La sfârșitul secolului 19, Gustave Le Bon în, în cartea lui, „Psihologia mulțimilor”, considera că violența este motorul acțiunii politice deoarece masele oarbe nu respectă nimic altceva. Citeste mai departe » |

La sfârșitul secolului 19, Gustave Le Bon în, în cartea lui, „Psihologia mulțimilor”, considera că violența este motorul acțiunii politice deoarece masele oarbe nu respectă nimic altceva. Citeste mai departe » |
Fenomenul drogurilor a apărut odată cu deschiderea frontierelor și cu circulația liberă peste granite. Contactul cu lumea occidentală a determinat, în mod evident, influențe de comportament, inclusiv si mai ales în ceea ce-i privește pe tineri. Eliminarea vizelor pentru români pentru a circula în spațiul Schenghen, începând cu 2002, a determinat Guvernul pe care l-am condus ca, în 2002, să înființeze Agenția antidrog iar, în 2003, să lanseze Strategia antidrog pentru a evita că România să se transforme dintr-o țară de tranzit într-o țară de consum de droguri. Citeste mai departe » |
Din ce am aflat, se pare ca la nivelul ministerului de interne si al serviciilor de informatii s-a constituit un colectiv de monitorizare a retelelor de troli ce au fost constituite la nivelul unor formatiuni politice sau organe de media, urmand ca organizatorii acestora sa fie adusi in fata instantelor. Citeste mai departe » |
1. Pare ca exista o contradictie intre timpul limitat la dispozitia noului executiv si programul foarte ambitios anuntat. Ca durata, guvernul recent investit va fi un guvern care, in realitate, va pregati cele patru runde de alegeri de anul viitor. Un fel de guvern de tranzitie, oarecum asemanator guvernului Stolojan. Ca program, guvernul pare insa ca anunta o strategie comuna PSD/PNL pentru alegeri dar si pentru dupa alegeri. Oricum, o formula des-ideologizata, asemanatoare unui guvern de tehnocrati, in care practic doar s-au invartit scaunele in jurul mesei. Mi-as fi dorit sa notez si aparitia unor figuri noi, din lumea academica sau din diaspora (romani care s-au afirmat in strainatate si vin in tara pentru a sprijini eforturile de modernizare). Citeste mai departe » |
In urmă cu aproape zece ani, am publicat un articol in revista Qmagazine, articol pe care il redau mai jos. Cred că este important să ne cunoastem vecinii si să dezvoltăm relatiile cu ei, dicolo de disputele din trecut. Erdogan a câstigat un nou mandat de presedinte si va fi un factor important in balanta de putere din zona noastră. Am dorit să reamintesc unele episoade mai recente, de prietenie si respect, din relatia bilaterală pentru a sugera nevoia de a consolida acest parteneriat. Citeste mai departe » |
La sfârsit de mandat, Băsescu a realizat că, de fapt, el este de dreapta si si-a mutat partidul, peste noapte, in PPE. Iohannis, din contră, realizează, la sfârsit de mandat, că el este de stânga. Dovadă suplimentară este vizita sa in America latină, dominată de guverne de stânga. In plus, poate că presedintele tuturor românilor a vrut să marcheze, prin vizita sa in Brazilia, aniversarea a douăzeci de ani de la primirea PSD in Internationala Socialistă, eveniment ce a avut loc in 2003 la Sao Paolo. Citeste mai departe » |
In ultimile zile, am urmărit desfăsurarea unei campanii de demonizare a lui Tiriac. Stiu ca există oameni nemultumiti de el, stiu că unii il consideră avar, stiu că relatia lui cu presa nu a fost, in general, foarte bună (si nici sponsorizările prea generoase). Totusi, când il judecăm, ar trebui să ne aducem aminte (mai ales) si de lucrurile bune pe care le-a realizat. Citeste mai departe » |
Am intrat intr-un nou an, inevitabil cu speranta ca vom avea vremuri mai linistite. Nu cred insa ca va fi asa. Nici in plan intern si nici in plan extern. Citeste mai departe » |
Era nevoie de ea pentru că procurorii si judecătorii nu inteleseseră nevoia condamnării mele urgente. In plus, pentru că nu citiseră suficient de atent Constitutia in legătură cu responsabilitatea ministerială, au trebuit sa ia procesul „Trofeul calitătii" de la capăt, audiind din nou 971 de martori! In aceste conditii, recursul trebuia să se desfăsoare in conditii de „celeritate". Citeste mai departe » |
Decizia Austriei de vota impotriva intrării României in Spatiul Schengen reprezintă o mare nedreptate si o umilintă pentru tara noastră. Cred insă că ar trebui să reflectăm si la motivele pentru care, după 2011, guvernele noastre nu au reusit să impună o astfel de decizie in Uniunea Europeană. Citeste mai departe » |
