Trebuie să nu lăsăm microîntreprinderile, firmele mici şi mijlocii româneşti să se prăbuşească de tot în această criză, aşa cum s-a întâmplat acum zece ani: în joc sunt 3 milioane de angajaţi cu familii şi credite în spate, din care peste 1 milion vor deveni şomeri, iar cei care rămân vor avea veniturile tăiate cu 30-50%

Guvernul trebuie să ceară acum, nu mâine, 20 mld. euro de la FMI, înainte ca businessul, economia şi veniturile românilor să se prăbuşească de tot, iar România să fie sfâşiată de pieţele financiare: sectorul privat nu mai are resurse să susţină 1,2 milioane de angajaţi la stat, 5 milioane de pensionari şi peste 3 milioane de şomeri, câţi vor fi.

Dobânda de referinţă nu poate creşte peste 2,5%, iar operaţiunea masivă de tipărire de bani pentru a finanţa băncile şi statul a pornit; Dar guvernul şi băncile trebuie să găsească soluţii reale, nu birocratice, pentru ca firmele să nu se prăbuşească sub tsunamiul de panică şi economic care va veni.

Dacă Guvernul, BNR şi băncile nu acţionează financiar acum, se vor trezi în stradă cu 1 milion de şomeri şi zeci de mii de businessuri închise: avem nevoie de lichidităţi, de linii de credite, de garanţii, nu de amânarea taxelor sau a creditelor, pe care oricum nu aveam de unde să le plătim

Reducerea comenzilor interne şi externe, prăbuşirea vânzărilor, criza de lichiditate şi scăderea economică sunt o certitudine, dar cum să nu ajungem din nou în insolvenţă şi în recesiune? Reeşalonarea creditelor, facilităţi pentru cei care consumă şi îşi plătesc taxele, nu dau afară oameni şi nu reduc salariile, facilităţi pentru cei care fac acum investiţii

Un chelner a ajuns să câştige mai mult decât un bancher, un student sau un absolvent de facultate trebuie să lucreze mai degrabă într-un restaurant sau într-un bar, decât să-şi înceapă cariera într-o bancă, ca să poată sa-şi permită să stea în cel mai scump oraş din România

Cât a câştigat guvernul PNL pentru că s-a împrumutat la dobânzi negative: 3.858,64 euro! Cât pierde România din criza politică şi coronavirus: câteva miliarde de euro.

Dacă antreprenorii români vor să se bată cu multinaţionalele în a atrage oameni trebuie mai întâi să spună povestea brandului pe care l-au creat. Dacă aveţi hârtii de acum 20-30 de ani, nu le aruncaţi. De aici începe marketingul

Dezvoltatorii va trebui să facă noile apartamente după chipul şi asemănarea fetelor, pentru că băieţii preferă să rămână lângă mama acasă (din motive financiare şi comoditate) şi nu vor să se implice prea mult într-o relaţie, jumătate dintre bărbaţii români cu vârsta între 30 şi 34 de ani locuind cu părinţii

n 2019, un român care a stat şi a muncit 12 ani în Irlanda, s-a întors de tot în România, cu toată familia: Am decis că vrem să ne creştem copiii aici; chiar dacă lucrurile se mişcă mai greu, sunt mult mai multe oportunităţi, este mai bine să faci afaceri aici, taxele sunt mai mici

Pentru că românii au plecat la muncă în Vest, companiile româneşti au început să aducă srilankezi, nepalezi, vietnamezi etc. Dacă maghiarii îi alungă, românii vor să-i înfieze. Ce se va întâmpla însă când, peste 30 de ani, aceştia ar putea deveni principala forţă de muncă din România, pentru că noi vom fi la pensie, iar tinerii au plecat din ţară?

Dacă aveţi o diplomă de inginer, scoateţi-o din sertare pentru că a devenit valoroasă. La 50-60 de ani nu se apropie o pensionare, ci începe o nouă carieră.

Dacă vreţi să vă căsătoriţi şi să faceţi copii, Ungaria vă oferă mai multe facilităţi fiscale. Acum aşteptăm contraoferta!

Asaltul Europei în căutare de forţă de muncă şi percepţia noastră transformată în certitudine că lucrurile nu se vor schimba niciodată în ţară, arată dramatic pentru România: 2 milioane de oferte de joburi în afară sunt postate oficial pe un site de recrutare local, iar 500.000 de români îşi caută activ un job în afara ţării.

Nu a venit criza, pariurile au ajuns motor de creştere economică, Dascălu pune pe masă 2 mld. euro pentru o dezvoltare imobiliară imensă în mijlocul Bucureştiului, IRCC a înlocuit ROBOR, vânzările de apartamente scad dar preţurile cresc, iar Ungaria are câteva idei pentru creşterea natalităţii (poate le luăm şi noi)

Totul a pornit de la un articol din ZF din 11 decembrie: Încă o lună în care România a pierdut 3.000 de oameni (în octombrie 2019 numărul de noi născuţi a fost de 18.230, dar numărul celor care au murit a fost de 21.010). Ce politici trebuie să adopte România pentru a stopa declinul demografic? Sociologii: Avem nevoie de studii, să ştim de ce tinerii iau decizia de a nu face copii, sau de ce nu pleacă în străinătate. Profesorul de sociologie Vasile Gheţău: Doar dacă mărim alocaţiile, nu se vor întâmpla lucuri importante în demografia românească.

Prin oferta de creditare ipotecară lansată, cu o dobândă fixă în lei pe şapte ani, ING arată că nu crede că vine vreo criză pe piaţa imobiliară şi că apartamentele sunt încă ieftine, chiar dacă preţurile au crescut

Programatorii români au trecut prea repede de la „hungry wolf” la „fat cat”. Când vine cura de slăbire?

Dacă Florin Cîţu, actualul ministru de finanţe, ar mai fi fost dealer la ING ca acum 11 ani, când a început criza, ar trebui să-i spună lui Isărescu să lase cursul să crească peste 5 lei/euro, pentru că la actualele dezechilibre macro şi la cum se cheltuie bani, piaţa tot îl va duce acolo.

Lumea se revoltă: Americanii încep să-şi critice propriul capitalism, care a ajuns un monopol ce nu încurajează deloc competiţia, marile companii extrăgând rente extrem de profitabile prin omorârea concurenţei, având ca vârf de lance puternicul lobby care plăteşte pe toată lumea.