pierderile economice, dezastrele politice (cu instalarea lui Joe Biden la Casa Albă, a lui Mario Draghi prim-ministru în Italia etc.), catastrofele din educaţie, cele privind sănătatea mintală a populaţiei şi sănătatea în general, dincolo de cele cauzate de micuţul coronavirus (reale !), sunt colosale, devastatoare, greu de estimat. Cum s-a ajuns aici ? Cine orchestrează în toată lumea (194 de ţări afiliate la OMS) măsurile anticovid, lockdown-urile, interdicţiile şi restricţiile neconstituţionale, măşti, vaccinuri discutabile sau dubioase ? Bill Gates, Anthony Fauci, Tedros Ghebreyesus (OMS) ? Şi, mai ales, ce se urmăreşte, care e finalitatea acestui calvar organizat, instrumentat? În folosul cui?