In sfarsit, după aproape 20 de ani, se face un pas inainte in Proiectul Cernavoda. S-au semnat, in prezenta lui Iohannis scrisorile de intentie pentru un imprumut de 3 miliarde de dolari pentru realizarea Unitătilor 3 si 4. Care vor fi gata peste vreo 10 ani. Citeste mai departe » |
Mai sunt doi ani pana la alegerile prezidentiale. Chiar daca acum se discuta prioritar despre unele chestiuni ce tin de viata de zi de zi, chestiunea alegerii unui viitor presedinte al tarii ar trebui sa preocupe nu doar sub forma unor liste superficiale de candidati. Citeste mai departe » |
După 8 ani, plângerea mea la CEDO, in Dosarul Zambaccian, a fost respinsă, ca INADMISIBILĂ. A fost nevoie, deci de 8 ani pentru ca cererea să fie declarată inadmisibilă! Celeritate, nu? Să nu comparati cu plângerea Codrutei Kovesi, care a primit raspuns in cateva săptămâni… Citeste mai departe » |
Aliantele militare se incheie pentru a asigura protectia intereselor membrilor sai impotriva unui sau unor adversari. In principiu, deci, exista un interes comun care determina formarea aliantei. Spre exemplu, Mica intelegere s-a format in 1921 si s-a consolidat in 1933 pentru apararea celor trei tari – Romania, Cehoslovacia, Iugoslavia – impotriva revizionismului maghiar de dupa Primul Razboi mondial. Pentru ratiuni anti-revizioniste s-a format si Intelegerea balcanica, in 1934. Chiar si in cazul unor aliante cu un numar mic de membri, dincolo de interesul comun/perceptia comuna a pericolului, apar si se manifesta interese proprii ale aliatilor. In cazul nostru, spre exemplu, acordul italo-iugoslav, sau cel iugoslavo-bulgar. Sau cel cehoslovaco-sovietic. Nu intru in amanunte. Citeste mai departe » |
Atentatul de la Moscova asupra fiicei lui Alexander Dughin deschide, in opinia mea, o noua faza in conflictul dintre Rusia si Ucraina. In mod categoric, in februarie, Rusia a invadat teritoriul unui stat suveran, cu frontiere garantate international, din dorinta de a „corecta” trecutul. In esenta, este vorba de o actiune de revizuire a frontierelor. Razboiul va continua, fara indoiala, cu forte militare, insurgenti si victime civile „colaterale”. Citeste mai departe » |
Curtea Constitutională a României a decis, pentru ratiuni de procedură (extrinseci), că Legea care desfiinta pensiile speciale (indemnizatiile) parlamentariilor pentru limită de vârstă este neconstitutională. Citeste mai departe » |
Dupa al doilea Razboi mondial, puterile invingatoare au impus o abordare liberala a ordinii economice globale. Era o reactie impotriva protectionismului economic interbelic si o dorinta, in special a SUA, de a intra pe pietele de resurse sau de desfacere rezervate anterior puterilor coloniale. In plus, dezvoltarea tehnologica, dependenta de materii prime din strainatate si de nevoia unor retele mai largi de desfacere au generat ceea ce numim astazi globalizare. Putem sa introducem in conceptul asta si dimensiuni geopolitice, politica sferelor de influenta, multilateralism, multipolaritate si altele. Citeste mai departe » |
Dupa Primul razboi mondial, statele invinse – in principal Germania, Italia si Japonia – au lansat o puternica actiune revizionista care a determinat in final declansarea unui nou razboi mondial. Citeste mai departe » |
Se implinesc, anul acesta, 70 de ani de la publicarea celebrei piese de teatru a lui Samuel Beckett. Vladimir si Estragon asteapta, inutil, un personaj numit Godot, care nu soseste. Citeste mai departe » |
Au trecut mai bine de trei decenii de la evenimentele din 1989. Prima reactie a românilor, atunci, a fost să iasă in stradă. Nemultumirile principale, furia – as spune – vizau viata din perioada aceea, greutătile zilnice si lipsa libertătii. Solutiile erau văzute diferit si erau strigate in stradă. Mineriadele, Piata Universitătii erau expresii ale „dezbaterii” din stradă. Alegerile din 20 mai 1990 au clarificat oarecum lucrurile iar ulterior, pe baza noii constitutii (adoptată in 1991) au avut loc noi alegeri, in 1992. A fost greu de format atunci un nou guvern, tinând seama de fragmentarea mandatelor. Pentru mine a fost un moment important pentru că a trebuit să aleg intre a continua ca ministru de externe (ceea ce mă tenta) sau să accept solicitarea colegilor din partid de a fi ales presedinte al Camerei deputatilor. In final, am acceptat solicitarea acelor colegi – ratiunile poate le voi povesti cu un alt prilej. Citeste mai departe » |