Autoritatile romane vor demara in urmatoarele luni vanzarea unor pachete semnificative in companii energetice de stat precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Transgaz, dar si altele, a declarat luni seful misiunii FMI, Jeffrey Franks.

Angajatii disponibilizati din CNCAN nu au reusit nici acum sa-si recupereze cele sase salarii restante de la institutie, desi instanta a dispus plata acestora inca de anul trecut. Situatia e cu atat mai absurda cu cat, practic, oamenii au muncit si au fost pontati de CNCAN, dar teoretic ei nu figureaza pe statul de functiuni aprobat de Guvern in urma reorganizarii.

Restructurarile, cerute de Guvern si puse in practica discretionar de Vajda Borbala, presedintele Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare(CNCAN), slabesc capacitatea institutiei de a controla riscurile nucleare. Fapt recunoscut indirect de Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA), care cere Executivului, in urma unui misiuni recente in Romania, sa „asigure suficiente resurse financiare si umane CNCAN” pentru ca aceasta „sa-si exercite toate responsabilitatile in domeniul securitatii nucleare”. Mai grav, Borbala a inlocuit angajati cu inalta calificare in domeniu, printre care si cel mai bine cotat expert roman la Viena, Florian Baciu, cu persoane fara pregatire de specialitate, unele doar cu studii medii. CorectNews a obtinut, in exclusivitate, „lista neagra” intocmita de Borbala dupa criterii... „pe baza necesitatii”.

Euforia listarii la bursa a Fondului Proprietatea (FP) s-a epuizat rapid: numarul celor care vand e de trei ori mai mare decat al celor care vor sa cumpere, iar pretul actiunilor a scazut de la 0,65 lei in ianuarie la sub 0,6 lei pe actiune in februarie-martie. Pagubitii sunt fostii proprietari despagubiti de stat cu actiuni, care asista neputinciosi la un joc al speculatorilor in care sunt simpli spectatori. Ce urmeaza? Si cine face cartile?

Cei care se pregatesc sa depuna actele pentru Prima Casa 3 ar trebui sa ia in calcul faptul ca vor ramane prizonierii acestui credit. Programul guvernamental a devenit fatis un cadou pentru banci dupa ce Executivul a permis instituţiilor finanţatoare sa execute conturile curente in cazul intarzierii la plata ratei. Cu alte cuvinte, statul a garantat bancilor ca isi vor incasa dobanda pana la ultimul leu al clientului.

Presedintele Traian Basescu a declarat, joi, la RRA, ca si-ar dori sa aiba un salariu mai mare de 1.100 euro, in conditiile in care nu are voie sa poarte un costum "ros in coate", ca trebuie sa aiba permanent "o camasa alba, o cravata, niste pantofi nescalciati", scrie Mediafax.

Vizita in SUA i-a deschis primarului sectorului 5, Marian Vanghelie, apetitul pentru intalniri cu lideri mondiali. El a declarat joi, pentru Inpolitics, ca pregateste o intalnire cu Printul Charles al Marii Britanii, cu primarul Londrei, Boris Johnson si, nu in ultimul rand, cu seful Casei Albe, Barack Obama.

Celebrul hotel de sapte stele din Dubai, Burj al Arab, angajeaza cel putin 35 de romani, pe pozitii de majordomi, chelnerite, ospatarite, receptioneri si alte pozitii de front office, informeaza Realitatea.net.

Chiriile la apartamente solicitate de proprietari in Bucuresti au coborat in ianuarie cu 10-20% fata de aceeasi luna a anului trecut, scaderea cea mai mare fiind consemnata la locuintele cu patru camere, potrivit datelor AnunturiParticulari.ro, citat de Mediafax.

Membrii Consiliului de Administratie al ROMGAZ care au votat donatia de 400 de milioane de lei din profitul companiei catre bugetul de stat, pagubind astfel actionarii la Fondul Proprietatea de 60 de milioane de lei, au fost mult mai stransi la punga in privinta propriilor donatii la Fondul Solidaritatea.

