Adevăratele probleme ale unui corporatist din Bucureşti: Vreau apă caldă! Eu vreau să plec din ţară! 11 concluzii după alegerile locale 2020, o miză de peste 332 mld. lei, adică peste 67 mld. euro şi aproape jumătate de milion de posturi.

O discuţie de acum două săptămâni despre alegeri, cu cineva care lucrează într-un restaurant din Bucureşti.
Vezi că vin alegerile, să te duci la vot! Dar de ce trebuie să merg la vot? Am pe cine să votez? Toţi sunt la fel! Nu mai bine îmi iau familia, copilul, şi mă duc să mă dau cu barca în Herăstrău?

Cum a ajuns Clujul cel mai scump oraş rezidenţial, cu un plus 30% pe metru pătrat faţă de Bucureşti, plus 40% faţă de Timişoara şi plus 80% faţă de Iaşi, deşi salariul mediu este mai mic cu 15% faţă de Bucureşti şi mai mare cu doar 4% faţă de Timişoara şi 12% faţă de Iaşi.

Cursul valutar a atins un nou maxim istoric, de 4,8492 lei/euro. Problema este că acest curs, unde se adună toate dezechilibrele, ar fi trebuit să fie mai sus, poate peste 5 lei pentru un euro, ca să nu fim loviţi şi mai mult atunci când va veni criza bugetară.

Criza Covid, învinsă cu prosecco şi îngheţată: cu o generaţie de corporatişti care caută experienţe noi, Calea Victoriei, o arteră comercială moartă, s-a trezit pe neaşteptate la viaţă cu Velocità, noul reper hip al Capitalei. Cum facem şi din Casa Capşa un reper urban al acestui mileniu pentru corporatişti?

O problemă cu un impact de peste 5 mld. euro şi o întrebare la care nu există un răspuns: Cum aduci corporatiştii din nou în birouri astfel încât clădirile, mallurile, centrele comerciale, micile magazine, cafenelele, restaurantele şi hotelurile din jurul lor să nu dea faliment?

Care este răspunsul dur al proprietarilor de birouri şi malluri în războiul cu chiriaşii: Când piaţa era în creştere şi vă mergea bine, nu am împărţit profitul. Dar acum, când e criză şi afacerile merg mai greu, de ce vreţi să împărţim pierderile?

Duminică dimineaţă, într-o piaţă volantă din Bucureşti, aflată la intersecţia dintre Nerva Traian şi Bulevardul Unirii. Un producător agricol era extrem de nemulţumit. Clienţii, clientele mai precis, nu mai cumpără fructele sau legumele cu lădiţele, cu sacii, ci doar cu paharul, un kilogram sau cel mult două kilograme, cât să le consume într-o zi.

Dacă nu va exista o coordonare la nivel înalt, România se va confrunta cu un val de colapsuri şi de falimente ale firmelor, care va atrage o reacţie în lanţ în toată economia, cu pierderi de joburi şi cu pierderi în bănci greu de gestionat. Dar cine va finanţa această lipsă de cash?

Pentru bănci, adevărata criză începe de la 1 ianuarie, când expiră moratoriul de amânare a plăţii ratelor, iar guvernul va avea bani mai puţini să susţină economia: Atunci se va vedea cu adevărat cum stau firmele, cine mai are business, ce angajaţi mai au de lucru şi cine poate plăti creditele luate.

Să sperăm că majorarea surprinzătoare a plafonului la 140.000 de euro şi o garanţie a statului către bănci de 80% nu va duce doar la creşterea preţului apartamentelor de la 70.000 euro la 100.000 euro pentru două camere, de exemplu.

O slăbiciune din businessul românesc, antreprenorii fiind mult prea îndrăgostiţi de afacerile pe care le-au creat: Ca să închizi o afacere care nu merge şi unde pierzi mulţi bani îţi trebuie un curaj mult mai mare decât atunci când ai deschis businessul, care a fost o decizie inconştientă

ntrebări fără răspuns. Cu acest caz am aflat că nu înţelegem cum se administrează fondurile Pilon II, că orice investiţie are un risc şi că dacă punem întrebări contestăm de fapt întregul sistem, atât de util României şi românilor, în condiţiile în care peste 1 mld. € sunt investiţi în afară.

Nu ştiu de ce guvernul PNL/Orban este criticat pentru faptul că în programul de relansare economică prezentat miercuri a copiat măsuri din programul Dragnea/PSD. Pentru că şi Dragnea a copiat din Cioloş, care a copiat din Ponta, care a copiat din Boc, care a copiat din Tăriceanu etc., până ajungem la PCR/Ceauşescu.

După cele trei săptămâni extrem de tensionate din martie, de când a început criza - retrageri masive de bani din bănci, presiuni pe cursul valutar, lipsa finanţării statului -, BNR a trecut la un proces activ, în forţă, cu miliarde de lei şi euro puse în joc, pentru a reduce dobânzile la credite, la titlurile de stat şi a asigura stabilitatea cursului leu/euro/.

Cum a ajuns NN Pensii să investească banii de pensie a peste 2 milioane de români în acţiunile Wirecard (nu mai erau acţiuni de cumpărat în România?), cea mai mare fraudă din Germania, cu un CEO arestat şi 2 mld. euro lipsă, şi mai ales cine este responsabil dacă s-au pierdut bani?

De ce să mai investim în România atâta timp cât costul birocraţiei administrative şi legislative a devenit mai mare decât facilităţile fiscale primite şi potenţialele câştiguri.

În aproape 3 luni, Isărescu a redus cu 30% factura celor care au împrumuturi în lei: prin scăderea dobânzilor şi stabilitatea cursului leu/euro, câştigătorii acestei crize sunt cei care au credite, iar pierzătorii sunt cei care îşi ţin economiile în lei sau în euro şi continuă să economisească, temându-se de vremuri grele

Afişele cu FOR SALE/FOR RENT din centrul Capitalei, de pe geamurile apartamentelor, case, clădiri de birouri şi magazine cu lacăte şi grilaje trase, încep să se înmulţească. Dacă nu mai sunt case de pariuri, covrigării, bănci, sex-shopuri, shaormerii, este criză adevărată.

În ce domenii s-au înregistrat cele mai mari creşteri salariale de la criza precedentă pană acum? Cine este câştigătorul surpriză? Care vor fi câştigătorii după criza de acum?