Editoriale si opinii din domeniul Business

În România, există percepţia/impresia că cea mai bună investiţie este să cumperi un apartament şi să îl dai în chirie.

Asta ne mai lipseşte, ca CEC Bank şi Eximbank să intre pe piaţa asigurărilor auto ca să vândă poliţe de asigurări RCA mai ieftine, în numele unui patriotism economic invocat de liderul PSD Marcel Ciolacu.

Toată lumea financiară mondială a intrat în alertă: în numai două zile, Silicon Valley Bank (SVB), a 16-a bancă din SUA, s-a prăbuşit, fiind nevoie de intervenţia peste noapte a autorităţilor americane, care în acest weekend au preluat banca pentru a împiedica răspândirea panicii în tot sistemul bancar american. Şi nu numai, având în vedere că amintirea Lehman Brothers este încă prezentă.

Avuția românilor este cea mai mică bucată din economia unei țări din toată Uniunea Europeană. Nicăieri altundeva cetățenii nu dețin mai puțin. Nicăieri altundeva în Uniune cetățenii nu sunt atât de săraci în raport cu țara.

Angajaţii vor empatie, dezvoltare personală, bunăstare emoţională, dar angajatorii vor altceva: dacă angajaţii pot să plece când vor, fără despăgubiri, atunci şi companiile trebuie să poată să îi dea afară atunci când vor fără drame.

O știre spectaculoasă: grupul german de armament Rheinmetall vrea să construiască o fabrică de tancuri în Ucraina, ca să sprijine efortul de război împotriva Rusiei. Dincolo de ridicolul ideii că cea mai reticentă țară în privința livrării de armament Ucrainei – ca să nu irite colosul rus – ar putea lua în calcul o ditamai fabrică pe un teritoriu în plin război, ne întrebăm cum de se schimbă atît de des și de rapid strategiile germane? Ori, în fapt, la mijloc e doar o speculare la bursă a Ucrainei, dacă ne putem exprima astfel?

În principiu, contractul social care stă la baza conviețuirii diferitelor generații în orice stat european este cât se poate de simplu: cei care lucrează astăzi contribuie cu o parte din venitul lor către un fond care plătește pensiile celor care au muncit înainte de ziua de azi. Și, la rândul lor, cei care muncesc astăzi și plătesc pensiile celor care au muncit ieri vor avea, mâine, pensiile plătite de către generațiile următoare.

Datorită inflaţiei, stabilităţii cursului valutar şi banilor albi/gri/negri ai românilor, România are cel mai bun an economic din istorie iar companiile, băncile şi statul au cel mai bun an financiar.

Dacă omni-potenții zilei de astăzi, de la Klaus Iohannis până la Marcel Ciolacu și până la Nicolae Ciucă ar ieși din lumea lor, construită din vile de protocol, Mercedusuri blindate și zeci de ofițeri de pază și s-ar întreba de ce partidele lor își pierd încrederea electoratului, ar afla un răspuns cât se poate de simplu. Nu pentru că trag cu dinții de pensiile speciale ale lor și ale judecătorilor și procurorilor care îi apără, nu pentru că își numesc la conducerea țării activiștii de partid, lipsiți de carte și de vreo minimă pricepere, nu pentru că au cumpărat de șase ori mai multe vaccinuri decât populația țării, nu pentru că au distrus puterea de cumpărare a cetățenilor, nu pentru că s-au făcut că nu văd ce se întâmplă la canalul Bâstroe. Toate acestea sunt fapte grave, dar românii s-au obișnuit cu ele de peste 30 de ani, iar așteptările lor de la politicieni sunt oricum destul de reduse. Linia roșie a fost faptul că aproape toți politicienii de la putere (cu notabila excepție a lui Rareș Bogdan) s-au făcut că nu văd ce se petrece la Petrom chiar și în ceasul al 12-lea.

