Editoriale si opinii din domeniul Politics

Primul Guvern PSD plus ALDE rezultat în urma alegerilor parlamentare de la sfârșitul anului trecut a beneficiat la investire de 295 de voturi. Ulterior, moțiunea de autocenzură a fost votată de doar 251 de parlamentari. 44 de voturi au fost așadar pierdute într-un interval de numai șase luni În acest moment, majoritatea PSD plus ALDE practic nu mai există. Executivul se menține și-și poate trece proiectele de legi doar cu votul celor 15 reprezentanți ai minorităților. Dar ce se va întâmpla mâine? În ce situație se va afla PSD plus ALDE în noua sesiune parlamentară?

Colegul Sorin Roșca Stănescu indică două „afaceri” la nivel înalt trase la indigo: achiziționarea de avioane F16 (second hand) de la portughezi, în urma insistențelor lui Traian Băsescu și proiectata achiziție de rachete Patriot în urma demersului consistent al lui Klaus Iohannis, urmare a unor aranjamente personale cu Trump.

Cum se explică faptul că, la scurt timp de la anunțarea acestei reforme, PSD și, respectiv, Guvernul semnalizează în toate direcțiile faptul că au cedat? Și dacă au cedat în ceea ce privește stabilirea impozitului pe cifra de afaceri, atunci prima întrebare rezonabilă care poate fi pusă este ce anume a stat la originea acestui abandon rușinos. Cumva presiunile multinaționalelor, exercitate prin intermediul unor ambasade?

Nici un partid nu a venit la putere dupa 1989 pe cai atît de mari ca PSD în decembrie 2016. A primit țara și bugetele ei pe tavă dupa ce mitraliase corpul electoral cu promisiuni fără precedent. Lumea a votat hipnotizată pentru salarii mărite, pensii, scutiri de taxe, locuri de muncă, pentru lapte și miere. Avînd în vedere victoria categorică și formarea unei majorități parlamentare confortabile, era de așteptat să urmeze o guvernare solidă și clară, cu direcție. Programul propus în campanie nu avea nicio opreliște pentru a fi indeplinit. Este și ce ne-a asigurat Liviu Dragnea in decembrie/ianuarie. Atunci părea printre pesediști cel puțin soarele de pe cer plus Mesia. Am fost asigurați că există un calendar ferm, o listă de măsuri, legi care urmau să fie trecute prin Parlament etc. PSD părea un partid hotărit, cu soluții pentru România, un partid care știa ce vrea.

Sunt două afaceri create parcă la indigo. Prima este bătută în cuie iar pagubele sunt cât se poate de vizibile. Pentru cei care vor să le vadă. Cea de-a doua, afacerea Patriot este încă la stadiul unei palme bătute. O palmă prietenească pe umărul lui Klaus Iohannis la intrarea în Casa Albă. Două afaceri legate de înarmare, şi una şi alta reprezentând un eşec tipic românesc.

Cum se explică faptul că tocmai Traian Băsescu, cel care a creat sistemul mafiot, exact aşa cum el însuşi l-a definit, desfăşoară în prezent un atac continuu asupra DNA în general şi a lui Kovesi în special? Care este motivul real? Şi, de fapt, care este miza?

Revocatul din DNA, procurorul Doru Țuluș, dă atacul la fostul său loc de muncă și la șefa acestuia prin intermediul unui interviu luat, să vezi drăcie, de o televiziune bulgară. Nici nu se sting bine ecourile spuselor sale că aflăm alta și mai și: la același post s-a produs și Traian Băsescu, materialul urmînd să fie difuzat astăzi pe post. De ce ar fi, brusc, atît de interesat de scandalul din interiorul DNA un post de mic litraj din țara vecină și, mai ales, de ce susținem, în titlu, că acest interes dovedește vulnerabilizarea instituției de către Laura Kovesi?

Se pare că războiul DNA cu Mafia a ajuns în faza „pe viață și pe moarte”. Altminteri nu se explică mijloacele extraconstituționale și extraregulamentare la care recurge șefa DNA pentru a-și continua lupta și pentru a-și păstra scaunul... Vă invit, ca deobicei, la un nou slalom printre „telegramele” actualității.

Până acum, atât eu cât și alți analiști ne-am referit mai degrabă la doamna Laura Codruța Kovesi, încercând să observăm și să respectăm diferențele specifice dintre instituție și persoana care o conduce. În urma ultimului comunicat DNA, acest lucru nu mai este posibil. Acuzând-o pe procuroarea Mihaela Moraru Iorga de fapte incredibil de grave, printr-o postare publică, DNA s-a implicat ca instituție. Ce se întâmplă, prin urmare, dacă acuzațiile sunt reale? Ce se întâmplă dacă ele nu sunt reale?

Ziua de azi va intra în mod cert în istoria DNA drept cea mai teribilă, o adevărată Apocalipsă, fără a ne teme de exagerări, și care nu poate avea, într-o țară normală, decît un singur rezultat: demisia imediată a șefei instituției.

