Nu interzicem tranzacţiile cu Bitcoin (de exemplu, n.r.), dar dacă pierdeţi, să nu spuneţi că nu v-am avertizat; nu interzicem băncilor să deschidă conturi exchange-urilor, care însă trebuie să se autorizeze la BNR şi Ministerul Finanţelor, ci doar să-şi cunoască clienţii, ca să nu spele bani.

Dacă cineva lucrează pentru mine mă aştept să fie disponibil 24/7, dacă îl sun la ora 2 noaptea să discut ceva, să răspundă la telefon şi să fie prezent.

Dacă dezvăluiţi din prima compania şi salariul oferit aveţi şanse să atrageţi mai mulţi candidaţi buni decât dacă puneţi anunţuri anonime.

În timp ce 4 milioane de CV-uri se bat pe 70.000 joburi (tinerii caută cel mai mult un job), firmele încearcă să-şi revină cât mai repede, iar România are şansa de a avea cea mai spectaculoasă creştere economică din Europa (9%), coaliţia de guvernare (PNL şi USR) s-a angajat ca agenţi electorali pe FB pentru PSD şi AUR şi vrea să se detoneze singură.

În timp ce instituţiile statului român sunt ocupate să-i ţină trena senatoarei Şoşoacă, iar preşedintele Iohannis întoarce o lege de frica fondului de investiţii sud-african NEPI, companiile româneşti sunt expulzate de pe pieţele externe: ieri a fost Digi, mâine să nu fie şi eMAG.

Bursa de la Bucureşti a început să producă milionari români din IPO, ca la americani, şi investitori în junk bonds, unde dobânzile sunt de 3 ori peste piaţă. Dar să nu uităm că la un moment vor apărea şi prăbuşiri ale acţiunilor, plus celebrele default-uri.

„Don’ Director, ce spuneţi de Elrond ăsta, de la Sibiu?! O să mai crească? Ştiu nişte băieţi prin Nordului care au făcut bani cu el, nu vă mint! V-am spus de bitcoin, aţi văzut cât a crescut, nu m-aţi crezut!”: Într-o ţară fără educaţie financiară şi cu 40% din tineri analfabeţi funcţionali, am ajuns doctoranzi în criptomonede

Dacă Dragoş Anastasiu vorbea de unul singur prin cimitir, eu vorbeam de unul singur pe Calea Victoriei şi contemplam la apocalipsa din Centru Vechi.

Am ajuns în fruntea Europei la intenţia de economisire, plus că am devenit mai prudenţi şi mai conservatori. Dar acest lucru va avea şi o parte negativă dacă va dura mult timp.

Cele mai dramatice 22 de zile financiare de la începutul pandemiei. De la Apocalipsa de la Radisson de pe 10 martie, retragerile de cash din bănci, avioane private trimise în Elveţia după euro, până la declaraţia lui Isărescu de pe 31 martie că situaţia tensionată a fost depăşită.

O discuţie cu un şofer Uber care făcuse 4 ani de Uber în UK: De ce te-ai întors de la Londra în România? - M-am săturat, plus că am strâns bani, 80.000 de euro şi mi-am cumpărat un apartament - Cum sunt englezii? - Nişte ţărani şi nişte proşti - Noi suntem mai deştepţi, ne merge mintea mai repede - Dacă e aşa, atunci de ce ei sunt mai sus decât noi? - Asta mă întreb şi eu.

Când v-aţi verificat ultima dată situaţia de la Pilonul II de pensie, acolo unde se duce 3,75% din salariul vostru brut? Ştiţi câţi bani aţi strâns până acum? Ştiţi cine vă administrează banii?

Deşi trăieşte în fiecare zi cu pandemia alături, economia României a decolat mult mai repede decât credeam şi începe să prindă viteză. Piaţa muncii îşi revine iar cererea de oameni va duce din nou la creşterea salariilor peste nivelul de 3% de majorare a salariului minim.

Cum vă explicaţi creşterea numărului de naşteri în decembrie 2020, respectiv copiii concepuţi în martie, prima lună de lockdown? Plus un articol extrem de controversat pe care l-am scris în 2017 şi care, cel puţin pentru o lună, a devenit valabil.

Dobânzile la creditele ipotecare în lei vor scădea sau se vor menţine la nivelurile actuale încă cel puţin 5 ani, dar între timp preţurile apartamentelor, care sunt exprimate în euro, vor creşte, mai ales la cele care se vor construi de-acum încolo. La care se va adăuga şi creşterea cursului leu/euro.

Dacă nu ar fi fost seceta care a adus la scăderea agriculturii cu 30%, economia ar fi fost pe plus în 2020. Acum urmează noul test, reacţia la retragerea facilităţilor fiscale şi reluarea plăţii creditelor la bancă şi către furnizori, în joc fiind peste 100 mld. de lei

Florin Cîţu are ocazia să fie Margaret Thatcher al României: să vedem însă dacă are voinţă şi puterea de a se lupta cu sindicatele de stat, de a reduce aparatul bugetar şi celebrele sporuri (până acum sunt numai vorbe), de a intra măcar în birourile firmelor de stat, puşculiţele de partid sau de a vinde pe Bursă companiile de stat.

Guvernul discută cu grupul sud-coreean SK Innovation pentru construcţia celei mai mari fabrici de baterii electrice din Europa, o investiţie de 2,3 miliarde de dolari.

Paradoxal, atât timp cât banii stau degeaba în bănci, în fonduri mutuale şi pe Bursă, generând numai creştere pe hârtie şi câştiguri care aproape niciodată nu sunt retrase şi cheltuite, economia reală, afacerile mici şi mijlocii nu au cum să-şi revină

Nu ai greşit cifrele? Ce fac ăştia, ce produc? După 4 ani, veniturile depăşesc 500 de milioane de dolari, iar robotul lor a procesat o cerere de şomaj tehnic în 36 de secunde, în timp ce unui om i-ar lua 15 minute.
15 decembrie 2016, seara: Ioana, cine sunt ăştia? Cum să ajungă la venituri de 100 de milioane de dolari de la 6 milioane? Nu ai greşit cifrele? Nu, aşa mi-au spus. Ce fac ăştia, ce produc?