Editoriale si opinii din domeniul Politics

Întrebarea care frămîntă pe toți de la anunțul președintelui că e ”aproape decis” să convoace referendum pe justiție primește un răspuns în această dimineață de la una dintre gurile de foc prezidențiale din mass-media.

Și Dacian Cioloș are un stâlp politic. Cu un background asemănător. Născut tot din jarul încă viu al fostei Securități. Și numele său este Vlad Vasile Voiculescu. Fost ministru al Sănătății în ’Guvernul său’. Să punem în cele ce urmează o mică piedică în calea uitării. Cine este VVV?

Sigur că e greu de găsit, aparent, vreo legătură între faimosul șlagăr al lui George Michael din anii 80 și politica președintelui României, dar Klaus Iohannis dă semne că ar cam vrea să o stabilească. Anumite declarații ale sale, ieri, au un potențial major de a crea tulburări politice chiar înaintea alegerilor, în special în propriul său partid. Și totul pleacă de la sex. Exact ca în cîntecul menționat.

Este bine că președintele gândește profund. E pozitiv că, în fine, aparatul de la Cotroceni face analize. Rezultatul acestora ar putea fi pozitiv. Dacă se potrivesc calculele la referendum. Dar poate ieși și un monstru. Dacă nu se potrivesc. Totul depinde până la urmă de un singur element. Prezența românilor la referendumul inițiat de președinte. Și pentru reușita căruia acesta și asumă întreaga răspundere. O eroare aritmetică majoră îi poate fi fatală.

”Sunt aproape hotărît să convoc referendum pe justiție pe 26 mai” a spus în această seară președintele Klaus Iohannis, după zile bune de cînd CCR a dat undă verde sincronizării celor două scrutinuri. O declarație care are, probabil, efectul unui duș rece asupra tefeliștilor, din motive pe care le vom expune mai jos.

Dupa o pauza de mai bine de 10 ani, în care am avut suficient timp pentru a medita asupra vietii mele în general, dar si a celei profesionale, cu bucuriile, dar si cu marile sale deziluzii, suficient timp pentru a privi de la mare distanta, fara patima si chiar fara simpatii politice, abisul politic si social românesc, revin cu câteva observatii. Având o vârsta înaintata, nimic nu ma poate determina sa astern pe hârtie altceva decât ce gândesc sincer. Pot avea judecati corecte, dar, nu exclud ca, uneori, sa ma pot însela. Sper cât mai rar. Mi-am propus, pentru astazi, sa scriu câteva rânduri despre jurnalisti si politicieni. Mai exact, depre jurnalistii deveniti politiceni.

Așadar s-a hotărât. Deși spune că încă nu. Dar că lucrează greu pentru asta. Iohannis va face referendum. Chiar în ziua alegerilor europarlamentare. Încă nu se știe care va fi înțeleapta întrebare adresată poporului. Dar o întrebare va fi. Pe lângă spectacolele curente, vom avea unul nou. Primul referendum tip zombie din istoria României.

Scriam sâmbătă, într-o analiză dedicată campaniei #șîeu, că ”tînărul Mandachi nu e chiar singur, mai ales că profilul lui seamnă teribil cu al altor lideri politico-civici lansați în ultima vreme, de la Sebastian Burduja la Andrei Caramitru. Odrasla talentată dar, mai ales, tare-n tată! Și împinsă din spate de rețele întregi, cel mai adesea nevăzute”. Nu ne-am fi imaginat, însă, că în nici 24 de ore avea să se confirme strălucit cele de mai sus.

Premierul Viorica Dăncilă tace și face. Surclasându-i practic pe toți ceilalți prim-miniștri ai României. În raport cu parteneriatul nostru cu Emiratele Arabe Unite. O investiție de mari proporții a fost decisă prin dezvoltarea cu uriașe investiții din Dubai a Portului Constanța, care se transformă astfel în principala poartă de intrare în Europa. Spre consternarea olandezilor. Care voiau și ei. Dar nu s-a legat.

Există cîteva întrebări esențiale în munca de jurnalist: cine, cînd, cum, unde. Cea mai importantă dintre toate, însă, se spune, este ”de ce?”. De ce se apucă un june afacerist anonim să facă valuri imense cu o campanie pro-autostrăzi, deși riscurile personale sunt imense? De ce se alipesc atît de mulți demersului, aproape pe negîndite? Dar, mai ales, cine pierde și cine cîștigă din poveste? Cel puțin deocamdată, marele perdant se anunță a fi PSD, fapt dovedit și de reacțiile cam nervoase ale liderilor. Iar situația s-ar putea agrava vertiginos pentru social-democrați.

Dintre toți liberalii, Rareș Bogdan, ‘number one’, cum l-a gratulat președintele Klaus Iohannis, se află pe locul întâi la capitolul încredere. Cel puțin așa ne informează instititutul de cercetări de piață CURS. Ceea ce înseamnă, nici mai mult nici mai puțin, că imediat după ce a făcut marea traversare din presă în politică, Rareș Bogdan s-a clasat în topul topului. O poziție extrem de avantajoasă. Dar și foarte periculoasă.