Solidaritatea demnitarilor abonati la indemnizatii din comitete si comitii s-a rezumat la niste maruntis, la fel cea a clientelei politice, hranita din afaceri pe bani publici. In cele patru luni scurse de la o rectificare bugetara la alta, in Fondul de Solidaritate s-au adunat doar 2,5 milioane de lei – adica mai putin de 0,2% din cele 1,148 miliarde estimate initial de guvernanti... Pana in decembrie, suma donata pentru saracia bugetara a ajuns cu chiu cu vai la cinci milioane de lei.

Planificatorii si politicienii germani au urmarit sa faca din Romania un “satelit” subordonat economiei germane, plan care a fost pus in practica, intr-o prima etapa, prin acordurile economice romano-germane din 1918 si din 1939. Planurile de hegemonie germana asupra economiilor sud-est europene nu s-au stins, scrie dr. Klaus Thorner, lector la Institutul pentru Stiinte Politice II, Universitatea Oldenburg.

Soldul Germaniei pare sa fi intrat in jocul de poker politic, ca asul din maneca lui Basescu. Care ii asigura bunavointa Guvernului Federal, cu conditia sa ramana in maneca. Miza? Viitorul mandat de presedinte. Cartile? Ministrul de Externe Teodor Baconschi, dorit de Basescu drept succesor la Cotroceni, este sustinut fatis de Fundatia oficiala a crestin-democratilor lui Merkel, Konrad Adenauer Stiftung (KAS). Nu direct ca prezidentiabil, ci in calitate de lider al proaspat-infiintatei Fundatii Crestin Democrate, astfel incat relatia sa para platonica, la nivel de doctrina.

Contrar perceptiei generale, Germania nu a platit decat selectiv si sporadic despagubiri de razboi la finalul celei de-a doua conflagratii mondiale, fiind protejata in mod deliberat de tratatele de pace. O slabiciune de formulare face, insa, ca Romania sa fie astazi singurul stat in masura sa ridice pretentii – explica Radu Golban, intr-un interviu exclusiv pentru CorectNews.

Fostul ministru al Finantelor, Sebastian Vladescu, sustine ca nu exista niciun fel de documente care sa ateste existenta unei datorii istorice a Germaniei fata de Romania.

Toate datoriile pe care statul roman le-a contractat in ultimii ani ar putea fi acoperite cu usurinta de o creanta uitata timp de aproape sapte decenii. Autoritatile de la Bucuresti par complet neinteresate de acest subiect si il evita cu obstinatie. Chiar daca, recent, Guvernul a primit oferta de a vinde creanta unor "institutii financiare internationale".

In 1935, Romania si Germania au semnat un acord prin care se stabilea ca platile dintre cele doua tari, provenind din schimbul de marfuri si din alte obligatii de stat si particulare, sa fie efectuate prin cliring bilateral intre Banca Nationala a Romaniei si Casa de compensatie germana. Datoria descoperita de Radu Golban este un varf din cliringul necompensat.

Viata linistita a lui Radu Golban, un reputat economist stabilit in Elvetia, s-a schimbat radical dupa ce, documentandu-si lucrarea de doctorat, a descoperit in arhivele din Basel probe referitoare la datoria istorica a Germaniei fata de tara noastra. Cercetatorul s-a trezit brusc intr-o Romanie absurda, inconjurat de intrigi incalcite. Functionari din Guvern, Presedintie si BNR, vanatori de comori, jurnalisti, fosti revolutionari - toti l-au scotocit de „cheia” comorii, dupa care i-au inchis usa in nas. Fara explicatii.

Cunoscut pentru implicarea sa in eforturile vizand recuperarea Tezaurului Romaniei de la Moscova, Eugen Anca a adoptat cu acelasi entuziasm si cauza creantei germane. Dar sustine ca, pentru recuperarea acesteia, este obligatoriu sprijinul Rusiei. Spre surprinderea si nemultumirea lui Radu Golban, cercetatorul care a descoperit datoria istorica documentata in arhivele de la Basel.

Un miliard de euro ar putea intra imediat in bugetul Romaniei daca guvernul decide sa vanda creanta germana unor "institutii financiare internationale" interesate de datoria pe care Bucurestiul pare sa o ignore. Aceasta suma reprezinta, insa, numai "avansul" oferit pentru pornirea negocierilor, asigura Eugen Anca, cel care a intermediat oferta.