Editoriale si opinii din domeniul Politics

Duminică, vor fi alegeri pentru Parlamentul european si un surogat de referendum cu două intrebări – pe care nici Iohannis nu si le aminteste.

O bombă explodează exact în ziua împlinirii a 144 de ani de la nașterea PNL, pe 24 mai 1875: reputatul liberal Dinu Zamfirescu, unul dintre cei 12 oameni care au refondat partidul în decembrie 1989, e dat în vileag drept colaborator al fostei Securități.

Diferențele uriașe, scandalos de mari prezentate drept prognoze științifice de către institutele de cercetare de piață mă obligă la două demersuri. 1). Să iau în calcul cele mai apocaliptice scenarii. 2). Să-mi rezerv dreptul ca, după ce vom ști rezultatele, să solicit radierea din memoria colectivă, cel puțin pentru lipsă de profesionalism, a unor institute care au emis prognoze false.

Nu vreau să întorc cuțitul în rană, nici sa bag bățul prin gard, dar intreb – de ce partidele de pe dreapta eșichierului politic (in principal PNL si USR) merg separat în alegerile din 26 mai? Convingerea mea este ca electoratul anti-PSD ar fi vrut să vadă la lucru o mare coaliție anti-PSD care să dea impresia de forță și unitate. De forță capabilă sa trimita PSD în Opozitie și să preia ferm guvernarea – un bloc capabil sa administreze o înfringere categorică PSD&ALDE și să ia astfel un start bun pentru celelalte trei tururi de alegeri – prezidențiale, locale, parlamentare.

Pentru moment, un dosar dinamită este redeschis de către Direcția Națională Anticorupție. Ca rezultat al unei infernale presiuni făcute în urma dezvăluirilor Antena 3. Dosarul, dosit până acum tot de către DNA, conform căruia în sediul SRI omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu a dat o mită de 500.000 de euro partidului politic UNPR, condus de Gabriel Oprea. DNA redeschide dosarul pentru a-l închide la loc.

Va fi condamnat Dragnea luni? Dacă da, cine îi va lua locul în fruntea PSD? De ce a fost plasată sentința chiar a doua zi după alegeri? De ce a anunțat brusc Dragnea că vom afla candidatul PSD la prezidențiale în seara alegerilor? Care e rolul lui Radu Mazăre în poveste? Cine și de ce va cîștiga alegerile din 26 mai? Ce impact vor avea rezultatele în perioada care urmează?

În unele țări, pluralismul politic este temelia sănătoasă a vieții de stat. Democrația ce-și ia ca bază drepturile și libertățile omului și cetățeanului și asigură alegeri libere, tripartiția puterilor, răspundere în funcții publice, control din partea cetățenilor este cadrul deciziilor, cu efecte larg benefice.

Nu știu dacă atunci când a compus „Scrisoarea pierdută” Caragiale s-a gândit vreun moment că e pe cale să realizeze o capodoperă. Mai degrabă cred că și-a făcut socoteala că va scoate din ea un spectacol care să-i amuze pe contemporani și din care să poată fi plătiți actorii. Mai ales că subiectul era unul destul de banal, desprins dintr-o realitate imediată ce ținea mai mult de un soi de normalitate decât de o abatere de la aceasta. Motivul scrisorii care ajunge altundeva este comun în aria comediei, iar rezolvarea conflictului - una pragmatică, ce mulțumește pe toată lumea, inclusiv pe spectatorul care nu și-a dorit altceva decât să râdă puțin de cei pe care în restul timpului îi socotea responsabil de viața sa. Banalitatea acțiunii ținea și de realitățile locului și timpului: în orice urbe mai măricică exista câte un Trahanache care făcea și desfăcea ițele politicii, un Tipătescu împuternicit de autoritatea centrală să folosească forța când credea de cuviință, o opoziție gălăgioasă și oportunistă compusă din intelighenția relativă a locului și, nu în ultimul rând, o afacere amoroasă ce implica personalități locale.

Președintele PSD, domnul Liviu Dragnea a anunțat într-un mod cu totul și cu totul surprinzător că duminică, chiar în ziua alegerilor europarlamentare, va comunica opiniei publice opțiunea sa pentru alegerile prezidențiale. Scenariul cel mai plauzibil este că acesta mizează pe un rezultat de 33-34%, ceea ce ar reprezenta un succes indiscutabil nu numai al PSD ci și al său personal, întrucât este în afara oricărei discuții că a condus campania electorală, astfel încât își poate asuma eventualul succes. Legat însă de acest important și mult așteptat anunț, se pune o întrebare. Când se va consulta Liviu Dragnea cu partidul? Când va obține acordul acestuia pentru candidatură?