Președintele PNL, Ludovic Orban, a încheiat azi prezentarea listei candidaților PNL la PE, pe scena summitului Partidului Popular European, cu un mesaj cel puțin năucitor, care va genera, probabil, nenumărate comentarii, inclusiv în contextul tragicului atentat din Noua Zeelandă.

Rareş Bogdan, capul de listă al PNL la europarlamentare, e chiar ce trebuie. La fel ca Laura Codruţa Kövesi, Monica Macovei, Corina Creţu i tutti quanti, de la Siegfried Mureşan la Ioan Mircea Paşcu, care ne reprezenta în toamna lui 1989 la Phenian, în Coreea de Nord, la Festivalul Internaţional al Tineretului şi care azi ne reprezintă la Bruxelles, este chiar vicepreşedinte al Parlamentului European. UE e cu ei, ei sunt UE. PNL, prin Rareş Bogdan, anunţă clar ce le va oferi alegătorilor săi la europarlamentare : vorbe goale, principii bombastice, insulte cât cuprinde la adresa adversarilor, mediocritate, incultură, stat paralel, SRI, Eduard Hellvig şi Klaus Iohannis, preşedintele über alles. Şi mai ales „emisiuni”. Multe emisiuni... Rareş Bogdan o să-şi facă „treaba”, cum îndeobşte se repetă ambiguu, scremut acest calc din engleză.

A făcut senzație expresia utilizată de președintele Klaus Iohannis, atunci când Rareș Bogdan l-a întâmpinat la intrarea în pavilionul expozițional, unde urma să aibă loc summitul PPE. Acesta i s-a adresat noii stele liberale cu apelativul „number one”. Mulți au înghețat. În frunte cu Ludovic Orban. Dar și Dragnea are un „number one”. Gabriela Firea. Cu care transpiră să se împace. După modelul în care Orban a transpirat pentru a-l aduce pe Rareș Bogdan în PNL. Fiecare are în vedere câte un „number one”. Și fiecare se teme.

Theresa May a încasat-o rău ieri în Camera Comunelor. M-am bucurat, sincer să fiu. Theresa May nu e Margaret Thatcher, pe care continui s-o admir. E o copie palida, o caricatura a inaintașei ei din Downing street 10.

De acum, e oficial: realizatorul TV Rareș Bogdan e capul listei candidaților PNL în alegerile europarlamentare din luna mai. Un proaspăt lider politic care vine să reformeze Uniunea Europeană, un organism care, în opinia sa, e condus de ticăloși, nenorociți și mincinoși, incapabili să ofere măcar protecție cetățenilor bătrînului continent.

Dacă stăm să ascultăm și dacă, mai ales, îl credem pe Ludovic Orban, atunci PNL a dat marea lovitură. Și asta chiar înainte de a înălța pe cer noua stea politică a partidului. Cu câteva minute mai devreme de a-l anunța pe Rareș Bogdan drept cap de listă la europarlamentare, liderul liberal ne-a vestit un nou sondaj de opinie. Care, pentru prima dată în istorie, ar plasa PNL în fața PSD. Ca să nu mai vorbim de faptul că Rareș Bogdan ar mai veni cu niște procente în traistă. Ce se pregătește și ce va ieși?

Motto: “Arata-te puternic cand esti slab, si slab cand esti puternic” - Sun Tzu (Arta Razboiului)

Foarte amuzante parerile unora din presa despre motivul aparitiei lui Frans Timmermans la Bucuresti, sa primeasca zilele trecute o hartie si un halat colorat, fara niciun merit, de la SNSPA, una din cele mai sterse unitati de invatamant superior din Romania.

Acum 11 ani, într-un discurs oficial, prim-vicepreședintele de azi al Comisiei Europene, pe atunci ministrul olandezul Frans Timmermans, făcea apologia Rusiei într-un discurs în care regreta timpul scurt la dispoziție pentru a premări țara de la răsărit, aflată ”lîngă inima sa”. Și se declara recunoscător pentru existența unui lider ca Putin. Oarecum ciudat, azi, Timmermans pare să-și fi scos Rusia de lîngă inimă, iar pe Putin îl folosește ca să sperie copiii neastîmpărați, precum România.

Printr-un ordin secret al Laurei Codruța Kovesi, document descoperit și dezvăluit abia ieri, de Antena 3, la 31 ianuarie 2014, deci în urmă cu circa cinci ani, a fost creată în interiorul DNA o secție pentru anchetarea judecătorilor și procurorilor. Și au fost vizați peste 3.000 dintre aceștia, cei mai mulți fiind judecători. La sfârșitul anului trecut, în mare viteză, urmele au putut fi acoperite prin clasare în cazul unei treimi dintre aceste dosare. Celelalte au fost predate noii secții înființate prin lege și care este subordonată Parchetului General. Să așezăm așa cum se cuvine în balanță cele două instituții. Cea veche și cea nouă.