De la o anumită vârstă încolo, cu toată experienţa pe care o ai, dacă eşti dată afară, îţi va fi greu să îţi găseşti un alt job în aceleaşi condiţii şi pe aceiaşi bani, pentru că poziţiile sunt ocupate.

Cifrele Statisticii, publicate marţi, au confirmat calculele în baza cărora banca centrală şi-a trasat linia de echilibru pentru dobânda directoare. Dacă această linie de importanţă strategică ar fi urcat mai sus de 7 la sută, sub presiunea agravării dezordinii preţurilor, inevitabil recesiunea ar fi fost lăsată să-şi facă de cap. Sau în caz contrar, dacă ar fi fost trasată mai jos, ar fi lărgit câmpul în care inflaţia ar fi fost lăsată să-şi facă de cap.

Ce se întâmplă la OMV Petrom este un caz-școală care conține, în sine, toate explicațiile situației în care ne aflăm astăzi: o evoluție economică spectaculoasă, pe fondul unei sărăciri a majorității populației.

În weekendul trecut am circulat prin țară, și-așa am întâlnit oameni diverși cu care-am mai stat de vorbă. Ăsta e un exercițiu util, de tip empiric, ce-i drept, prin care oamenii profită de minutele de discuție directă spre a-ți transmite ce-i deranjează în România, cu speranța că aceste probleme pot deveni astfel publice, prin vocea unora ca mine. Anii trecuți românii îmi vorbeau despre lenea lui Iohannis, șmecheria ieftină a lui Dragnea, prostia lui Dăncilă, în pandemie despre absurdul măsurilor sanitare și frica de vaccinare. După alegerile din 2020 întrebau cu speranță despre suveraniștii Simion, Șoșoacă, Georgescu sau Terheș, doreau detalii care să le confirme dacă s-ar putea încrede în aceștia, ca soluții pentru viitor. Anul trecut pe românii pe care i-am întâlnit îi preocupa războiul din Ucraina, dar nu în sensul confruntării dintre ucraineni și ruși, ci în ce măsură viețile noastre ar fi afectate de o eventuală participare românească în război.

După ce au scăzut presiunile pe inflaţie şi pe creşterea dobânzilor la lei, acum principala problemă a lui Isărescu este cum să facă să nu lase cursul leu/euro să scadă.

Orice analiză a bunăstării, făcută din perspectiva economiei de piaţă, nu poate evita conjugarea muncii şi capitalului. Complementare fiind dozajul şi calitatea celor două valori.

Ghid pentru sărăcirea viitorilor pensionari. Autorii acestui ghid sunt statul român și băncile protejate de acesta.

În sondaje, mulţi corporatişti se declară nemulţumiţi de actualul loc de muncă şi ar vrea să-şi schimbe jobul.

11 ţinte economice prin care PIB trebuie să se dubleze de la 300 mld. euro la 600 mld. euro, iar salariile să se dubleze în următorii şase ani.

Niciuna dintre caracteristicile unui stat eșuat nu lipsește din modul în care guvernul României a gestionat cazul OMV-Petrom din 2003 încoace.

A fost un timp, în istoria României, când cercuri conservatoare se împotriveau avântului economic care schimbase ţara între Unirea de la 1859 şi Primul Război Mondial, motivând că investiţia de timp, de efort si de bani ar fi inutilă. Întrebarea era: „De ce ne-ar trebui nouă atâtea fabrici, când la nevoile populaţiei noastre şi ale pieţelor noastre înguste un sfert dintre aceste construcţii ar fi suficiente?”…Astăzi, ipoteza aruncată în spaţiul public, că 12 milioane dintre cetăţenii României nu au nicio legătură cu băncile, nu intră niciodată în bănci, ar putea conduce la o concluzie la fel de falsă şi de nocivă ca aceea din secolul al XIX-lea. Ar putea urma o întrebare la fel absurdă: de ce ne trebuie atâtea bănci dacă atât de mulţi cetăţeni nu intră în ele, nu le folosesc serviciile?