Din păcate, in Europa, tema revizionismului reapare cu o anumită periodicitate. După incheierea Războiului Rece, reimpărtirea sferelor de influentă a determinat dezmembrarea unor federatii si schimbări de frontieră. Iugoslavia a fost atunci „poligonul de incercare” pentru reasezarea zonelor de putere in Europa. România a reusit, cu intelepciune, să-si protejeze integritatea teritorială. Mai mult, prin decizia pe care a luat-o, in 2004, guvernul pe care l-am condus, in urma hotărârii Curtii Internationale de Justitie, spatiul maritim românesc (platou continental si zonă economica exclusivă) s-a mărit cu aproximativ 9700 km pătrati, respectiv 79,34% din suprafata in disputa cu Ucraina.

Cu doar câteva zile înainte alegerilor pentru Parlamentul European, sub președinția rotativă a României, în plin Brexit eșuat și în mijocul unui uriaș scandal de corupție la vârful organizației, Uniunea Europeană este aruncată în aer dintr-o direcție cu totul și cu totul neașteptată. Germania și Franța au apăsat adevăratul buton nuclear. Și au decis ca Rusia să fie reprimită cu toate drepturile, inclusiv dreptul de vot, în Consiliul Europei. Și, culmea, doar patru state s-au opus. Între care nu a figurat România.

Pe 26 mai 2019 va avea loc un referendum convocat de Președintele României, Klaus-Werner Iohannis. Singurul răspuns al cetățenilor – valabil din punct de vedere legal, just din punct de vedere moral și eficient din punct de vedere politic – este neparticiparea. De ce? Explicația se găsește în cele ce urmează.

Rând pe rând, Vladimir Putin a reușit să strângă într-o singură mână cărțile unei chinte royale. Iar acum este extrem de interesant, spectaculos chiar, să vedem cum le va juca. Pentru că este în afara oricărei îndoieli. A moștenit rămășițele unui imperiu făcut ferfeniță. La o altă scală și într-o altă formă, a refăcut unitatea și puterea fostei Uniuni Sovietice. A mizat pe unitatea internă, obiectiv în cazul căruia a jucat cartea patriotismului. Și a conceput o ingenioasă arhitectură exernă. Arma sa secretă.

Deputatul PMP Robert Turcescu a adresat acum cîteva săptămîni o interpelare ministrului de Interne, Carmen Dan, cu privire la o escrocherie care ia amploare și căreia îi cad victimă tot mai multe firme românești, private ori de stat, o variantă mai pretențioasă a celebrelor scrisori nigeriene.

CNSAS a descoperit foarte recent că numitul Traian Băsescu ar fi colaborat cu Securitatea şi că ar fi făcut chiar poliţie politică, că ar fi făcut mult rău cu turnătoriile sale.

Din cel puțin două mișcări consecutive de mare maestru, țarul Rusiei, Vladimir Putin l-a extras pe sultanul Turciei Recep Erdogan din alianța acestuia cu NATO. Acum se joacă finala mare. Șahul la rege, adică la Donald Trump, a fost dat. Chiar ieri. Printr-un anunț care face înconjurul mapamondului. S-a perfectat înțelegerea prin care Turcia va achiziționa sistemul de apărare rusesc S-400, urmând să producă în colaborare cu partenerii de la Moscova și generația următoare, S-500.

Evenimente extrem de interesante pe scena politică, în plin campanie pentru europene: doi dintre cei trei mari jucători politici se confruntă cu probleme interne, deocamdată nu foarte fățișe, dar pe teme atît de grele încît e de așteptat ca scandalurile să ia amploare curînd. Cu ce consecințe, ne-am întreba, legitim?

Alegând cel mai bun moment cu putință, reprezentanții Exxon Mobil au luat din nou cu asalt Guvernul României. După ce în prealabil l-au fezandat pe Călin Popescu Tăriceanu, al doilea om în stat. Obiectivul e același. Ca statul să-și reducă pretențiile. Și ca licențele de exploatare a gazelor de la Marea Neagră să se prelungească până la mijlocul secolului. Un moment perfect ales pentru a impune o ordonanță de urgență.

Am observat, in ultimii ani, o teamă paroxistică – poate doar simulată – pentru ceea ce in alte timpuri sau in alte tări este o practică de aplicare periodică, in functie de politica penală ce trebuie adaptată dinamicii faptelor infractionale. Cititi spre exemplu, categoriile de infractiuni exceptate de la gratiere, prin Legea 543 din 2002, adoptată de guvernul PSD.

Opinia publică a reținut, grație presei, că, acum două zile, președintele PLUS, Dacian Cioloș, a lansat la Timișoara, în cadrul discursului de la lansarea candidaților Alianței 2020, o serie de atacuri la adresa lui Klaus Iohannis. Ceea ce e corect, dar insuficient: în fapt, Cioloș și-a lansat, luni, candidatura prezidențială, singurul ingredient care a lipsit fiind însăși recunoașterea explicită a faptului; în rest, a livrat tot necesarul.