Generaţia milenialilor nu mai vrea să stea în chirie şi începe să cumpere case! Trebuie să acceptăm taxe mai mari pentru a finanţa sistemul de sănătate şi de pensii!

Cel mai bun an economic din istorie, cel mai bun an agricol, cel mai ridicat nivel salarial, dar şi cel mai mare deficit comercial, cel mai ridicat nivel al datoriei publice interne, cea mai mare datorie externă din istorie, cel mai mare necesar de finanţare şi cel mai mare număr de morţi din istorie.

Dobânzile cresc, dar până unde; cei care au economiile în lei vor avea un nou an de pierdere dar câştigă din stabilitatea cursului; salariile mici vor creşte; Bitdefender la New York; preţurile apartamentelor cresc dar cererea scade; când scad preţurile la energie şi gaze; ce face Digi cu 625 mil. euro şi Caritasul pieţei crypto.

Conform datelor Eurostat, românii care lucrează în străinătate anul trecut au trimis în ţară, oficial, 3,4 miliarde euro, cel mai ridicat nivel din UE. Pe locul doi au fost spaniolii, cu 2,9 miliarde euro, iar pe trei sunt polonezii cu 2,8 miliarde euro.

Cel mai bun an economic din istoria României; listarea UiPath la New York; Ştefan Vuza, primul miliardar în euro de la Bursa de la Bucureşti; cel mai bun an agricol; cel mai mare faliment din asigurări; explozia preţurilor la energie şi gaze şi reînvierea inflaţiei; luna în care am pierdut cei mai mulţi români de la Al Doilea Război Mondial.

Foarte puţină lume se uită sau înţelege cum se desfăşoară şi cum se închid fluxurile valutare ale Românei: şi cele de stat şi cele private.

După un an cu cele mai scăzute dobânzi la creditele imobiliare şi de consum – în T4 IRCC a fost de 1,08% - urmează cel puţin 2 ani de creştere a dobânzilor. Băncile ar trebui să le simuleze clienţilor cât ar fi rata lunară de plată şi IRCC dacă dobânda de referinţă la BNR creşte la 5,5%

În noiembrie 2021 faţă de noiembrie 2020, inflaţia a fost de 7,8%, faţă de 7,94% cât a fost în octombrie, faţă de octombrie anul trecut. Nu este o scădere prea mare, dar este bună şi asta. Dacă ne uităm la salarii, în octombrie 2021 faţă de octombrie 2020, conform ultimelor date disponibile, salariul mediu a crescut cu 6%, sub inflaţie. Aici discutăm despre o medie statistică pentru că pe sectoare putem avea creşteri mai mari sau mai mici decât media.

Din păcate intrăm în valul cinci de COVID – Omicron – şi nimeni nu ştie câte valuri vor mai urma şi câţi ani mai trebuie să purtăm mască, să trăim cu restricţii, să lucrăm de acasă, să reducem la minimum întâlnirile cu prietenii, să stăm cu teama că în orice moment putem ajunge în spital. La finalul acestui an, tema principală în corporaţii, în multinaţionale, nu este îndeplinirea bugetului, inflaţia, creşterile de salarii, ci căderea, prăbuşirea psihică, burnoutul angajaţilor/angajatelor.

Dragoş Damian, directorul general al producătorului de medicamente Terapia Cluj, cere guvernului, cere celor care sunt la guvernare indiferent de nume sau partide, să facă un plan astfel încât în România să se facă 100 de fabrici noi în următorii zece ani. Nu contează de către cine să se facă aceste fabrici, investitori străini, investitori români, statul sau chiar Uniunea Europeană.

De ce rezistă România mai bine în această criză, de ce creşterea inflaţiei încă nu reprezintă o problemă, de ce criza politică nu a făcut ravagii atât de mari.

Toate ţările occidentale se confruntă acum cu o majorare a preţurilor peste tot, ceea ce a dus la o revenire a inflaţiei la nişte niveluri nemaivăzute de decenii.

Ca să intre la guvernare alături de PNL, PSD nu mai vrea cota unică – introdusă de Băsescu/Tăriceanu în 2005 cînd au câştigat alegerile, pentru că acest concept este depăşit acum. Dar România nu mai are cota unică de pe vremea lui Dragnea, adică a lui guvern PSD.

Jucătorii internaţionali din indutstria auto şi tehnologie prezenţi pe piaţa locală bat cu pumnul în masă: România trebuie să oprească exodul de creiere pentru că industria auto devine una a tehnologiei. Avem nevoie de oameni pentru cercetare-dezvoltare.

De peste 14 ani, Andreea Voinea este directorul de HR al BCR, perioadă în care s-a confruntat an de an cu noi generaţii. Ea spune că piaţa muncii se schimbă dramatic, iar noile generaţii privesc lucrurile altfel, fiind necesar ca firmele să se adapteze la aceste schimbări, şi nu invers.

Creşterea inflaţiei la 8% a spulberat aproape trei ani de dobândă bancară la depozitele populaţiei. România, ca de astfel toate ţările occidentale, se confruntă acum cu puternic dobânzi real negative, adică inflaţia este peste dobânda de referinţă a băncilor centrale sau la depozitele bancare.

Creşterea inflaţiei a dus la majorarea dobânzilor, care a dus la scăderea valorii titlurilor de stat româneşti, ceea ce a lovit Pilonul II de pensii, unde 7,7 milioane de români au banii. Şi cei care au cumpărat direct titluri de stat de la Finanţe au intrat pe minus

Pentru că nu ai lideri, multe companii de astăzi au organigrame matriciale cu mai mulţi şefi de nu mai ştiu angajaţii cui raportează, la cine să se uite. Mulţi directori nu sunt lideri, iar acest lucru se vede când vin crizele: se ascund, nu sunt în fata echipelor şi nu pot sa le mobilizeze.

Inflaţia de 8% spulberă aproape 3 ani de dobândă pentru cei care şi-au ţinut economiile la bancă în lei. Pentru cei cu credite în lei dar şi în euro creşterea inflaţiei peste dobânda de plată la împrumut este o situaţie ideală.

Macroeconomic stăm bine. BERD, unul dintre cei mai mari creditori ai României, a majorat la 7,2% prognoza de creştere economică pentru România din acest an.