ntrebări fără răspuns. Cu acest caz am aflat că nu înţelegem cum se administrează fondurile Pilon II, că orice investiţie are un risc şi că dacă punem întrebări contestăm de fapt întregul sistem, atât de util României şi românilor, în condiţiile în care peste 1 mld. € sunt investiţi în afară.

Nu ştiu de ce guvernul PNL/Orban este criticat pentru faptul că în programul de relansare economică prezentat miercuri a copiat măsuri din programul Dragnea/PSD. Pentru că şi Dragnea a copiat din Cioloş, care a copiat din Ponta, care a copiat din Boc, care a copiat din Tăriceanu etc., până ajungem la PCR/Ceauşescu.

După cele trei săptămâni extrem de tensionate din martie, de când a început criza - retrageri masive de bani din bănci, presiuni pe cursul valutar, lipsa finanţării statului -, BNR a trecut la un proces activ, în forţă, cu miliarde de lei şi euro puse în joc, pentru a reduce dobânzile la credite, la titlurile de stat şi a asigura stabilitatea cursului leu/euro/.

Cum a ajuns NN Pensii să investească banii de pensie a peste 2 milioane de români în acţiunile Wirecard (nu mai erau acţiuni de cumpărat în România?), cea mai mare fraudă din Germania, cu un CEO arestat şi 2 mld. euro lipsă, şi mai ales cine este responsabil dacă s-au pierdut bani?

De ce să mai investim în România atâta timp cât costul birocraţiei administrative şi legislative a devenit mai mare decât facilităţile fiscale primite şi potenţialele câştiguri.

În aproape 3 luni, Isărescu a redus cu 30% factura celor care au împrumuturi în lei: prin scăderea dobânzilor şi stabilitatea cursului leu/euro, câştigătorii acestei crize sunt cei care au credite, iar pierzătorii sunt cei care îşi ţin economiile în lei sau în euro şi continuă să economisească, temându-se de vremuri grele

Afişele cu FOR SALE/FOR RENT din centrul Capitalei, de pe geamurile apartamentelor, case, clădiri de birouri şi magazine cu lacăte şi grilaje trase, încep să se înmulţească. Dacă nu mai sunt case de pariuri, covrigării, bănci, sex-shopuri, shaormerii, este criză adevărată.

În ce domenii s-au înregistrat cele mai mari creşteri salariale de la criza precedentă pană acum? Cine este câştigătorul surpriză? Care vor fi câştigătorii după criza de acum?

Sper că guvernul Orban nu riscă stabilitatea financiară a României, câştigată acum cu câteva miliarde de euro, pentru câteva voturi şi menţinerea la guvernare după alegeri.

Frica de a-ţi pierde jobul va creşte, pentru că nu vor exista prea multe alternative de a-ţi găsi altul

România este mult mai pregătită pentru această criză decât acum zece ani, cu trei excepţii - datoriile comerciale private s-au triplat şi dacă cineva nu plăteşte se infectează tot lanţul, explozia deficitului bugetar, care va aduce o creştere majoră a datoriei publice, ceea ce va pune România cu spatele la zid în faţa creditorilor

Câte miliarde a cheltuit BNR pentru a calma pieţele care dublaseră costul României şi a reduce dobânzile la lei, câtă lichiditate e injectată în sistem, câţi bani au fost printaţi peste noapte, având în vedere că românii îşi retrăgeau banii din bănci şi cum “omoară“ statul creditarea privată

Costul imens, în 12 puncte, pe care îl plăteşte România în această criză COVID-19 şi mai ales pentru cele două luni de situaţie de urgenţă în care Iohannis şi guvernul au închis businessurile şi economia: În loc să vină cu planul de relansare economică, promis de două luni, premierul Orban se luptă cu redeschiderea teraselor

Această criză venită de nicăieri, adusă de coronavirus, i-a trimis pe foarte mulţi angajaţi să lucreze de acasă, dintr-un spaţiu prea mic, la care s-au adăugat soţul/soţia plus copiii.

GLI ECOROM este numele de cod al task force-ului care lucrează de două luni la planul economic de criză pentru relansarea României. Dacă aveţi sugestii şi propuneri, trimiteţi-le cât mai repede, ca să mai aveţi unde să le aplicaţi.

Cum intră România în cea mai violentă criză din istorie: 10 puncte slabe, 8 puncte tari. Ca să iasă din această criză, România are nevoie de lideri cu un plan de ţară, nu de un cor de bocitoare din mediul politic, dar şi din business

Întrebarea după această criză, unde 1,2 mil. de români din companiile private sunt primele victime, iar 1,2 mil. de angajaţi la stat sunt protejaţi: cine va mai dori să lucreze în firmele private, la patronii români?

Trebuie să nu lăsăm microîntreprinderile, firmele mici şi mijlocii româneşti să se prăbuşească de tot în această criză, aşa cum s-a întâmplat acum zece ani: în joc sunt 3 milioane de angajaţi cu familii şi credite în spate, din care peste 1 milion vor deveni şomeri, iar cei care rămân vor avea veniturile tăiate cu 30-50%

Guvernul trebuie să ceară acum, nu mâine, 20 mld. euro de la FMI, înainte ca businessul, economia şi veniturile românilor să se prăbuşească de tot, iar România să fie sfâşiată de pieţele financiare: sectorul privat nu mai are resurse să susţină 1,2 milioane de angajaţi la stat, 5 milioane de pensionari şi peste 3 milioane de şomeri, câţi vor fi.

Dobânda de referinţă nu poate creşte peste 2,5%, iar operaţiunea masivă de tipărire de bani pentru a finanţa băncile şi statul a pornit; Dar guvernul şi băncile trebuie să găsească soluţii reale, nu birocratice, pentru ca firmele să nu se prăbuşească sub tsunamiul de panică şi economic care va veni.