Ludovic Orban a dat un interviu pentru Jurnalul. Printre altele el spune ”Obiectivul nostru în următoarea sesiune parlamentară este să rupem din majoritatea artificială care s-a creat în susținerea guvernului Tudose cât mai mulți parlamentari… Mai precis, (vrem n.r.) să frăgezim majoritatea parlamentară, să ducem lucrurile fie spre formarea unui nou Guvern, fie spre alegeri anticipate. ” Aparent lucrurile sunt clare, dar nu sunt. Liberalii sunt indeciși ce cale să urmeze.

Pentru o serie de minți exaltate, ori pentru unele mai puțin conectate la eveniment, zilele trecute am fi asistat la o lovitură zdravănă administrată de președintele Iohannis secuilor, după ce le-a dăruit un steag tricolor în schimbul celui secuiesc, oferit de gazde la vizita oficială în Harghita și Covasna. Pentru mințile lucide, a fost exact invers: am asistat la un serviciu de imagine uriaș făcut năbădăioșilor secui de către președinte, minuțios regizat și cu beneficii de ambele părți. Cît despre întrebarea din titlu, nu o luați în serios, deși, într-o țară normală, ar trebui.

PSD nu a mai câștigat alegerile prezidențiale de pe vremea lui Ion Iliescu. În 2019, se vor face 18 ani de atunci. Iar astăzi, singura persoană despre care se știe că va participa la această cursă este Klaus Iohannis. În ipoteza și numai în ipoteza în care PNL îl va desemna ca atare. Cum va încerca PSD să câștige? Prin cine?

Așteptată cu nerăbdare, de unii, cu teamă de alții, decizia de câteva ori amînată a judecătorilor în de acum celebrul dosar ICA a generat deja ample și docte comentarii. Este principala „telegramă” a zilei.

Este incontestabil că președintele Klaus Iohannis aleargă singur în cursa pentru al doilea mandat. Până una alta. În condițiile în care nu are niciun competitor, cursa decurge optim. În plus, a înregistrat și câteva succese notabile de imagine. Pe acest fond și lăudătorii au intrat în acțiune. Și apasă la maximum pe pedala de accelerație. Asist cu stupoare la felul cum Klaus Iohannis este umflat cu pompa. Statuia care i se construiește este artificială. Gonflabilă. Ce se va întâmpla când se dezumflă?

Klaus Iohannis e pe cai mari: azi le-a trîntit drapelul în nas secuilor, chiar la ei acasă, iar zilele trecute a rupt gura tîrgului etalînd un look de top model, care i-a smuls un emoticon admirativ pînă și Primei Doamne, pe Facebook. ”Habemus președinte”, decretează un admirator exaltat pe rețelele sociale, cît despre presa tradițional de casă, e în pragul leșinului de admirație. Ai zice că România s-a pricopsit cu vreun Delano Roosevelt, Churchill ori vreun Kohl care va împinge țara pe cele mai înalte culmi. Din păcate, analizînd prestația lui Iohannis concluziile sunt amare: realizări zero pe toate palierele serioase.

În pofida succeselor politice, realităţile nu sunt încântătoare. „Naţiunea în care trăim azi este mai violentă şi vulgară, mai trivială şi cinică, mai ignorantă şi fără remuşcări, mai deviantă şi deprimată decât cea în care am trăit odinioară.

Aflat în plin debut furtunos al campaniei sale electorale pentru obţinerea unui nou mandat prezidenţial, domnul Klaus Iohannis atacă în forţă un important segment electoral, încercând să-l atragă. Acesta este motivul care l-a determinat să întreprindă, sub forma unei vizite de lucru, un desant electoral în Secuime.

Nu știu cât de mult s-a amestecat Rusia în alegerea Președintelui Donald Trump. Probabil mai puțin decât S.U.A. în alegerea Președintelui Boris Elțin. Și cu siguranță mai puțin decât Germania în alegerea Președintelui Iohannis. Cert este însă că binecuvântarea Summit-ului celor trei mări, de la Varșovia, a fost dată de Președintele S.U.A. – ”invitat de onoare” – în cel mai autentic interes american.

Un prieten foarte apropiat mă întreabă cu toată seriozitatea, cu maximă gravitate: „Tu ce crezi că se va alege de România ?” Întrebarea e atât de mare, colosală, de necuprins, că mai întâi îţi vine să râzi. Nervos, fără îndoială. Cum ce se va alege de România ? Ea e bine mersi la locul ei pe hartă. Munţii Carpaţi, Dunărea, Câmpia Română, Marea Neagră, Transilvania sunt tot acolo. Şi Basarabia e tot în afara graniţelor noastre, cu un Igor Dodon pe care ni l-a aplicat Vladimir Putin de curând. Vladimir Putin, cel despre care se spune că ar avea origini româneşti. Că un înaintaş al său, militar, ar fi plecat împreună cu Dimitrie Cantemir la Moscova sau Sankt-Petersburg.