Cea mai importantă ştire din ultimele două săptămâni nu este legată de criza guvernamentală de la Bucureşti, creşterea cursului valutar leu/euro la noi maxime istorice (aşa o va ţine până la finalul anului), ci de decizia luată de Partidul Comunist Chinez de a interzice minorilor (celor sub 18 ani) să joace online jocuri video de luni până joi şi apoi doar o oră vineri, sâmbătă şi duminică.

De la golf şi din Vama Veche, cu cec-ul de 29 de miliarde de euro pe care îl va aduce la Bucureşti şefa Comisiei Europene, preşedintele şi premierul au vrut să arate în forţă că au învins. În rest, creşterile de preţ şi falimentele fac parte din capitalism.

De două săptămâni, cu toţii asistăm la o criză guvernamentală, cu rufele spălate în public: este un reality show pe banii voştri, cei care munciţi aproape jumătate din an pentru stat, ca să plătiţi taxele şi impozitele.

Pe o masă în redacţie am găsit o pâine, destul de proaspătă, într-o pungă de hârtie. Cu pâinea ridicată în mână, i-am întrebat pe cei prezenţi acolo cât costă. Întrebarea am pus-o în contextul scandalului pe tema preţului pâinii iscat de răspunsul premierului Florin Câţu, care a declarat că nu ştie care este preţul, pentru că el nu mănâncă pâine.

Creşterea salariului minim nu mai ţine de productivitate, ci de protecţia internă a forţei de muncă, ca să nu plece cu toţii în afară.

Vineri seara, Cristian Ghinea, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene şi cel responsabil de celebrul, de acum, PNRR – Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - prin care guvernul vrea să ridice România cu o generaţie, a anunţat pe Facebook (unde altundeva) că a terminat PNRR, care a fost trimis în termen şi legal la Bruxelles.

Deşi macro economia creşte exponenţial iar băncile se pregătesc pentru cel mai mare profit din istorie, la nivel micro companiile româneşti sunt într-o situaţie mult mai proastă decât în criza anterioară, datoriile dintre ele ajungând la 430 mld. lei, cel mai ridicat nivel din istorie, şi nimeni nu ştie cum vor fi plătite

Când citesc Financial Times, The Economist, The Wall Street Journal sau New York Times sunt fascinat de „obituary”, adică ceea ce s-ar traduce la noi prin rubrica de necroloage.

Conform programului „România Liberală”, prin care vrea să câştige şefia PNL, premierul Florin Cîţu vrea să stea 8 ani la putere, cel puţin PNL.

Marţi, 17 august 2021, ora 9.00, Institutul Naţional de Statistică va anunţa evoluţia economiei în T2/2021 şi, implicit, în S1 2021, rezultat care va oferi economiştilor o estimare privind evoluţia economiei României pe tot anul 2021.

„Domnu’, domnu’, îmi daţi şi mie 3 lei, să-mi iau ceva de mâncare?! Mi-e foame! Alo, domnu’!” Cum au ajuns cerşetorii de tip nou să invadeze Bucureştiul, intersecţiile, ieşirile de la supermarket şi cum veţi ajunge să plătiţi o taxă de protecţie ca să nu fiţi înjuraţi şi flegmaţi.

Revolta celor din ţară, care plătesc toate taxele pentru salariile oferite, împotriva statului şi a celor care plătesc taxe numai pe salariul minim, iar restul banilor sunt daţi sub alte forme, dar şi împotriva românilor din afară, care se uită dispreţuitori la România (Românica).

În decembrie 2020, când au făcut Guvernul Cîţu, PNL şi USR/Plus au promis că vor face reforme de toate felurile, economice, administrative, de sănătate sau de educaţie, că România va arăta altfel cu ei la guvernare, că tot ce a făcut PSD a fost prost.

Bucureştiul sărbătoreşte din plin ieşirea din criză pe străzile din Centrul Vechi. Iar indienii fac coadă să vină să muncească în România.

Cu o creştere de peste 10% în acest an, economia României este deja în fruntea Europei şi a lumii, guvernul a reformat şi restructurat tot şi de ce am mai avea nevoie de PNRR dacă lucrurile merg aşa bine?

Acum nu ne dăm seama aşa cum nici partidele şi nici politicienii nu ştiu ce-i va lovi: ESG – Environmental, Social, Governance – noul trend economic, social şi politic global, va fi noul program de guvernare la care ne vom raporta.

Avem prea puţini şomeri în România pentru o revenire economică atât de rapidă şi pentru cei 29 de miliarde de euro din PNRR: Rata scăzută a şomajului din România reprezintă un indicator prost pentru business, pentru dorinţa companiilor de a face noi investiţii pentru că nu găsesc oameni

Aceasta este o temă puţin înaintea timpurilor – creşterea dobânzilor la lei -, mai ales că IRCC-ul – dobânda de referinţă pentru creditele ipotecare şi cele de consum – tocmai a scăzut la 1,25%, nivel valabil pentru trimestrul al treilea la calcululratelor la bancă.

Dacă economia digitală de astăzi ar fi existat în criza din 2008/2009, România ar fi rezistat mult mai bine, iar oamenii nu ar fi fost afectaţi de pierderea joburilor şi de tăierea salariilor.

O discuţie cu un director din BIG4: Aveţi de lucru, aveţi contracte? Da, avem, nu-i asta problema, clienţii au revenit, de fapt nici nu au plecat, dar au apelat la un alt fel de consultanţă. Problema este că nu avem oameni, chiar putem ajunge să nu mai avem cu cine să facem proiectele angajate. Înainte puteai să mai iei de la concurenţă dacă aveai neapărat nevoie. Acum însă, cei care îşi caută de lucru nu se mai uită în ţară, ci prima dată se uită la poziţiile din străinătate. Dar nu să plece să lucreze acolo, ci să lucreze de aici, din România. Iar asta începe să devină o problemă importantă, pentru că diferenţele salariale sunt destul de mari. Nu mai poţi să-i ţii aici, oricât le-ai creşte salariile.